Corupția la nivel înalt continuă să rămână o problemă în Republica Moldova, iar cercetarea fraudei bancare, recuperare activelor furate și urmarirea penală a celor implicați în devalizarea băncilor trenează, fără a fi înregistrate succese. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui amplu raport al Comisiei Europeane privind evaluarea îndeplinirii cerințelor de liberalizare a vizelor de către Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și trei țări ale Parteneriatului Estic: Georgia, Moldova și Ucraina. 

Autoritățile Republicii Moldova au întreprins acțiuni importante, spun raportorii, dar aceste eforturi trebuie fortificate și susținute. „Sprijinul UE va fi condiționat în continuare și va depinde de progresele concrete din agenda reformelor, în special, în domeniile anticorupției și justiției”, se menționează în raport. 

„Procesul de liberalizare a vizelor este un instrument puternic pentru promovarea reformelor transformatoare, inclusiv în domeniul justiției și securității. Acest proces facilitează contactele interpersonale și consolidează legăturile dintre UE și cetățenii din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului Estic. De-a lungul anilor, am văzut progrese semnificative ale partenerilor fără vize care ne consolidează relațiile. Sunt necesare eforturi continue pentru a menține aceste realizări”, a declarat  Ylva Johansson, Comisarul pentru afaceri interne. 

Comisia Europeană așteaptă ca toate țările partenere să mențină și să intensifice cooperarea operațională de prevenție cu Agențiile UE și să consolideze cooperarea transfrontalieră în asigurarea respectării legislației cu statele membre ale UE. Grupurile infracționale organizate continuă să fie active în traficul ilicit de arme de foc și de diverse produse interzise, în special droguri și tutun, iar guvernele statelor vizate în raport trebuie să aibă acțiuni concrete în acest sens. 

Comisia Europeană a prezentat o serie de recomandări ce țin de îmbunătăţirea cooperării operaţionale în vederea reducerii numărului cererilor de azil depuse într-un mod nejustificat de către cetăţenii Republicii Moldova în Spaţiul Schengen, continuarea promovării campaniilor informaţionale privind regulile de călătorie în Spaţiul Schengen, continuarea consultărilor în vederea adoptării strategiei și planului de acțiuni privind reforma justiției, consolidarea capacităților instituționale și competențelor Autorității Naționale de Integritate, asigurarea în continuare a investigării cuprinzătoare a fraudei bancare, recuperarea activelor fraudate și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a anunțat printr-un comunicat de presă că ia act de evaluarea și recomandările prezentate în Raport care reflectă inclusiv evoluțiile pozitive aferente implementării recomandărilor Raportului similar din 2018. Recomandările Comisiei Europene vor fi analizate, autoritățile vizate urmând să întreprindă acțiunile necesare pentru implementarea acestora, precizează MAEIE.

În perioada 2014-2020, peste 2 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au efectuat călătorii în statele din spațiul Schengen, înregistrând în total peste 6 milioane de călătorii. Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), numărul de refuzuri de intrare constituie în mediu 0.3%, iar numărul cazurilor de ședere ilegală este în mediu de 0.5%. Posibilitatea de a călători fără viză în UE este deschisă pentru aproximativ 2.5 milioane de posesori ai pașapoartelor biometrice, inclusiv pentru mai mult de 200 000 de cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană.