Atacurile asupra jurnaliștilor, tot mai frecvente. Cornelia Cozonac: „Portalul Anticoruptie.md a fost atacat cu viruși după publicarea unei investigații”

CIJM
03/04/2025
Atacul asupra jurnalistei Nadejda Roșcovanu din 9 mai 2024// Foto: Viorica Tataru

Fundația internațională „Justice for Journalists” („Justiție pentru jurnaliști”) cu sediul la Londra, Marea Britanie, și Asociația Presei Independente (API) au publicat raportul privind atacurile asupra colaboratorilor mass-media din Republica Moldova în anul 2024. Numărul atacurilor asupra jurnaliștilor a crescut cu circa 50% față de 2023, cele mai multe fiind semnalate în campania electorală 2024. În cazul Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), cel puțin 5 atacuri au fost semnalate în anul care a trecut. Președintele CIJM, jurnalista de investigație, Cornelia Cozonac, a accentuat că, pe lângă atacurile nefondate în urma publicării unor investigații, anul 2024 a fost unul în care portalul Anticoruptie.md a fost supus unui atac virulent cu viruși. Echipa portalului a fost nevoită să apeleze la experți din exterior pentru a-și putea salva arhiva anchetelor, dar și pentru a-și continua munca de informare.

Conform unui comunicat publicat de API, atacurile asupra jurnaliștilor sunt monitorizate începând cu anul 2017, iar pe pagina oficială a Fundației „Justice for Journalists” Jfj.fund sunt publicate rapoarte anuale din mai multe țări din fostul spațiu sovietic.

Potrivit raportului, în 2024 în Republica Moldova au fost semnalate 66 de atacuri/amenințări la adresa profesioniștilor mass-media, inclusiv a jurnaliștilor și editorilor, cu 23 mai multe decât în ​​anul precedent.

Autorii raportului au constatat că:

Majoritatea absolută (56 sau aproximativ 85% din total) au fost atacuri și amenințări non-fizice și/sau în spațiul cibernetic, inclusiv: intimidare, presiune, atacuri în spațiul cibernetic, defăimare, calomnie, amenințări cu violență și moarte, atacuri cibernetice și de tip DDoS asupra platformelor media etc.

- O treime din atacuri au fost semnalate înainte și în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fiind inițiate de unii candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova și/sau susținătorii acestora. Jurnaliștii și cameramanii au fost deseori atacați în timpul acțiunilor organizate de partidele politice și grupările controlate de oligarhul Ilan Shor, condamnat penal în Republica Moldova, care se ascunde la Moscova.

- Cel mai des (29 de cazuri sau 44% din total) jurnaliştii au fost atacați de persoane care nu reprezintă autorităţile, iar fiecare al cincilea atac (14 cazuri sau 21%) a fost cauzat de persoane necunoscute, inclusiv la protestele organizate de unele forţe politice şi în spațiul online de pe profiluri şi conturi false.

- 19 atacuri și tentative de intimidare (aproximativ 29% din total) au fost inițiate de reprezentanți ai autorităților locale și regionale, o situație îngrijorătoare se menține în autonomia găgăuză.

- Au fost semnalate 2 atacuri fizice și amenințări directe la adresa vieții, libertății și sănătății lucrătorilor media în timpul exercitării de către aceștia a activității lor profesionale.

- Au continuat atacurile asupra jurnaliştilor moldoveni din partea autorităţilor separatiste din regiunea transnistreană, cu cazuri de reținere şi interogărilor ilegale.

În 2024, au fost atacați sau amenințați angajații de la 18 instituții și organizații media din R. Moldova. Cele mai frecvente ținte ale atacurilor au fost colaboratorii TV8/Tv8.md – 18 incidente raportate; Ziarul de Gardă/ZdG.md – 10 atacuri; Jurnal TV/Jurnal.md – 8 atacuri; Centrul de investigații jurnalistice/Anticoruptie.md și Nokta.md – câte 5 atacuri. Au mai semnalat diferite atacuri portalurile Nordnews.mdNewsmaker.mdAgora.mdDiez.md și alte redacții și organizații media.

Autorii raportului remarcă că unele atacuri și amenințări nu sunt semnalate public, deoarece mulți jurnaliști consideră amenințările non-fizice și atacurile cibernetice ca fiind o parte inevitabilă a activității lor profesionale zilnice și, prin urmare, nu le raportează.

Pe parcursul anului trecut, Centrul de Investigații Jurnalistice și angajații săi au fosta ținta mai multor atacuri. S-a întâmplat, în special, după publicarea unor investigații de rezonanță. La câteva zile de la publicarea investigației Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, portalul Anticoruptie.md a fost supus unui atac masiv cu viruși, spune președinta CIJM, Cornelia Cozonac.

„Nu știu care atacuri au fost incluse în raportul API, dar pot să spun că în anul 2024 echipa CIJM și a portalului www.anticoruptie.md a fost supusă unor atacuri fără precedent și au fost  direct legate de activitatea noastră profesională. Mai multe atacuri, inclusiv cele cu virusi, menite să distrugă site-urile  www.anticoruptie.md și www.investigatii.md au avut loc dupa publicarea unei investigatii jurnalistice despre problemele de imagine și integritate ale șefului Comisiei de pre-vetting, Herman von Hebel, care a fost publicată la 27 martie 2024. Site-urile CIJM au fost atacate la 11 mai. Ne-a ajutat o organizatie internatională din Suedia, altfel pierdeam site-urile. Alte atacuri au fost în on-line sau în declarații publice, inclusiv din partea unor reprezentanți ai breslei sau a unor înalți demnitari aflați la guvernare”, spune Cozonac.

Jurnalista menționează că munca pe care o face, împreună cu colegii săi, este una dificilă și riscantă.

„Jurnaliștii deconspiră scheme de corupție, interese ascunse, gestionare frauduloasă a banilor publici, probleme de integritate și asta supără, iar  cei cărora le-am stricat afaceri sau împotriva lor s-au pornit dosare penale atacă. Iar atacurile asupra jurnaliștilor de investigație sunt subtile, aproape neobservate de public, dar foarte periculoase. Există și procesele de judecată sau alte acțiuni, cum ar fi plângeri pe la instituții de control – toate fiind menite să descurajeze jurnaliștii să investigheze, să scrie critic. Autoritățile ar trebui să elaboreze legi și politici de protecție a jurnaliștilor ca profesioniști, pentru că jurnaliștii lucrează în intertes public și ar trebui să beneficieze de protecție, iar cei care îi împiedică să-și facă munca să fie trași la răspundere”, a subliniat jurnalista, pentru portalul Anticoruptie.md.     

API mai informează, în comunicatul emis, că Parlamentul Republicii Moldova a inițiat procesul de elaborare a unui proiect de lege pentru modificarea unor acte normative pe aspecte ce țin de sporirea măsurilor de siguranță și protecție a jurnaliștilor, iar pe 31 martie 2025 au avut loc primele discuții la această temă.

CIJM
03/04/2025




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii