Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul depus de reprezentanții diasporei împotriva Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Decizia a fost luată astăzi de către completul de judecată din care fac parte Tatiana Vieru, Valentina Clevadî și Oleg Sternioală.

Potrivit deciziei de judecată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că „recursurile declarate de reprezentanții diasporei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenţilor cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate”, se arată în încheierea CSJ.

Judecătorii constată că argumentele invocate nu exprimă decât critica adusă încheierii Curții de Apel Chișinău, axându-se pe faptul că această hotărâre, soluţionarea excepţiei de ilegalitate a căreia se solicită, ar produce în prezent efecte juridice, deoarece în baza acesteia s-ar invoca legalitatea modului de organizare a alegerilor.

Amintim că, în decizia emisă la 6 decembrie de Curtea de Apel Chișinău, magistrații Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Victor Pruteanu au adus mai multe explicații în susținerea faptului că atât organele electorale, cât și Ministerul de Externe și Guvernul au acționat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota. 

Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău ar fi acționat corect atunci când, prin hotărârile din 16 și 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze, fără să se expună pe fondul acestora. Deși apelanții consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile și a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susțin că organul electoral a acționat conform competențelor, pentru că contestațiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanța care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituțională: 

„...contestațiile nu pot fi examinate în sensul solicitat de reclamanți, prin admiterea sau respingerea în fond a acestora, or, după finalizarea scrutinului, sunt întocmite totalurile rezultatelor alegerilor, cu expedierea acestora spre confirmare - operațiune care implică inclusiv verificarea legalității alegerilor, iar instanța competentă este în drept să valideze sau să invalideze alegerile examinând totodată și temeinicia contestațiilor.”

„Prin urmare, Colegiul civil consideră că instanța de fond corect a dispus respingerea pretenției de anulare a actelor administrative sus-indicate, iar argumentele/dezacordurile apelanților în partea respectivă nu pot fi reținute”, potrivit documentului. 

Organele electorale au fost acționate în judecată de 135 de cetățeni moldoveni aflați peste hotarele Republicii Moldova, care nu au putut vota din cauza numărului insuficient de buletine. Decizia a fost luată după ce Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău, precum și Comisia Electorală Centrală au adoptat hotărâri de restituire a celor circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze.

Avocații care reprezintă diaspora în proces au invocat în instanța de judecată excepția de neconstituționalitate a articolului 49, aliniat 3, din Codul Electoral care prevede o limită de 3.000 de buletine de vot pentru fiecare secție de votare deshisă peste hotare. Judecătoria sectorului Centru a respins însă demersul. Magistrata Djeta Chistol a stabilit că solicitarea este neîntemeiată.