Anatolie Gîrbu face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

Anatolie Gîrbu şi-a început cariera la 5 decembrie 2005 în calitate de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ungheni. În primăvara anului 2021, Alexandr Stoianoglo l-a numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Călărași. Anul trecut, a candidat, fără succes, la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Strășeni. Gîrbu şi-a încercat norocul şi la şefia Procuraturii raionului Ungheni, dar a fost respins de către CSP în iunie 2022.

În 2016, a fost decorat cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2018, cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III.

Pe parcursul carierei, Anatolie Gîrbu „s-a remarcat” prin mai multe acţiuni controversate. În decembrie 2016, Judecătoria Ungheni, prin hotărârea judecătorului Anatolie Rusu, a dispus acceptarea demersului semnat de procurorii Ion Steclari şi Anatolie Gârbu privind revendicarea dreptului de proprietate asupra unui apartament situat pe str. Ion Creangă din Ungheni şi a decis evacuarea forţată a cetăţeanului Victor Babii, un pensionar care locuia acolo de mai mulţi ani.

Într-o investigaţie Jurnal TV se menționează că „soția procurorului, care activează la punctul de frontieră Sculeni, ar fi fost reținută în 2015 și în 2016 pentru mită”.

Motivul pentru care CSP l-a refuzat pe Gîrbu la şefia Procuraturii Ungheni este că acesta fost implicat în falsificarea dosarului de viol pe numele fostului poliţist de frontieră, Gheorghe Petic.

Anatolie Gîrbu a încercat să se justifice în faţa membrilor CSP. „Nu eu am pornit dosarul lui Petic. A fost pornit de organul de urmărire penală. Pentru că infracţiunea de viol necesită nişte acţiuni de urmărire penală imediate, a trebuit să le autorizez, eu fiind împuternicit în acest dosar. Pentru că organul de urmărire penală a prezentat bănuieli rezonabile, am solicitat în instanţă mandat de arestare pe numele lui Petic, iar instanţa a acceptat. Dar nu eu am pornit dosarul”, a declarat Gîrbu la CSP.

Gheorghe Petic combate justificarea acuzatorului. „El este cel care mi-a înaintat învinuirea şi a cerut ca să fiu arestat. Este o sculă de-a lui Plahotniuc, care s-a implicat activ să-mi falsifice dosarul. În mare grabă ca să-mi falsifice dosarul, a admis mai multe erori de procedură. Gîrbu a insistat şi a organizat şedinţă de judecată la miezul nopţii ca să-mi fie prelevate forţat probe biologice”, a declarat Gheorghe Petic pentru portalul Anticorupţie.md.

Dosarul pe numele lui Petic a fost intentat în perioada în care la conducerea Ministerului Afacerilor Interne se afla Alexandru Jizdan, iar Republica Moldova era guvernată de Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc.

Gheorghe Petic a fost reținut la 12 octombrie 2018, după ce la Centrul Unic 112 a sunat, la ora 14:50, o locuitoare a municipiului Ungheni a reclamat că a fost agresată fizic și violată în propriul apartament. Reţinerea a avut loc la puţin timp după ce Gheorghe Petic a făcut dezvăluiri publice despre organizarea contrabandei cu ţigări peste Prut de către reprezentanţii guvernării lui Plahotniuc.

Familia Gîrbu deţine în Ungheni un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,0545 ha, dobândit în 2016 cu 104.505 lei. În 2019, pe terenul respectiv a fost dat în exploatare o casă cu suprafaţa de peste 151 de metri pătraţi, pe care omul legii a estimat-o la 570.000 de lei. Valoarea de piaţă a imobilului este de 840.000 de lei, iar Gîrbu justifică diferenţa prin faptul că a construit casa, dar nu a cumpărat-o.

Familia mai deţine în proprietate, din 1995, un apartament de 52,1 metri pătraţi, estimat la 63.732 de lei, şi un automobil Volkswagen Golf V, fabricat în 2008, pe care l-a procurat în 2015 cu 90.500 lei.

Omul legii a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 255.553 de lei, iar soţia sa, care continuă să lucreze în poliţia de frontieră, de 127.802 lei.

Anatolie Gârbu urmează să ramburseze până în 2024 un credit de 100.000 de lei pe care l-a contractat în 2019.

Acest material este parte a unei investigații jurnalistice, realizată cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru integritate în justiție”, implementat de Comunitatea WatchDog.MD. Fundația Soros Moldova nu intervine în politica editorială a portalului Anticorupție.md.