Blocajul electoral din UTA Găgăuzia este cauzat, în principal, de lipsa de voință politică în regiune, iar căile judiciare pentru ieșirea din impas sunt clare și trebuie să aibă la bază legislația Republicii Moldova. Această opinie a fost împărtășită de participanții la Clubul de presă cu subiectul „Alegerile din UTA Găgăuzia: între criza juridică și factorii de destabilizare”, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. Experții au menționat că autoritățile de la Chișinău sunt gata să susțină intențiile bune de la Comrat, doar că în Adunarea Populară nu există deocamdată un consens.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a informat că au fost organizate mai multe întâlniri la Comrat, iar deputații din regiune urmează să elaboreze o hotărâre cu prioritățile regionale, reișind din legislația națională. Ulterior, va putea fi concretizată și o agendă a chestiunilor juridice care urmează să fie rezolvate pas cu pas.

Postică a mai spus că autoritățile centrale ale Republicii Moldova sunt într-un dialog continuu cu autoritățile din autonomie în ceea ce ține de identificarea soluțiilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară (AP) din Găgăuzia. Potrivit lui, în prezent mingea este în terenul AP, care trebuie să găsească soluții, iar în cazul în care acestea nu sunt identificate, autoritatea se poate adresa la CEC. Dacă nici în acest fel nu vor fi găsite soluțiile necesare, urmeză să intervină Parlamentul, prin modificarea legislației, însă aceasta e și ce mai de durată variantă.

Pavel Postica a menționat că situația creată trebuie soluționată cât mai curând, deoarece aceasta este, de facto, o încălcare a dreptului de a alege și de a fi ales al 130 de mii de alegători din autonomie. El a amintit că este pentru prima dată, din 2023, când organele electorale din Găgăuzia sunt parte a sistemului organelor electorale din Republica Moldova, iar acum trebuie găsit un consens pentru armonizarea Codului electoral din Găgăuzia cu prevederile Codului Electoral al Republicii Moldova.

Igor Ianac, membrul Platformei de dialog Civic din Găgăuzia, considetă că criza instituțională din autonomie a intervenit din cauza că „nu am învățat a trăi conform constituției”. El consideră că nu se reușește saltul dintr-o situație ilegală în una legală inclusiv din cauza că autoritățile centrale au privit Găgăuzia fie în context de izolare, fie ca pe un copil. „Actele legislative nu au fost armonizate la timp și principala problemă este nihilismul legislativ care există în Adunarea Populară a Găgăuziei - deputații nu vor să se subordoneze nu doar legilor Republicii Moldova, ci nici Regulamentului Găgăuziei, inclusiv legilor Găgăuziei”, a declarat el.

Membrul Platformei de dialog Civic din Găgăuzia consideră că ieșirea din criză se poate asigura printr-un dialog constructiv, încât să fie organizate alegerile, prin respectarea prevederilor Codului Electoral al RM, iar în ceea ce ține de unele momente procedurale – să fie aplicată legislația electorală a UTA Găgăuzia. Igor Ianac a subliniat că autoritățile centrale trebuie să asigure respectarea prevederilor constituționale și drepturile electorale ale cetățenilor.

„Voi aduce un simplu exemplu – eu în fiecare zi merg prin satul Ferapontievca, iată locuitorii acestui sat nu au avut niciodată posibilitatea să fie aleși în Adunarea Populară. Întotdeauna veneau persoane cu bani, cumpărat voturile și deveneau deputați din partea acestui sat persoane care niciodată nu au locuit acolo. Statul nu este paznic de noapte, el trebuie să fie activ și să apere drepturile cetățenilor.”, a spus Igor Ianac.

Vicepreședintele Asociației Adept, Igor Boțan, a subliniat că chiar din discursurile deputaților AP se poate desprinde că deputații din autonomie „poartă vina pentru situația în care s-a ajuns, pe motiv că au introdus modificări în Codul Electoral al Găgăuziei”. El consideră că AP singură s-a plasat într-o capcană și acum este nevoie de voință politică din partea instituției pentru a ieși din ea, dar a adăugat că ieșirea din această situație complicată trebuie să fie una elegantă, în cadrul statului de drept.

„Facem ierarhia actelor normative - Constituția RM, art. 111 Autonomia din Găgăuzia, Legea privind statul special al autonomiei Găgăuze, Codul Electoral al Republicii Moldova, Regulamentul Găgăuziei, Codul electoral al Găgăuziei”, a enumerat Igor Boțan. Expertul consideră că eventualele probleme pot fi soluționate ținând cont de această ierarhie și arsenalul aflat la dispoziție este suficient.

Directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, Sergiu Palihovici, a fost de acord că motivul principal al situației create în autonomie este unul politic. El consideră că elita locală din Găgăuzia ar putea soluționa multe probleme, inclusiv să asigure reprezentarea autonomiei în Parlamentul Republicii Moldova, încât autonomia să se poată simți implicată și încadrată în spațiul național în toate acțiunile.

Expertul Asociației Promo-LEX, Igor Bucătaru, a spus că organizația va continua să monitorizeze alegerile și intenționează să organizeze o misiune deplină de observatori în cadrul următoarelor alegeri din UTA Găgăuzia. El consideră că depășirea crizei create în legătură cu alegerile în AP a Găgăuziei poate fi făcută prin voință politică.

La capitolul armonizarea legislației autonomiei cu cea națională, Igor Bucătaru a punctat că păstrarea Codului Electoral al UTA Găgăuzia ar presupune un proces permanent de ajustate a acestuia la Codul electoral al RM, de fiecare dată când acesta ar suporta anumite modificări.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație este organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.