Comisia Electorală Centrală a prezentat, pe 13 septembrie, numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Este vorba despre 3.237.072 de persoane, pentru care CEC va tipări buletine de vot. Instituția precizează că doar 2.854.557 dintre aceștia sunt atribuiți pe circumscriții electorale, iar ceilalți sunt persoane fără reședință și cetățenii cu drept de vot domiciliați în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

Numărul alegătorilor depășește cu 323.791 de persoane numărul de cetățeni calculați la Recensământul din 2014, inclusiv cei cu vârsta de până la 18 ani. De asemenea, acesta este în creștere cu aproape 54 de mii față de numărul alegătorilor de la alegerile parlamentare din 2014 și cu peste 200 de mii față de alegerile parlamentre din 2010. Cifrele provoacă nedumeriri în contextul în care datele statistice arată un spor negativ al populației în R. Moldova.

Potrivit unor experți și politicieni, numărul alegătorilor a fost majorat artificial cu scopul de a frauda alegerile prezidențiale din 30 octombrie. 

Fostul vicepreședinte al CEC, Ștefan Urîtu, a prezentat recent un raport despre fraudele electorale din scrutinele anterioare. Printre neregulile semnalate de fostul vicepreședinte al CEC se numără erorile din listele electorale care, potrivit lui, nu corespund legislației și reprezintă unul dintre cele mai problematice aspecte ale alegerilor din R. Moldova. 

„Aceste erori (dublări de nume, de adrese etc.), create în urma turismului electoral, ca urmare a aplicării greşite a art. 123 Cod Electoral, au fost constatate în rezultatul unui audit al listelor electorale efectuat în 2012-2013 cu participarea International Foundation for Electoral System. La acel moment, erorile depăşeau cifra absolută de 241 de mii de alegători neaveniţi în listele electorale, ceea ce reprezenta 9 % din totalul alegătorilor, la acel moment (decembrie 2013, când numărul total de alegători în listele electorale era de 2,5 milioane de persoane). Deşi auditul listelor electorale s-a efectuat cu scopul de a le pune la baza RSA, din primăvara lui 2014 şi până la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, calitatea RSA şi a listelor electorale a degradat continuu”, susține Urîtu. 

Fostul membru al CEC afirmă că deține date incontestabile că astăzi RSA conține până la circa 400.000 de alegători care nu sunt aveniți în listele electorale, figurând spre exemplu în două sau trei locuri în același timp. „De toate aceste nereguli ar trebui să se ocupe Procuratura, dar ea emite deja a patra ordonanță de nepornire a urmăririi penale”, a declarat presei fostul funcționar public. 

Membrul CEC, Iurie Ciocan, explică însă că cifrele nu au fost interpretate corect. „Numărul alegătorilor a crescut față de alegerile precedente din contul alegătorilor neatribuiți. La alegerile din 2014 erau peste 56 de mii de persoane cu drept de vot neatribuite. Este vorba despre persoane care, din cauză că autoritățile locale aveau obligația de a întocmi listele electorale, eliminau aceste persoane din lista alegătorilor pe motiv că s-ar afla peste hotare, sau alte cauze. La alegerile din acest an, numărul neatribuiților a scăzut până la 12 mii de persoane”, susține Ciocan.

Cât privește diferența mare dintre rezultatele Recensământului din 2014 și numărul de alegători incluși în RSA, Ciocan consideră că datele de la Recensământ nu pot fi luate în considerație în condițiile în care există multiple cazuri în care operatorii nu au ajuns la cetățeni pentru a-i chestiona.