VIDEO// Cum au furat Șor și Plahotniuc din averea imobilă a sindicatelor. Raport de 4.000 de pagini despre schemele oligarhilor fugari și gajarea bunurilor statului încă de dinaintea „furtului miliardului”

Mădălin Necșuțu
11/06/2021
Protv.md

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, membru al comisiei de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor, a declarat vineri în cadrul unui briefing de presă că cel mai mare beneficiar al bunurilor imobile în străinătate, care aparțineau Confederației Naționale a Sindicatelor, a fost oligarhul fugar Ilan Șor, iar Vlad Plahotniuc apare și el în cadrul unui raport de 4.000 de pagini pe acest subiect.

Subiectul a fost acoperit intens de către Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) care a publicat încă de acum 10 ani o serie de investigații, inclusic video, cu averea sindicatelor care începuse încă de atunci a fi delapidată de Ilan Șor și oameni din anturajul său.

„Comisia a constatat și care sunt grupurile afiliate în acest „carusel” de înstrăinare a bunurilor din contul sindicatelor. Grupul de companii afiliate a lui Ilan Șor a devenit cel mai mare beneficiar al celor mai valoroase bunuri ale sindicatelor. Având în vedere că, după obținerea de către Ilan Șor a bunurilor de la CNSM, în acestea nu au fost investite surse pentru modernizare sau reparații capitale, scopul urmărit de acesta a fost de a le utiliza în calitate de gaj pentru obținerea frauduloasă a unor credite”, a notat Lilian Carp.

Comisia a angajat un expert economic, care a calculat cu cât au fost prejudiciate sindicatele atunci când au fost vândute aceste bunuri. Valoarea estimativă a doar 32 de tranzacții imobiliare din cele 48 de obiective imobiliare în străinătate este de circa un miliard de lei moldovenești.

„Avem proprietăți care aparțineau sindicatelor, care au fost folosite în gajare, pentru a scoate bani atât din Banca Socială, cât și trebuie să stabilim legătură cu scoaterea banilor și din Banca de Economii, atunci când a avut loc fraudarea bancară. Astfel, bunurile sindicatelor au fost folosite și în acest proces de scoatere a lichidităților din băncile care au fost falimentate”, a declarat Lilian Carp.

Potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS), dar și altor instituții de anchetă acest lucru s-a datorat relațiilor pecuniare dintre Ilan Șor cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Oleg Buza.

„De exemplu, relații apropiate dintre fiul lui Oleg Budza, Stanislav Budza, și Ilan Șor, care în perioada 28.10.2003 până în 29.11.2014, când președinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Econimii a fost Ilan Șor, Stanislav Budza a exercitat funcția de membru al Consiliului de Administrare. Până la înstrăinarea, în anul 2010, a hotelului„Turist”, în cadrul ședinței CNSM din 28.08.2009, la inițiativa lui Oleg Budza, Comitetul Confederal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova și-a dat acordul cu privire la oferirea gajului imobilului pentru asigurarea contractelor de credit companiei afiliate lui Ilan Șor, contractate de la Banca Socială. În cadrul ședinței respective, Oleg Budza a fost împuternicit și cu dreptul de a semna contractul de gaj a imobilului”, a spus Lilian Carp.

La rândul său, deputatul PPDA, Vasile Năstase, ca declarat că acest raport prezentat azi poate constitui în sine un rechizitoriu pentru procurori.

„Membrii comisiei de anchetă se adresează procurorului general, Stoianoglo, să ia raportul și să-l transforme în rechizitoriu de procuratură, pentru că lucrurile sunt foarte și foarte grave și să ducă acest dosar până la capăt”, a atenționat Vasile Năstase. Potrivit lui Vasile Năstase, susținătorii lui Oleg Budza din sindicate nu au dorit să colaboreze cu comisia de anchetă. Iar președintele CNSM și-ar fi adunat susținătorii să le spună că acest raport nu ar însemna nimic și că la ei este totul curat. „La Centrul Național Anticorupție au fost deschise 14-15 cauze penale, dar toate au fost închise în baza mitei, în baza intervenției din afară, în baza politicului”, a declarat deputatul.

Cum funcționau schemele

CIJM scria încă din 2011 că majoritatea bunurilor vândute au fost puse ulterior în gaj pentru a acoperi credite mai mari decât suma cu care au fost cumpărate.

„Clădirea Institutului Muncii, deși se află încă în proprietate sindicală, este pusă în gaj cu 39 de milioane de lei, iar Palatul de Cultură al Sindicatelor – cu 6 milioane de euro. Cu toate acestea, în curând Palatul va fi demolat, iar pe teren va fi construit un centru comercial”, scriau jurnaliștii CIJM într-o investigație din 2011.

Un obiect aflat cândva (din 1971 până în 2010) în posesia sindicatelor a fost complexul hotelier “Turist”. Pe 20 august 2010 acesta a fost vândut cu 29 milioane de lei. Noul proprietar a devenit firma “Vedova-Grup”, înregistrată în Marea Britanie.

La 20 de zile de la încheierea tranzacției de vânzare, pe 10 septembrie 2010, hotelul a fost pus în gaj la o banca comercială pentru garantarea unui împrumut cu aproape un milion de lei mai mare decât prețul cu care fusese cumpărat hotelul - 29, 99 milioane de lei. Suma a fost returnată băncii, iar la 7 iulie 2011 hotelul a fost gajat din nou. De această dată noii proprietari au luat 3 milioane de euro de la compania “Primexim Limited Compania”, cu sediul la Londra.

Mădălin Necșuțu
11/06/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii