Consiliul Audiovizualului a sancționat, în ședința din 28 iunie, postul TVC 21 cu amendă de 10.000 de lei pentru că fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, Irina Vlah, în cadrul unei emisiuni a televiziunii respective, a lansat mai multe dezinformări pro-Kremlin în care a asociat-o pe Maia Sandu cu războiul, a învinuit-o de închiderea școlilor acum, în 2024, și de tendințe dictatoriale.    

„Oamenii noștri asociază această problemă, războiul, cu doamna președinte. Ei toți spun că doar doamna președinte poate să facă ca în Republica Moldova să fie război”, a spus fosta guvernatoare a regiunii găgăuze. „În Constituție scrie că statul nostru are statut de neutralitate. Dar, în ultimele luni, noi vedem că doamna președintă și echipa doamnei a majorat bugetul Ministerului Apărării, prima. Noi am citit în știri că Franța vrea să deschidă o misiune aici, în Republica Moldova. Noi vedem că în granițele noastre sunt oameni din alte țări, care merg cu armate și noi nu înțelegem cine a dat permisul.”

În ce privește misiunea franceză de apărare, această decizie vine ca rezultat al vizitei oficiale la Chișinău a comandantului Forțelor Armate ale Republicii Franceze din septembrie 2023 în cadrul căreia a fost anunțată intenția de a inaugura în cadrul Ambasadei Franței la Chișinău un oficiu al atașatului militar. În același timp, Ministrul Apărării, Anatolie Usatâi, a spus în cadrul unei emisiuni a unui post privat că misiunea menționată mai sus prevede prezența unei singure persoane care va avea funcție de atașat militar în cadrul Ambasadei Franței la Chișinău.

Referitor la bugetul Ministerului Apărării, datele oficiale arată că finanțările respective au crescut nu în ultimele luni, ci în ultimii doi ani, după invazia Federației Ruse în Ucraina.

Astfel, în 2022 instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). Iar în 2024 bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde milioane de lei (0,65% din PIB). 

În cadrul aceleiași emisiuni, Irina Vlah a reluat narațiunea falsă conform căreia Maia Sandu este acuzată de închiderea școlilor atât în perioada în care a deținut funcția de ministră a Educației (2012-2015), cât și în prezent, când deține postul de șefă a statului.

„Noi vedem acum ce am văzut în 2012, când doamna Sandu a fost ministră a Educației. În această perioadă, au fost închise multe școli, 242, dacă îmi amintesc. Au fost închise și acum, când ea a devenit președinta țării și dl Perciun a fost numit în funcția de ministru al Educației. Noi vedem că școlile în Republica Moldova, colegiile au început să fie închise acum”, a spus fosta bașcană.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2012-2015, când Maia Sandu a fost ministră a Educației și-au încetat activitatea 73 de instituții de învățământ primar și secundar. În 2012, numărul total de instituții a constituit 1.394, iar în 2015 – 1.321. Totodată, reducerea numărului de instituții de învățământ se atestă atât în perioadele anterioare, cât și în cele ulterioare. Conform informațiilor cuprinse în Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 aprobată de Guvern, în 2005 Ministerul Educației a demarat un proces de reorganizare a rețelei școlare și de înființare a unor școli de circumscripție. În 2005-2013, au fost reorganizate 206 instituții din învățământul general.

Autoritățile au explicat necesitatea unor astfel de măsuri prin declinul demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul peste hotare, ce au condus la reducerea semnificativă a numărului elevilor și al studenților. În 1990-2012, numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus doar cu 14,6%. 

Declaralia Irinei Vlah despre închiderea școlilor profesionale se referă la Hotărârea Guvernului Nr. 366 din 29.05.2024 cu privire la reorganizarea unor instituții de învățâmânt profesional tehnic, care prevede reorgarizarea a șapte instituții de învățământ prin fuzionarea lor cu alte colegii și scoli profesionale.

În nota informativă la Hotărârea Guvernului, această măsură se argumentează prin reducerea numirului total de elevi și a numărului excesiv de mic de elevi în mai multe instituții de învățământ profesional-tehnic, ceea ce înseamnă funcfionarea lor ineficientă.

În același timp, analiza de conținut efectuată de membrii Consiliului a relevat următoarele:

invitata a făcut mai multe declarații care pot fi considerate lipsite de suport factologic suficient sau a vociferat informații incomplete, fără ca moderatoarea să intervină cu întrebări de precizare, cu clarificări sau date despre contextul problemelor abordate și nu a adus în discuție alte puncte de vedere sau argumente existente;

• pe parcursul emisiunii, moderatoarea nu a încercat să echilibreze discuția prin precizări sau referințe la alte puncte de vedere, ci dimpotrivă, a susținut toate declarațiile invitatei și le-a completat cu afirmații;
• în formularea mai multor întrebări, moderatoarea programului a impus anumite atitudini și a sugerat anumite idei de răspunsuri interlocutoarei;
• în unele cazuri, prezentatoarea a făcut generalizări fără să ofere date exacte, care să permită consumatorilor de informații să înțeleagă esența faptelor;
• au fost puse în discuție mai multe teme de interes public, dar cu o abordare unilaterală, omițându-se informații, perspective importante, date despre context sau referințe la diferite viziuni asupra problemelor, care ar fi contribuit la o înțelegere mai completă a subiectelor.;
• autoarea programului nu a ținut cont de principiul imparțialității, aducând laude invitatei din platou pentru calitățile ei personale și de politiciană ceea ce a contrastat cu acuzațiile ei de fățărnicie și aroganță aduse oponenților politici ai interlocutoarei.