Candidata la funcția de președintă a Republicii Moldova, fosta procuroră anticorupție, Victoria Furtună, deși militează public pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova, diseminează narațiunile propagandei rusești cu privire la intențiile Maiei Sandu de a declanșa un război împotriva Transnistriei, despre „valorile tradiționale”, „dispariția poporului moldovenesc” și pledoaria ei pentru negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina în varianta diplomației ungare, variantă respinsă de Bruxelles.  

Potrivit publicației Omniapres.md, Victoria Furtună a mers recent la Budapesta pentru a-și exprima „sprijinul deplin pentru misiunea de pace pentru Ucraina a premierului Viktor Orban, având în vedere că Moldova, la fel ca Ungaria, este vecină cu Ucraina și, prin urmare, este un interes comun în stabilitatea regiunii”.

La începutul lunii iulie, Viktor Orban a stârnit furia UE prin vizita sa efectuată la Moscova pentru o „inițiativă de pace” necoordonată cu ceilalți lideri ai blocului european. De la 1 iulie, Ungaria deține președinția bianuală a Consiliului UE, funcție de coordonare a lucrărilor legislative, care nu autorizează să se vorbească în numele europenilor pe scena internațională. Orban este acuzat că a abuzat de această poziție pentru a discuta modalități de „încetare a focului” în Ucraina, desolidarizându-se de poziția europeană de sprijin total pentru Kiev și izolarea Rusiei.

„Prim-ministrul Orbán nu a primit niciun mandat de la Consiliul UE pentru a vizita Moscova. Poziția UE cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este reflectată în multe concluzii ale Consiliului European. Această poziție exclude contactele oficiale dintre UE și președintele Putin. Astfel, prim-ministrul ungar nu reprezintă UE sub nicio formă”, se menționează într-un comunicat al Comisiei Europene emis pe 4 iulie. Comisia Europeană a evocat că președintele Putin a fost inculpat de Curtea Penală Internațională și eliberat un mandat de arestare pentru rolul său în legătură cu deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia.

Pe canalul său de Telegram, Victoria Furtună lansează declarații care acuză UE de „expansionism”, militează pentru „suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova” și pentru „promovarea valorilor familiei tradiționale”. O renunțare la aceste „principii”, în opinia ei, pune în pericol „dispariția moldovenilor ca popor”.  

„Trebuie să apărăm și să promovăm valorile familiei tradiționale, formate din mamă – femeie și tată – bărbat, acele principii care au asigurat continuitatea națiunii noastre. Astfel, ne putem păstra identitatea ca moldoveni, fără a ne supune principiilor sau valorilor minorităților.”

Dezinformarea cu privire la pericolul dispariției poporului moldovenesc odată cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană are la bază mitul fondator al propagandei rusești apărut în anii 90 conform căruia unirea Republicii Moldova cu România va duce inevitabil la „dispariția moldovenilor”. În contextul aspirațiilor europene ale Chișinăului, dezinformarea inițială a cunoscut mutația prin înlocuirea „pericolului românesc” cu „cel european”, care amenință existența „poporului moldovenesc”.

În paralel cu succesul înregistrat de Chișinău pe calea integrării europene, liderul separatist Vadim Krasnoselski a proclamat tărâmul transnistrean „singura țară din lume în care s-a păstrat limba moldovenească”.

Într-un spot electoral filmat în piața centrală din Tiraspol, Victoria Furtună agită dezinformarea pro-Kremlin că, în cazul în care va obține Maia Sandu al doilea mandat de președinte, Moldova va avea război pe Nistru.

„Am aflat că al doilea mandat prezidențial al Maiei Sandu va începe cu un război, al doilea front în Transnistria, războiul împotriva păcii este în pregătire activă. Tot ajutorul extern în bani, cadre arme, tehnică, pe parcursul ultimilor doi ani, a fost doar pregătirea evenimentelor din toamna care vine”, a spus Furtună.

Și aceasta reprezintă o narațiune pro-Kremlin, deoacere Guvernul Republicii Moldova și Președinția susțin permanent că pledează pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean. În condițiile în care formatul de negocieri „5+2” nu funcționează din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Chișinăul pledează pentru continuarea dialogului în formatul „1+1”.