Două treimi din controalele averii inițiate de ANI s-au încheiat cu acte de clasare. Cum comentează experții

Irina Odobescu
05/08/2020
Fotp: emerging europe

Două treimi din controalele averii, inițiate de Autoritatea Națională de Integritate în primul semestru al anului curent s-au soldat cu acte de constatare de clasare, se arată în raportul semestrial. În același timp, subiecții cel mai des supuși verificărilor rămân a fi consilierii locali, conducătorii organizațiilor publice, primarii și funcționarii publici și mai puțin demnitari de rang înalt, miniștri, deputați, judecători sau procurori. Unii experți consideră că acest aspect scoate în evidență carențele instituției.

În semestrul I al anului 2020 au fost întocmite 197 de procese-verbale de inițiere a controlului de către inspectorii de integritate, cu 63 % mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Numărul în creștere al controalelor este condiționat de majorarea numărului de inspectori angajați în cadrul ANI. În același timp, în 104 cazuri a fost emis proces-verbal de refuz în inițierea verificărilor. Situația se referă la 10 deputați, 15 procurori, șase judecători, un ministru și un membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Raportul ANI mai scoate în evidență că în semestrul I al anului 2020 au fost întocmite 126 de acte de constatare, ce includ 80 acte de constatare a încălcării și 46, de încetare a controlului din motiv că nu s-a constatat încălcarea regimului juridic. Au încălcat regimul juridic al averii, între alții, un deputat, un procuror, un președinte de raion, un consilier local. Conflicte de interese au fost depistate la 15 primari, un viceprimar, doi președinți de raion, doi consilieri locali. Incompatibilitatea a fost depistată în cazul uni deputat, unui primar, viceprimar și în cazul a cinci viceprimari. 

Unii experți anticorupție consideră că demnitarii de rang înalt sunt mai pregătiți să completeze corect declarațiile de avere și interese personale, din această cauză și sunt mai rar vizați în actele de constatare ale ANI. „Consilierii locali efectiv nu cunosc exigențele funcțiilor lor. Din acest motiv declară eronat averile și interesele personale, probabil nu cunosc cum trebuie să identifice și să trateze un conflict de interese. În privința acestor persoane sunt depuse cele mai multe sesizări din partea publicului și din acest motiv ANI îi investighează mai des. În comparație cu aceste categorii, judecătorii, procurorii sunt mai bine informați despre exigențele funcției pe care o dețin”, a declarat Mariana Kalughin, expertă Transparency International Moldova, pentru Anticoruptie.md.

Experta consideră că e prematur să concluzionăm că lucrurile s-au îmbunătățit. „Chiar dacă sub lupa ANI sunt magistrați, procurori și președintele țării, de obicei, în cazul persoanelor de demnitate publică este o pondere infimă de dosare care au drept finalitate sancționări aplicate. Atunci când mai mult de jumătate din dosare nu rezistă în instanță, aceasta este o problemă, un indicator care scoate în evidență carențele”, a subliniat Mariana Kalughin.

Irina Odobescu
05/08/2020

Comentarii