Adunarea Populară a Găgăuziei nu a expediat deocamdată așa-numitul document de compromis privind organizarea alegerilor în autonomie. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, înainte de ședința în plen. Speakerul dă de înțeles că situația din regiune ar fi generată de influențe externe. 

„Le-am spus de fiecare dată: nu încercați să trișați, să solicitați standarde exclusiviste. Regulile sunt reguli pentru toți. Noi nu o să permitem nimănui să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova. Acestea trebuie să fie în folosul locuitorilor UTA Găgăuzia. Listele trebuie să fie curate, iar banii – transparenți. Mingea e pe teritoriul lor. Eu vă spun percepția mea. Când ei vin la Chișinău și ne așezăm la masă, fără camere, sunt ca o pâine caldă. Sincer. Acceptă argumentele. Când se duc acolo și iar se întâlnesc cu personajele acestea, de parcă îi schimbă. După care iar vin și din nou sunt ca pâinea caldă, apoi se duc și din nou pâinea e rece”, a spus Grosu, făcând aluzie la vizita neanunțată a ambasadorului rus la Comrat.

Un proiect al hotărârii Adunării Populare a UTA Găgăuzia (AP) privind organizarea alegerilor în autonomie ar fi fost agreat de deputații din regiune și ar urma să fie discutat săptămâna curentă în cadrul ședinței AP.

Potrivit președintelui interimar al AP, Nicolai Ormanji, documentul include nouă prevederi care vizează norme care anterior au fost motiv de adresare în instanță și au dus la suspendarea deciziilor AP.

„Este și cenzul de reședință, și utilizarea listelor electorale și procedura de finanțare în perioada campaniei electorale pentru candidații la funcția de deputat ai Adunării Populare. Sunt întrebări cu privire la cerințele față de membrii Comisiei Electorale Centrale, deoarece acestea sunt stipulate diferit în diferite legislații. Sunt multe momente pe care le-am discutat și nu am putut să le depășim, motiv din care instanțele ai suspendat hotărârile Adunării Populare”, a declarat Ormanji.

Deputații autonomiei nu au dat detalii și nu au comentat documentul rezultat în urma discuțiilor, însă, potrivit gagauzinfo.md, potrivit unei versiuni a documentului publicate anonim, acesta echivalează termenii „Consiliul Electoral Central” și „Comisia Electorală Centrală” a Găgăuziei, care, potrivit Codului Electoral al Republicii Moldova, este „parte integrantă a sistemului organelor electorale ale Republicii Moldova și exercită atribuțiile organului electoral central în cadrul alegerilor regionale în condițiile prezentului cod și ale actelor normative locale”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova este „organul superior”, notează gagauzinfo.md.

Consiliul Electoral Central al UTAG este format din nouă membri - câte trei din partea Comitetului Executiv, AP și Judecătoriei Comrat. Înainte de a fi numiți în funcție, candidații vor fi verificați de serviciile speciale.

Membrii consiliului au un mandat de cinci ani, „în baza Codului Electoral al Găgăuziei și a Codului Electoral al Republicii Moldova, precum și a deciziilor CEC al Republica Moldova”. Potrivit documentului, prevederile Codului Electoral al Găgăuziei se aplică numai dacă nu contravine cu cele ale Codului Electoral al Republicii Moldova. Totodată, AP nu are dreptul de a respinge candidații pentru CEC din partea Comitetul Executiv și a Judecătoriei Comrat, dacă aceștia respectă prevederile Codului Electoral al Republicii Moldova.

Consiliul Electoral Central al UTA Găgăuzia poate stabili data alegerilor doar după ce au fost aleși cel puțin șapte membri. Listele electorale din Găgăuzia sunt aprobate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

Blocajul electoral în UTA Găgăuzia a apărut la finalul anului 2025, când autoritățile din regiune au refuzat conformarea actelor legislative din autonomie cu prevederile noului Cod Electoral al Republicii Moldova. Una dintre probleme este denumirea organului electoral din autonomie, care nu a fost modificat, conform prevederilor, din „Comisia Electorală Centrală” în „Consiliul Electoral Central”, ceea ce constituie o diferența juridică și nu formală.