Moldova este condamnată la CtEDO pentru împiedicarea protestelor paşnice şi detenţia ilegală în cazul Mătăsaru și Savițchi

Anticoruptie.md
10/07/2018
Foto: colaj CIJM

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat marți, 10 iulie, Republica Moldova într-o nouă cauză Mătăsaru și Savițchi c. Moldovei, constatând în unanimitate violarea Articolul 5 § 1 (detenția ilegală) şi 11 (libertatea de întrunire și asociere) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, urmare a împiedicării protestelor paşnice şi detenţiilor ilegale. Curtea le-a acordat reclamanților Anatol Mătăsaru și Djulieta Savițchi suma de 8.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 4.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Anatol Mătăsaru este un activist civic, cunoscut pentru organizarea mai multor proteste în fața Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție, Ministerului de Interne și altor autorități publice. Soția sa, Djulieta Savițchi, este jurnalistă la portalul Crimemoldova.com și freelancer în cadrul Centrului de Investigații Jurnalistice. 

În ianuarie 2008 Anatol Mătasaru și Djulieta Savițchi au organizat un protest stradal în rezultatul căruia au fost reţinuţi şi ţinuţi în detenţie pentru 6 ore şi 40 de minute.

La data de 18 decembrie 2008 Anatol Mătăsaru a participat la un nou protest stradal, în rezultatul căruia a fost reţinut şi ţinut în detenţie pentru aproximativ 4 ore şi 30 de minute.  

Ambii reclamanţi au fost achitaţi, iar acţiunile poliţiei au fost considerate ilegale. Circumstanţele privind protestele respective au fost descrise în detaliu în cauza Mătăsaru și Saviţchi c. Moldova, cererea nr. 38281/08, §§ 6-58, hotărârea din 02 noiembrie 2010.

Potrivit Organizației Juriștii pentru Drepturile Omului, la data de 2 noiembrie 2010 CtEDO a făcut publică hotărârea în cauza Mătăsaru și Saviţchi c. Moldova, prin care a declarat inadmisibilă cererea reclamanțilori privind pretinsa violare a drepturilor garantate de Articolele 5 şi 11 din Convenţie pe motivul neepuizării căilor interne de atac.

Ulterior, reclamanții au inițiat proceduri civile împotriva statului, solicitând compensații pentru violarea drepturilor lor garantate de Articolul 5 și 11 din Convenție. Curtea Supremă de Justiție a constatat violarea Articolului 5 și 11 din Convenție și i-a acordat lui Anatol Mătăsaru suma de 900 de euro, și suma de 270 de euro Djulietei Savițchi.

În faţa Curţii reclamanții s-au plâns de violarea dreptului la libertate garantat de Articolul 5 § 1 din Convenţie, deoarece au fost deţinuţi fără vreun motiv legal. De asemenea, reclamanţii s-au plâns de violarea dreptului la libertatea întrunirilor paşnice garantat de Articolul 11 din Convenţie, pe motivul reţinerii şi detenţiei lor. Curtea a constatat, în unanimitate violarea Articolelor 5 § 1 şi 11 din Convenţie, urmare a împiedicării protestelor paşnice şi detenţiilor ilegale.

Juriștii pentru Drepturile Omului menționează că „nu au existat dubii şi nu a fost disputat de părţi faptul că a avut loc o violare a drepturilor reclamanţilor garantate de Articolul 5 § 1 şi 11 din Convenţie. În această privinţă Curtea nu a văzut motive pentru a se delimita de la concluzia instanţelor naţionale, care au recunoscut violarea acestor drepturi. Curtea a notat că instanţele naţionale au hotărât încasarea în folosul reclamanţilor a compensaţiei pentru prejudiciul moral. Corespunzător ea a considerat că principala chestiune este dacă suma încasată este proporţională prejudiciului suferit de reclamanţi. În cazul în care, ca şi în speţă, calitatea de victimă şi corespunzător existenţa violării este legată de redresarea monetară acordată la nivel naţional, evaluarea Curţii în mod necesar implică compararea dintre suma acordată la nivel național şi sumele acordate de Curte în cauze similare. Curtea a considerat sumele acordate reclamanţilor la nivel naţional ca fiind în mod considerabil mai mici decât cele acordate de Curte în cauzele de constatare a violării Articolelor 5 § 1 şi 11 din Convenţie, de exemplu cauza Brega and Others v. Moldova, nr. 61485/08, unde Curtea a acordat reclamanţilor suma de 10.000 Euro pentru patru situaţii distincte de violare a Articolelor 5 § 1 şi 11 din Convenţie. În lumina celor expuse, Curtea a considerat că reclamanţii pot pretinde calitatea de victimă, respingând astfel obiecţia Guvernului”.

Curtea le-a acordat reclamanţilor suma de 8.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 4.000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În faţa Curţii reclamanţii au fost reprezentanţi de avocatul Vlad Gribincea.  

Anticoruptie.md
10/07/2018

Comentarii