Autoritățile Republicii Moldova au început să acționeze mai sistemic pe dimensiunea combaterii corupției electorale, însă rămân aproape inactive atunci când este vorba despre manipularea informațională și finanțarea propagandei. Declarația a fost făcută de Valeriu Pașa, președintele Asociației WatchDog, în cadrul podcastului La prima sursă.

Potrivit lui Pașa, ingerințele externe în procesele democratice din Republica Moldova nu s-au încheiat odată cu alegerile parlamentare din 2025. Dimpotrivă, spune expertul, rețelele de influență și propagandă continuă să activeze, iar după scrutin acestea și-ar fi adaptat metodele. Expretul susține că, în cazul corupției electorale, se observă totuși o reacție instituțională: sunt pornite dosare, unele cazuri ajung în instanță, iar în anumite situații există condamnări. Expertul consideră însă că aceste procese ar trebui să avanseze mai rapid.

Situația este diferită în cazul manipulării informaționale, afirmă Pașa. El spune că pe această componentă „nu se întâmplă nimic”: nu există dosare vizibile, nu sunt blocate sursele de finanțare, iar propaganda devine tot mai sofisticată.

„Pe componenta asta de manipulare informațională nu se întâmplă nimic. Nu există dosare, nu sunt stopate sursele de finanțare”, a declarat Valeriu Pașa în podcast.

Potrivit lui, propaganda nu se mai limitează la promovarea directă a unor politicieni în perioade electorale. După alegeri, aceasta operează mai subtil, prin promovarea unor teme, idei și nemulțumiri sociale reale, care sunt apoi exploatate în interesul unor actori ostili. Pașa afirmă că această schimbare face propaganda mai greu de identificat de către cetățeni. Dacă în timpul campaniei electorale mesajele urmăreau susținerea unor candidați sau partide, după alegeri accentul se mută pe teme care pot amplifica neîncrederea, polarizarea și presiunea asupra instituțiilor statului.

În opinia expertului, una dintre cele mai mari probleme este finanțarea acestor rețele. Pașa susține că propaganda rusă din Republica Moldova se bazează mai puțin pe ideologie și mai mult pe bani. El afirmă că persoane active în spațiul public, influenceri, comentatori, jurnaliști sau politicieni ar fi atrași în astfel de rețele prin plăți și beneficii. Analistul critică lipsa unor acțiuni clare din partea instituțiilor statului pentru identificarea traseului banilor. Potrivit lui, oprirea finanțării ar trebui să fie una dintre prioritățile autorităților, deoarece de acolo pot porni investigațiile care să arate cine plătește, cine coordonează și cine beneficiază de aceste campanii.

Valeriu Pașa consideră că Republica Moldova nu poate combate eficient influențele externe doar prin blocarea unor site-uri sau prin măsuri restrictive aplicate punctual. El susține că aceste acțiuni au avut un efect limitat și că este nevoie de investigații, dosare penale, transparență și probe puse la dispoziția societății.

În același timp, Pașa spune că societatea civilă, presa și instituțiile statului au avut un rol important în perioada electorală, însă efortul de atunci nu s-a transformat încă în practici instituționale stabile. Expertul afirmă că, după alegeri, autoritățile ar fi trebuit să folosească mandatul primit de la cetățeni pentru a trata vulnerabilitățile care permit influența externă. Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de o strategie care să funcționeze nu doar în campanie electorală, ci permanent. În lipsa unor acțiuni constante, avertizează Pașa, propaganda va continua să se adapteze, să devină mai inteligentă și să exploateze punctele slabe ale instituțiilor și ale societății.