Lipsa unor proceduri și mecanisme clare ale supravegherii parlamentare, precum și transparența insuficientă, sunt impedimente importante în desfășurarea eficientă a procesului de control parlamentar asupra activității instituțiilor publice și anticorupție. Aceasta este concluzia raportului „Activitatea de supraveghere a Parlamentului în ultimii doi ani: eficiența și provocările raportării instituțiilor publice și anticorupție”, prezentată de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), miercuri, în cadrul Clubului jurnaliștilor de investigație al Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM). Autorii au analizat perioada 2022-2023.

În cadrul monitorizării au fost stabilite deficiențe ce țin de lipsa unui cadru unic privind rapoartele autorităților și a procedurilor sau structurii unice a rapoartelor.

„Trebuie să verifici fiecare lege care reglementează activitatea autorității publice respective pentru a stabili dacă acea autoritate trebuie să prezinte raport în parlament, ceea ce îngreunează procesul. La fel, practic nu avem un model sau o structură clară a unui raport, acestea fiind diferite ca structură și conținut”, a explicat Viorel Pîrvan, expert CAPC.

La fel, deficiențe sunt și în planificarea procesului de control parlamentar și de implementare a acestuia – nu există norme și proceduri în ceea ce ține de parcursul rapoartelor în Parlament – nici în ceea ce vizează audierile în cadrul comisiilor, nici în plenul Parlamentului.

Expertul a menționat și problemele care țin de monitorizarea implementării recomandărilor adresate autorităților în urma audierii rapoartelor instituțiilor publice, precum și lipsa răspunsurilor autorităților publice despre acțiunile întreprinse sau nerealizate.

„O lacună importantă, stabilită în cadrul monitorizării este reprezentată de faptul că datele pe pagina web a Parlamentului sunt foarte greu accesibile și „este foarte greu să sistematizezi, să urmărești și analizezi datele publicate de Parlament – fie nu le publică, fie sunt publicate, dar incomplete sau publicate în diferite rubrici ale paginii web a Parlamentului, fie informațiile din rapoartele anuale sunt destul de seci sau publicate cu întârziere”, a menționat Pîrvan.

În ceea ce privește controlul parlamentar al instituțiilor anticorupție, Viorel Pîrvan a subliniat că, conform legii, sunt cinci instituții care au competențe în ceea ce ține de anticorupție și integritate – Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate. Recomandarea principală în privința acestora este să se acorde o atenție sporită activității lor.

„CNA și ANI beneficiază de atenție, rapoartele lor trec prin comisii, să examinează în plec. Însă ce ține de Procuratura Anticorupție - aceasta nu raportează parlamentului, frânturi din activitatea ei sunt incluse în raportul Procuraturii Generale, iar privitor la MAI și SIS în general lipsesc informații”, a explicat expertul CAPC.

Potrivit lui, din moment ce legea spune clar că sunt cinci instituții anticorupție, atunci toate cinci trebuie să raporteze pentru a avea claritate privind activitatea lor și a asigura că politicile anticorupție sunt eficiente.