Parlamentul European a votat marți o nouă rezoluție pentru susținerea aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, chiar de la 1 ianuarie anul viitor. Au fost 547 de voturi pentru, față de doar 43 de abțineri și 49 de voturi împotrivă. Rezoluția nu are însă putere legislativă și nici nu este pentru prima dată când Parlamentul European se pronunță pentru acceptarea celor două țări. Decizia finală aparține Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care urmează să se reunească spre sfârșitul anului.

Până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. 

„Beneficiile aderării României la spațiul Schengen sunt concrete și sunt imediate. Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va însemna zero ore de așteptat la graniță pentru șoferii de camioane care exportă marfa din România spre vestul Uniunii Europene și zero ore de stat la coadă pentru turiștii români care aleg să meargă vara în vacanță în Bulgaria sau Grecia”, scrie europarlamentarul Siegfried Muresan pe pagina sa de Facebook, precizând că aceasta 1înseamnă costuri mai puține pentru transportatorii de mărfuri, mai puțin combustibil consumat și mai puține ore la volan pentru șoferi”.

„Aderarea la spațiul Schengen va aduce mai multe investiții în țara noastră care vor genera mai multe locuri de muncă stabile și bine plătite pentru oameni. Un investitor străin va fi mult mai interesat decât în prezent să deschidă o fabrică în România dacă va ști că poate exporta marfa în restul Uniunii Europene mult mai rapid o dată cu eliminarea controlului vamal”, precizează europarlamentarul român.  

Mai mulți eurodeputați au criticat repetat faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României în spațiul Shengen, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.

În anul 2021, peste 36 de milioane de persoane și aproximativ 12 milioane de mijloace de transport au trecut granițele României și au trebuit să aștepte la coadă pentru controlul vamal.

Context

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.