Propunerile lor nu au fost luate în seamă de către autorități, iar soluțiile pe care le au pentru redresarea agriculturii așa și nu vor ajunge să fie puse în practică. Este opinia unor agricultori, care au participat la ședința extinsă organizată săptămâna trecută de către Ministerul Agriculturii. În timp ce ministerul de resort declară că au fost notate peste 40 de propuneri din partea mediului de afaceri, agricultorii cu care au discutat reporterii Anticoruptie.md spun că lucrurile stau cu totul altfel, iar ei nici nu au avut oportunitatea să se expună. Eventuala strategie de redresare a agriculturii are toate semnalmentele să devină una păguboasă dacă nu se va ține cont de propunerile reale ale celor din domeniu. 

Printre propunerile de care spune conducerea Ministerului Agriculturii că le-a notat se numără: îmbunătățirea mecanismului de achitare a impozitelor, acordarea subvențiilor, stabilirea cotelor TVA pentru produsele agricole și ale industriei alimentare.

Administratorul companiei „Eco-Bioterra” din Anenii Noi, Sergiu Spinei, invitat la ședința extinsă, a declarat pentru Anticoruptie.md că, din păcate, nu s-a ajuns să fie discutată o strategie, întrucât fiecare dintre participanți și-a expus propriile probleme pe care le întâmpină în activitate.

Spinei spune că așa cum, deocamdată, nu avem o politică statală de susținere a producătorilor autohtoni și nu este apărată piața autohtonă, statul ar putea interveni pe alte filiere. De exemplu, problema legată de secetă ar putea fi soluționată dacă autoritățile ar permite agricultorilor să cultive cânepa tehnică. Este o practică folosită în multe țări, iar pe lângă profitul pe care-l aduce, are și alte beneficii. Un hectar (ha) de cânepă înlocuiește 4 ha de pădure, astfel ar porni precipitațiile, spune agricultorul. O altă propunere este legată de achitarea impozitului per ha, măsură ce ar umple anual haznaua statului cu miliarde de lei.

„Nu înțeleg de ce guvernarea noastră nu vrea să înțeleagă niște momente simple, care ar fi oportune ca agricultura să nu moară. Mă refer la achitarea impozitul per hectar (ha), în așa caz ar plăti și micii agricultori și subvențiile ar trebuie să fie acordate per ha. (...) În cazul impunerii impozitului per ha statul ar putea obține impozit pe venit de pe toate ha care se prelucrează în Republica Moldova, ar ieși cam 7 miliarde de lei. În acest fel, statul ar putea planifica bugetul, vor putea fi repartizați mai bine banii. De exemplu, eu sunt pe primul loc pe raion cu cele mai multe impozite, cu 600 ha, dar sunt care au 7.000 de ha și el plătește la fel ca mine. (...) Consider că în acest fel procedura ar fi mai simplificată și nu ar mai fi corupție. Procedura simplificată ar motiva omul să obțină mai multă roadă, să facă achitările regulat. Să-i fie mai comod să plătească, decât să nu plătească. Asta a fost fost sugestia mea. Dar până la urmă fiecare a venit cu durerea lui, că iazul îi seacă, că nu are zilieri etc”, a precizat conducătorul companiei agricole.  

20-30% din afacerile tinerilor fermieri riscă să falimenteze falimenteze

Fermierul Andrei Dînga din Ștefan Vodă spune că, după trei decenii de independență, fermierii vor trece prin cel mai mare faliment din istoria contemporană. 

„20-30% din fermieri vor falimenta, pentru că avem prețuri la materie primă, în special cereale și floarea soarelui, în cădere totală. Trebuie ceva să facem, să stopăm acest dezmăț. Cunoaștem bine că fermierii din țările vecine: România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Ungaria, au primit ajutoare consistente în situațiile de criză în care s-au pomenit, să se ridice măcar deasupra sinecostului, dar noi suntem sub sinecost. Suntem în pierdere totală. Fermierii tineri au investit foarte mult în tehnologii moderne, toate aceste lucruri s-au făcut prin bănci. S-au creditat masiv, iar acum cu scăderea prețurilor suntem în incapacitate de plată. Am prezentat informația, dar am rămas fără răspunsuri”, a punctat Dînga.

Dînga spune că proiectul de țară ar trebui să fie modernizarea sistemelor de irigare, cel puțin a stațiilor centralizate. Reorientarea spre alte culturi, așa cum recomandă ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, nu ar fi o soluție. Fără irigare, oricum nu va crește nimic. Nici măcar fermele nu vor ridica nivelul de productivitate, pentru că este nevoie de furaje care, la fel, necesită apă pentru a fi crescute. 

Pentru situația dezastruoasă din agricultură suntem cu toții vinovați, spune fermierul, „pentru că suntem lăsători. Nu avem un proiect de țară, nu știm unde mergem, ce facem, ce producem”. 

Despre problemele la nivelul prețurilor scăzute și a blocajelor logistice am vorbit vorbit cu Ivan Goracioc (SRL Agro-Pompa-Prim, Fălești). Agricultorul spune că se menține datorită sfeclei de zahăr, dar cantitățile de grâu și floarea soarelui sunt vândute la un preț de nimic. Deseori, spune agricultorul, oferă cerealele în schimbul îngrășămintelor.

„S-a vorbit mult despre viitor, dar despre probleme din prezent nu s-a discutat. Nu știm dacă se va rezolva sau nu ceva. Eu nu m-am expus, dar problemele spuse de alții se aplică și în cazul meu. (...) Vindem un pic de grâu, iar cu restul facem barter (schimb) pe îngrășăminte. S-a vorbit că o să fie creat un coridor cu Ucraina, Moldova, dar deocamdată nu știu la ce etapă e această discuție”, a menționat Goracioc.

Corupția - veriga ce-i ține pe agricultori departe de profit 

De altfel, agricultorii spun că monopolizarea pieței de achiziție le pune cele mai zdravene bețe în roate. Agricultorii sunt lipsiți de dreptul de a propune un preț pentru culturile lor, întrucât sunt nevoiți să accepte prețul propus de cumpărător. Toate achizițiile sunt făcute de holdingul „Trans-Oil”, recunoscut pe piață drept  lider în exportul de cereale și semințe de ulei în Europa Centrală și de Est. Iar așa cum o parte din portul Portul Giurgiulești a fost dat în arendă pentru 45 de ani, agricultorii nu pot nicidecum să dărâme zidul format forțat între ei și potențialii cumpărători.

„Consider că există corupție în agricultură, posibil și la momentul actual să existe, mai ales la nivelul înțelegerilor de cartel. (...) Dacă ești agricultor bun și ai strâns 4 tone de grâu, vândut cu 2,4 lei nici 10 mii de lei nu-i obții. În acest fel, agricultorul în loc să câștige el rămâne în minus cu cel puțin 2-3 mii la grâu. La floarea soarelui, uleiul cum a fost 32 de lei, așa și a rămas. La ziua de azi uleiul ar trebui să coste maxim 18 lei, de ce costă 32 de lei și nu 18. Ca să înțelegeți, noi suntem ultima roată la căruță. Chiar dacă ne asociem noi mai mulți fermieri și vrem să exportăm, avem comandă, un preț bun, noi nu putem să exportăm, pentru că nu avem siloz. În acest fel se produce un paradox, la Leușeni grâul e 2,3 lei, la Huși (România) e 3,6 lei. Oare chiar 1,2 lei costă transportul de la Huși până la Leușeni, iată banul acesta îl fură. Despre asta nu se vorbește”, a spus Spinei. 

Încă în 2016, jurnaliștii Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) au realizat o investigație în care s-au referit la această problemă, actuală și în prezent, și au prezentat activitatea monopolistă a companiei rusești „Trans-Oil”. Atunci, conducătorul holdingului, cetățeanul rus Vaja Jhashi, născut în Georgia (URSS), a declarat că nu ei sunt cei care dictează prețurile, acestea fiind dictate de piață. Iar achiziția silozurilor (la acel moment, 16 din cele 44 existente) nu este decât o investiție.

„Dacă vom plăti mai puţin decât alţii, producătorii ar vinde altora. Avem o atitudine adecvată economiei de piaţă, de aceea condiţiile de piaţă sunt egale pentru toţi, cu excepţia faptului că noi am construit şi am cumpărat foarte mult. Dacă concurenţii noştri ar face investiţii la fel ca noi, ar avea aceleaşi privilegii. Piaţa este liberă, faptul că noi stabilim preţurile acestea nu sunt obligatorii, producătorii pot să-şi vândă cerealele unde vor”, menționa atunci Vaja Jhashi.

E de menționat faptul că, în cadrul ședinței ministrul și-a exprimat regretul că agricultura „e în continuare subdezvoltată, în stare de comă”. Bolea i-a încurajat pe agricultori să se reorienteze și a menționat că în continuare vor fi susținuți cei care își fac munca cinstit, care sunt orientați spre rezultate economice. 

„O problemă a agricultorilor noștri sunt veniturile foarte mici pe care le înregistrează. Acest lucru se datorează productivității extrem de joase. Producătorii se supra-îndatorează pentru că nu sunt asociați. Pe lângă toate acestea, agricultorii din sudul țării sunt loviți și de fenomenul secetei, reducându-le la zero productivitatea. Trebuie să adoptăm o altă abordare privind producerea materiei prime. Aceasta trebuie transformată în produs cu valoare adăugată, fiind absolut necesară dezvoltarea industriei procesatoare”, a menționat viceprim-ministrul Vladimir Bolea.

Între timp, agricultorii sunt îndemnați ca începând cu ziua de luni, 18 septembrie, să înainteze la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) cererile de acordare a subvențiilor post-investiție. Subvențiile vor fi acordate domeniilor prioritare, stabilite în urma consultărilor cu mediul de afaceri. Astfel, fermierii își vor recupera o parte din cheltuieli pentru investițiile realizate în plantații, sere, echipamente de irigare, ferme zootehnice, tehnologii de lucrare a solului, infrastructura post-recoltare, dezvoltarea agroturismului rural etc. Cererile vor fi acceptate până pe 16 noiembrie curent.

Documentele privind depunerea și obținerea subvențiilor post-investiții, pot fi accesate aici.