Legislativul a adoptat în cadrul ședinței plenare de miercuri, 4 octombrie, modificările la Codul electoral al Republicii Moldova. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 57 de deputați ai partidului de guvernământ, iar după o pauză patru ore a fost aprobată în lectura a doua cu 58 de voturi. Prin intermediul modificărilor operate a fost impusă o individualizare în raport cu persoanele care nu vor putea fi înscriși în cursa electorală. De asemenea, hotărârile organelor electorale vor putea fi contestate în instanță, iar perioada de restricție va fi de trei ani și nu cinci așa cum era stipulat anterior. 

Potrivit președintei comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, urgența adoptării noilor prevederi în Codul electoral au legătură cu faptul că vineri, 6 octombrie, este ultima zi de înscriere a candidaților în cursa electorală pentru participarea la alegerile locale din 5 noiembrie curent. Modificările vin să pună în acord legislația cu decizia Curții Constituționale, care a admis marți, 3 octombrie curent, sesizarea depusă de deputații partidului Șor, declarat neconstituțional, ceea ce înseamnă că aceștia au dreptul să participe la alegeri, inclusiv la cele locale generale fixate pentru 5 noiembrie 2023. 

Olesea Stamate a declarat că ar fi vorba de aproximativ 70 de persoane care vor avea restricția de a participa la scrutinul electoral din această toamnă, dar și la celelalte planificate în următorii trei ani. 

Așadar, articolul 16, alineat (2) din Codul Electoral a fost completat cu litera f) cu următorul cuprins:

,,f) persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, corespund cel puțin unuia din următoarele criterii ce au prezentat relevanță în contextul pronunțării hotărârii respective:

1) sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic;

2) au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic;

3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale sau ale unorstate, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului politic;

4) au realizat nemijlocit alte fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile prevăzute la pct. 1) - 3), au fost menționate ca argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului politic. 

În debutul ședinței opoziția parlamentară, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au anunțat că părăsesc ședința, motivând că nu vor să participe la „absurdul” creat la nivelul instituțiilor, începând cu Parlamentul. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrâncea a cerut partidului de guvernământ să renunțe la starea de urgență, iar Parlamentul să preia împuternicirile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). 

„Am ajuns la un absurd total. Rolul instituțional al Curții Constituționale este pus sub semnul întrebării. V-am chemat să ieșim din stare de urgență și să revenim la normalitate. Nu am înțeles hotărârea CSE. CSE a fost mandatată pentru anumite scopuri, cum ar fi combatera crizei energetice. Atunci când avem Parlamentul funcțional trebuie să ne asigurăm că parlamentul face acest lucru. Din păcate și aici am ajusn la absurd când CSE ne aduce nouă reguli noi, inlcusiv modificări la codul electoral. Codul este atribuția Parlamentului, ce ține de reglări de conturi, înțelegem lupta între două tabere, dar instituțiile statului și-au pierdut imaginea.”, a menționat vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Menționăm că în dimineața zilei de miercuri, 4 octombrie, CSE s-a reunit în ședință și a adoptat o hotărâre prin care a fost modificat Codul electoral, prin care au fost instituite măsuri menite să împiedice „membrii unei grupări criminale să fraudeze alegerile”.