Autoritățile din Moldova nu au reușit să ducă la bun sfârșit investigațiile ce țin de Laundromatul rusesc, schema prin care, cu ajutorul judecătorilor moldoveni, s-au spălat, printr-o bancă din Chișinău, peste 22 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă. Aceasta face ca riscul repetării unor scheme de spălare de bani prin Republica Moldova, cu concursul sistemului bancar și cel de justiție, să persiste. Concluzii în acest sens au fost formulate, miercuri, de mai mulți experți în cadrul Clubului jurnaliștilor de investigație. 

Eugen Sârbu, șef-adjunct al Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor din cadrul CNA, a comunicat că Serviciul a intervenit încă în martie 2011. ”Am sesizat autoritățile ruse despre caracterul tranzitoriu al banilor proveniți din Federația Rusă și am solicitat informații privind proveniența banilor și dacă în Rusia au fost înregistrate litigii în acest sens. Răspunsul colegilor din Federația Rusă a fost că  nu dețin astfel de informații și nici nu au identificat asemenea tranzacții, iar unii subiecți pe care noi i-am identificat au spus că nu figurează în operațiuni de spălare de bani. Aceste sesizări au fost făcute anual și de fiecare dată am primit aceleași răspunsuri. Dar pentru a porni o investigație pentru spălare de bani trebuie să avem informații despre proveniența ilegală a banilor”, a precizart Sârbu.

Funcționarul a mai comunicat că în pofida lipsei de interes din partea autorităților ruse, Serviciul pe care îl reprezintă a demarat anchete privind beneficiarii banilor tranzitați pe teritoriul Republicii Moldova și a constatat că o parte au fost redrecționați pentru importurile de elecrocasnice de brand in Federația Rusă, iar o parte pe defirite conturi din off-shore.

Domnica Manole, ex-judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a declarat că reținerea în 2016 a 16 judecători pentru implicarea în schemele laundromatului rusesc a constituit un precedent periculos pentru sistemul judecătoresc. ”Timp de patru ani au fost implicați într-o schemă infracțională internațională. Această situație care a ieșit la suprafață datorită investigațiilor jurnalistice demonstrează o problemă gravă de sistem, care trebuie rezolvată în fond, dar nu doar prin lichidarea consecințelor laundromatului, ceea ce încercăm să facem noi acum. Cine alții dacă nu judecătorii la acel moment trebuiau să manifeste prudență la eliberarea ordonanțelor judecătorești? Victor Micu declara într-un interviu că nici nu cunoaște la ce etapă se află dosarele intentate pe numele judecătorilor implicați în laundromat”, a spus fosta magistrată.

Domnica Manole a mai declarat că asupra judecătorilor care au emis ordonanțe în dosarul laundromatului s-au făcut presiuni și trebuie să fie stabilite persoanele care au făcut aceste presiuni.

Procurora Anticorupție, Mariana Botezat, a comunicat că dosarele intentate în privința judecătorilor implicați în spălătoria rusească au fost transmise în judecată, însă la moment sunt blocate în Curtea Constituțională. ”Apărătorii au sesizat Curtea Constituțională invocând inexistența acțiunii predicate. Mai mult, aceste sesizări au fost depuse pe rând, la diferite etape, fiind tergiversată examinarea dosarelor în instanța de fond”, a spus procurora.

Un alt impediment invocat de Mariana Botezat a fost lipsa răspunsurilor la comisiile rogatorii din Federația Rusă, care urmează să devină principalul probatoriu în dosarul spălătoriei rusești.

Expertul Sergiu Tofilat a declarat că spălarea banilor din Rusia prin băncile moldovenești a avut acoperire politică. ”Eu sunt departe să cred că câțiva judecători și executori au pus la care o schemă atât de complexă fără ca să fie rugați de anumiți lideri politici. Autoritățile de la Chișinău au creat din timp un mediu favorabil pentru efectuarea tranzacțiilor dubioase, cum ar fi plafonarea taxei de stat. Un alt aspect este că anumiți factori de decizie au cunoscut încă din 2012 despre spălarea banilor, dar nu au întreprins nimic”, a spus expertul.

Veaceslav Negruță a declarat că autoritățile moldovenești au încercat să acopere tranzacțiile dubioase în cadrul laudromatului rusesc. ”A fost o investigație jurnalistică și de la ea a început totul. Eu mă tem că dacă nu ar fi fost acea investigație jurnalistică, nu erau să fie nici dosare și nici alte lucruri care trebuie să se întâmple în astfel de situații. Prima lecție este că instituțiile statului trebuie să atragă o atenție mai mare la investigațiile jurnalistice care aduc multe detalii pe masa procurorilor”, a spus Negruță.

Schema de spălare de bani din Federația Rusă prin sistemul bancar și judiciar din mai multe țări, inclusiv Republica Moldova, cunoscută drept „spălătoria rusească” sau „Laundromat” a fost deconspirată de jurnaliştii OCCRP, în colaborare cu reporteri de la publicaţia rusească „Novaia Gazeta”, ziarul britanic „The Guardian” şi alte instituţii media.  Valoarea totală a acestor tranzacţii a constituit 156 miliarde de dolari. Banii au ajuns în 732 de bănci din 96 de state ale lumii. Beneficiarii acestora sunt 5.140 de companii din diferite state – din SUA şi Africa de Sud până în China şi Australia. În R. Moldova au fost spălaţi 22,3 miliarde de dolari.

Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat o serie de anchetele cu genericul Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace  cum a funcționaschema de spălare în Moldova, câți judecători au fost implicați în schemă și cum au acționat.