Cum pot vota persoanele cu deficiențe de auz și de vedere

Cornelia Cozonac
24/02/2019
Foto: CIJM

Persoanele cu deficiențe de văz și auz își pot exercita dreptul la vot la orice secție de votare, în cadrul scrutinului parlamentar din 24 februarie. Fiecare secție de votare din Republica Moldova este dotată cu un plic trafaret și lupă pentru nevăzători, dar și cu un ghid în limbaj Braille, care descrie pe pași procedura de vot.  În cinci secții de votare din Chișinău este asigurată translarea în limbaj mimico-gestual, iar doi translatori activează în incinta Comisiei Electorale Centrale, pentru a ajuta alegătorii cu probleme de auz din alte localități. Până la ora 13.00 au votat, fiind asistați de un translator mimico-gestual, 57 de persoane cu deficiențe de auz, iar în trei secții dotate cu sistem televizat cu circuit închis și-au exercitat independent dreptul la vot 47 de slabvăzători.     

Foto: captură live pe Facebook.com

Persoanele cu deficiențe de auz sunt informate live în limbaj mimico-gestual pe un canal dedicat pe Facebook:

Alianța Infonet, în parteneriat cu mai multe organizații neguvernamentale, au pus la dispoziția persoanelor cu deficiențe de auz mai multe instrumente inovatoare. La cele cinci secții de votare din Chișinău, unde votează persoanele cu dizabilități de auz, la intrare este afișat un poster de pe care cu telefonul mobil poate fi accesa un cod QR prin care este accesată o aplicație care ajută persoanei să se ghideze cum să voteze. Iată care sunt birourile electorale ale secțiilor de votare unde există translatori mimico-gestuali:  nr. 26/21, 26/25, 29/18, 23/16, 23/18 și 30/2 din municipiul Chișinău. 

Pentru alegătorii cu deficiențe de văz, Alianța Infonet aplică alte inovații. Mesajele de informare sunt transmise live prin intermediul postului Radiovision, pe care îl ascultă peste 600  de persoane cu deficiențe de văz:

Translatoarele de limbaj mimico-gestual de la Comisia Electorală Centrală

În trei secții de vot -  la Basarabeasca 40/41, Bălți 10/1 și una în Chişinău 26/21 - persoanele cu deficiențe de văz sunt  ajutate și prin intermediul a unor sisteme televizate cu circuit închis, care permit mărirea textului de pe buletine de 60-80 de ori.

Persoanele cu deficențe de vedere vor putea să utilizeze pentru a vota și plicul-trafaret, imprimat în limbajul Braille. În acest sens, Comisia Electorală Centrală a 2000 mii de plicuri și lupe. La fiecare secție de votare a fost distribuit un set care conține un plic trafaret, o lupă și un ghid în alfabet Braille.

Sistemele menite să ajute mai multor categorii de persoane cu nevoi speciale sunt puse în practică de mai multe organizații neguvernamentale între care Centrul de Reabilitare Medico-Socială pentru Persoane cu Vederea Slabă, Asociația Surzilor din Moldova și Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, Centrul Speranța și Asociația Motivație din Moldova.

În Republica Moldova sunt peste 170 mii de persoane cu dizabilități cu drept de vot. Autoritățile însă nu au făcut până acum vreo monitorizare ca să poată determina câte persoane și cu ce tip de dizabilitate se află în raza fiecărei secții de votare, astfel încât să poată să le ofere tuturor votanților cu nevoi speciale ajutorul necesar.

Președintele organizației, Victor Koroli, spune că mult mai multe persoane ar fi putut fi ajutate, dacă ar fi existat statistici despre numărul concret de alegători cu deficiențe de văz și auz la anumite secții de votare: „Am avut mai multe sisteme, dar nu am știut unde sunt persoane care au nevoie de asistență pentru a-și exercita independent dreptul la vot. Cele mai multe persoane, dacă nu sunt informate, nici nu știu unde să se adreseze”.

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale recunosc că nu au o statistică privind numărul de persoane cu dizabilități și necesitățile acestor persoane la fiecare secție de votare. Dana Munteanu, șefă de direcție în cadrul CEC, spune că asemenea date vor fi cunoscute abia după ce vor fi procesate toate datele despre cum s-a votat de la fiecare secție de votare: „În raportul fiecărui birou electoral există o grilă specială în care trebuie să fie incluse datele despre fiecare persoana cu diferite tipuri de dizabilități care s-a prezentat la biroul respectiv. Ulterior datele respective vor fi procesate și pentru secțiile de votare în care avem mai multe persoane cu dizabilități vor fi dotate cu mai multe instrumente”.

Doar trei din 15 formațiuni care au participat la alegeri au avut pe liste persoane cu dizabilități şi doar cinci dintre formațiuni au inclus în platformele electorale angajamente care vizează persoanele cu dizabilități, dar acestea se referă mai mult la măriri de alocații, și mai puțin la incluziunea autentică a persoanelor cu dizabilități în societate. Nicio formațiune politică nu a avut însă mesaje electorale traduse în limbaj mimico-gestual sau Braille.

Materialul a fost realizat  în cadrul campaniei media "Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate" desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova cu sediul la Bucureşti.

Cornelia Cozonac
24/02/2019

Comentarii