Trei polițiști și patru deținuți, cercetați penal în cazul decesului lui Andrei Brăguță. Avocat: „Apreciem eforturile procurorilor”

Anticoruptie.md
04/09/2017
captură privesc.eu

Procuratura municipiului Chișinău a pornit un dosar penal pentru tortură și rele tratamente soldate cu moartea lui Andrei Brăguță. Anunțul a fost făcut luni, 4 septembrie, de procurorul general, Eduard Harunjen, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit oficialului, în cadrul cauzei penale au fost reținuți și sunt cercetați penal trei angajaţi ai Poliției: lucrători ai Direcției poliției mun. Chișinău, ai izolatoarelor de detenție preventivă și doi foști deținuți care se aflau în aceeași celulă cu victima. De asemenea, de comiterea infracțiunii mai sunt bănuiți doi deținuți care se află în continuare în custodia statului și care se aflau într-o celulă cu Brăguță în momentul în care a acesta a fost bătut.

Harunjen a declarat jurnaliștilor că, în cadrul dosarului pornit, urmează să fie examinate separat și dată apreciere juridică faptelor și acțiunilor altor factori de decizie din cadrul altor instituții de stat care au avut tangență cu acest caz: angajați din sistemul penitenciar, instituții medicale, magistrați, procurori.

Procurorul general a recunoscut că moartea unui om în custodia statului este o problemă mare de sistem și de aceea cazul va fi examinat cu maximă prudență.

Procurorul-șef al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, Ion Caracuian, a oferit mai multe detalii despre circumstanțele în care a fost maltratat Andrei Brăguță. Potrivit acestuia, victima a fost bătută timp de o oră și jumătate de patru vecini de celulă, iar oamenii legii au consimțit tacit. „Victima a cerut ajutor prin bătăi în ușă, iar la gardieni se adresau și alți deținuți. Persoana a fost de mai multe ori scoasă din izolator. El a fost prezentat și în fața experților-psihiatri pe 23 august și s-a întors, după expertiză, în Penitenciarul 13, iar de acolo a fost escortat în Penitenciarul 16 unde sunt condiții de spital”, a precizat Caracuian.

Referindu-se la cauzele decesului, procurorul a specificat că în conformitate cu constatările preliminare, decesul a survenit urmare a unei bronhopneumonii, dar acțiunile celor cu calități procesuale sunt legate direct de înrăutățirea stării de sănătate a lui Andrei Brăguță.

Adrian Mircos, procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, și-a exprimat regretul că investigațiile pe acest caz au demarat cu mare întârziere de la ziua decesului, pe motiv că informația despre deces a ajuns la Procuratură peste câteva zile, prin intermediul mass-media. „Asta s-a întâmplat din cauza nerespectării procedurii legale de către reprezentanții DIP și ai MAI  care urmau să ne informeze despre deces”, a recunoscut omul legii.

Avocații lui Andrei Brăguță apreciază eforturile procurorilor de a iniția o cauză penală pentru tortură în acest caz, dar observă că multe lucruri rămân încă neclare, inclusiv cauza decesului tânărului. „Ar fi de dorit ca Procuratura să clarifice legătura cauzală între acțiunile angajaților organelor de drept, maltratarea de către colegii de cameră și cauza decesului - pneumonia. Pentru că din ceea ce pot eu înțelege, maltratarea a cauzat sau a agravat critic pneumonia, iar cauza esențială a decesului ar fi anume maltratările, pneumonia fiind doar efectul fatal”, a declarat pentru Anticoruptie.md Dumitru Sliusarenco, avocat Promo-Lex.

Apărătorul mai susține că dispune de informații că oamenii legii nu doar că au consimțit tacit maltratarea lui Andrei Brăguță, dar ar fi aplicat și ei forța fizică. „Trebuie însă să înțelegem un lucru, maltratarea lui Andrei de către alți deținuți cu acordul/cunoașterea de către angajații MAI sau DIP nu este mai puțin gravă decât ar fi maltratarea directă. De fapt, pedeapsa prin intermediul altor deținuți este la fel o formă de tortură. Și pentru asta tot statul este responsabil”, a subliniat Sliusarenco.

Avocatul afirmă că așteaptă, din partea procurorilor, o investigare promptă a acțiunilor polițiștilor la etapa reținerii, a acțiunilor angajaților DIP și a co-deținuților, precum şi răspuns la întrebarea de ce nu i-a fost asigurată bărbatului asistență medicală și plasarea în instituție specializată, în loc de plasare în arest. „Segmentul ce ține de sănătatea mintală și asigurare asistenței în așa cazuri e critică, de asta avem așteptări mari față de acest aspect, mai ales că mai gestionăm la moment un caz în care apar aceleași probleme sistemice”, a conchis defensorul.

Andrei Brăguță a fost reținut de oamenii legii pe 15 august, când a fost oprit de polițiștii de patrulare pentru că ar fi depășit limita de viteză. Potrivit autorităților, bărbatul se afla în stare de ebrietate, iar pentru că ar fi manifestat un comportament agresiv față de angajații Poliției, pe numele său a fost pornită o cauză penală. El a fost reținut pentru 72 de ore și dus în Izolatorul de detenție preventivă, iar pe 18 august, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au emis un mandat de arestare pentru 30 de zile.

Bărbatul ar fi fost bătut în izolator, inclusiv de angajații instituției, fapt negat de reprezentanții IGP, care spun că, de fapt, bărbatul a fost agresat de colegii de celulă din cauza comportamentului deviant al acestuia. Tânărul a solicitat de mai multe ori intervenția medicilor de la Urgență, care l-au diagnosticat cu tulburare psihică, schizotipală, și ar fi solicitat transferul de urgență la Spitalul Clinic de Psihiatrie, fapt care nu s-a întâmplat. Potrivit unui document intrat în posesia postului de televiziune TV8, șeful de escortă ar fi refuzat spitalizarea pentru că, la acel moment, ar fi lipsit angajații care urmau să-l escorteze. Declarațiile reprezentanților autorităților implicate nu coincid în ceea ce privește mai multe detalii ale cazului.

Pe 1 septembrie, mai multe organizații neguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, au lansat un apel în care își manifestă indignarea față de neconcordanța informațiilor oferite de instituțiile de stat pe marginea cazului, fără explicații clare privind cauzele și condițiile decesului, dar și cine se face responsabil de moartea tânărului. „Suntem indignați de faptul că autoritățile se eschivează să-și asume vreo responsabilitate pentru circumstanțele în care a fost aplicat arestul preventiv, acordarea serviciilor medicale adecvate, care au rezultat în decesul tânărului, ce se afla în custodia și responsabilitatea statului. Semnatarii constată cu regret că judecătorii admit în proporție de peste 90% demersurile procurorilor de aplicare a arestului preventiv și își motivează hotărârea insuficient”, se arată în apel. 

Anticoruptie.md
04/09/2017



Become a Patron!

Comentarii