Furtul miliardului, inflaţia şi devalorizarea leului au sărăcit cetăţenii Republicii Moldova şi mai mult în ultimul an, ceea ce a determinat oamenii să ofere mai puţină mită pentru soluţionarea problemelor. Este concluzia unui studiu prezentat joi, 10 decembrie, de Transparency International-Moldova. Totodată, participanţii la sondaj susţin că anume corupţia este principala cauză a sărăciei. Potrivit respondenţilor, flagelul este cauzat de faptul că oligarhii sunt cei care controlează organele de drept, dar şi de faptul că persoanele corupte nu sunt trase la răspundere. Cele mai eficiente căi de combatere a acestui fenomen ar fi confiscarea averii nejustificate a demnitarilor şi funcţionarilor, scoaterea organelor de drept de sub controlul oligarhilor, demiterea conducătorilor instituţiilor publice vinovaţi de fraudele din sistemul bancar.

În 2015, volumul total al mitei a depăşit cifra de 1,240 de miliarde de lei, arată rezultatele studiului. 860 de milioane de lei reprezintă mita plătită de gospodăriile casnice, în scădere cu 31 de milioane faţă de 2014, iar alte 381 de milioane de lei constituie mita plătită de oamenii de afaceri.

Simplii cetăţeni oferă cele mai mari plăţi neoficiale angajaţilor din instituţiile medicale - aproape o treime din valoarea totală. A zecea parte a ajuns la Poliţie sau în Educaţie. Pe de altă parte, oamenii de afaceri efectuează plăţi neoficiale în inspectoratele fiscale: a şaptea parte din volumul mitei oferite de businessmeni. În instanţele de judecată a ajuns a opta parte.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.099 de persoane în cazul gospodăriilor casnice şi 513 unităţi de business, intervievaţi în baza a două chestionare separate.

„Eşantionul a fost utilizat pentru a estima volumul mitei totale. Constatăm că frecvenţa mitelor în ultimul timp a scăzut. Estimările noastre arată că volumul total al mitei acordate de gospodăriile casnice în 2015 este în scădere cu 5% comparativ cu anul trecut. Asta se explică prin rata inflaţiei de circa 13% în această perioadă de timp, dar şi prin sărăcirea populaţiei, aceasta nefiind în stare să achite mai multă mită în această perioadă. Aici este vorba de corupţia uzuală, aceasta nu estimează toate tranzacţiile tenebre din Republica Moldova”, a declarat Lilia Carasciuc, directorul Transparency International-Moldova.

Legislativul şi Judiciarul sunt percepute drept cele mai corupte instituţii din stat, fiind urmate de Poliţie, Procuratură, instituţiile medicale, instanţele de judecată şi Vamă.

De asemenea, studiul arară că doar 7,2% din oamenii de afaceri intervievaţi susţin că au participat în ultimii doi ani la oferte de achiziţii publice. Printre cauzele importante ale neparticipării la achiziţii publice a fost invocată lipsa de transparenţă şi echitate în procedura de achiziţii, simplitatea contractelor directe, caracterul formal al concursurilor şi imposibilitatea de a câştiga fără efectuarea plăţilor neoficiale. Acestea ar conscirca a patra parte din valoarea contractelor.

Autorii studiului remarcă o scădere a toleranţei faţă de corupţie, însă dorinţa respondenţilor de a opune rezistenţă acestui fenomen prin colaborare cu autorităţile abilitate rămâne destul de joasă. Aproximativ 24,4% din reprezentanţii gospodăriilor casnice s-au confruntat cu fenomenul corupţiei pe parcursul ultimilor 12 luni, 2,1% au încercat să-şi soluţioneze cazul prin metode legitime şi doar 1,1% l-au soluţionat total sau parţial. În ce priveşte oamenii de afaceri, 23,7% din totalul respondenţilor s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 2,9% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legitime şi 1,6% l-au soluţionat total sau parţial. Astfel, respondenţii tot mai mult se tem să denunţe cazuri de corupţie din motiv că aceasta le-ar fi creat doar probleme.

Respondenţii au fost intervievaţi în perioada octombrie-noiembrie 2015 de operatorii reţelei CBS-AXA.