Autoritățile centrale își propun să modifice Legea privind achizițiile publice. Inițiativa legislativă a provocat discuții intense în societate, mai ales în ceea ce privește achizițiile de valoare mică. Puterea centrală propune păstrarea cotei actuale, iar cea locală cere majorarea acesteia, explicând că unele proiecte de dezvoltare locală sunt puse în pericol. Mingea e pe terenul Legislativului, care continuă consultările pe acest subiect.

Autorii inițiativei spun că modificările propuse urmăresc mai multă vizibilitate și transparență, tratament nediscriminatoriu și administrare mai eficientă, precum și creșterea capacităților administrațiilor publice locale în domeniul achizițiilor publice. Acestea se referă, în particular, la procedurile de invitație și de recepționare a ofertelor, atribuirea și modificarea contractului, evidența și monitorizarea conformității achizițiilor.

Artur Mija, vicepreședintele Comisiei de control al finanțelor publice și autorul modificărilor, explică că contractele de valoare mică au un trend ascendent în ultimii ani, iar în multe cazuri autoritățile contractante divizează achiziția, în unele cazuri mascând astfel acte de corupție.

„Banii statului trebuie să iasă la lumină, iar oamenii să poată analiza modul în care ei sunt utilizați. Amintesc că perfecționarea procedurii de achiziții publice este și o condiționalitate a Comisiei Europene, pe care trebuie să o îndeplinim. Contractele de valoare mică au un trend ascendent în ultimii ani. Spre exemplu în 2020, contractele de achiziții publice au constituit suma de 9,04 mlrd lei, pe când contractele de valoare mică - 9,01 mlrd lei. În multe cazuri, contractele de valoare mică au mascat unele acte de corupție, autoritățile contractante aplicând contractele de valoare mică pentru a diviza achiziţia prin încheierea de contracte de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie publică decît procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată”, a menționat Artur Mija.

Deputatul mai spune că aplicabilitatea contractelor de valoare mică vor fi reglementate expres de lege și nu doar prin Hotărâri de Guvern, prevederile cărora erau ambigue și incerte.

De altă parte, Centrul Național Anticorupție, care a expertizat reglementările propuse, a identificat factori de risc anume aferenți contractelor de valoare mică. Inspectorul Ilie Crăciun a ajuns la concluzia că proiectul de modificare a legislației nu conferă suficientă ceertitudine pentru situațiile în care autoritatea contractantă nu poate asigura recepționarea a minim 3 oferte.

Viorel Rusu, expert al Congresului Autorităților Locale (CALM), orgnizație care reprezntă interesele majorității APL, menționează că proiectul de lege încurajează publicarea anunțurilor de participare în sistemul electronic de achiziții.  Însă, în cazul alegerii unor alte metode de comunicare, autoritatea are obligația de a obține cel puțin trei oferte, care nu este obligatorie în cazul publicării anunțului în sistemul electronic. 

„Prin aceste completări ale legii privind achizițiile publice reprezentanții societății civile consideră că va fi soluționată problema lipsei de transparență a achizițiilor de valoare mică și responsabilitatea redusă a autorităților în executarea contractelor de valoare mică.  Ei consideră că conform Sintezei analitice a rezultatelor de audit aferente domeniului achizițiilor publice în perioada 2020 - 2021, Curtea de Conturi estimează valoarea achizițiilor de valoare mică la circa 9 miliarde lei, ceea ce reprezintă, conform statisticilor oficiale, bugetul total al achizițiilor publice din Republica Moldova (care nu include achizițiile de valoare mică).  Respectiv, anual, prin sistemul achizițiilor publice trec între 17 și 18 miliarde lei (circa 8-9 miliarde lei contractele de valoare mare și circa 9 miliarde - contractele de valoare mică), ceea ce reprezintă circa 20% din cheltuielile bugetului public național.  În aceeași sinteză, Curtea de Conturi menționează că reglementarea lacunară a achizițiilor publice de valoare mică, combinată cu discreția înaltă a autorităților contractante, facilitează utilizarea netransparentă și, uneori, ineficientă a banilor publici, precum și, implicit, condiționează apariția riscului de fraudă”, menționează expertul.

Momentan, majoritatea achizițiilor publice sunt organizate cu un participant, și asta deoarece autoritățile contractante nu reușesc să obțină 3 oferte. Și ultima achiziție despre care informează tender.md este una cu un singur participant. Astfel, aparatul președintelui raionului Strășeni a accesat servicii de reparație și întreținere a drumurilor, în valoare de peste 17 milioane de lei. Tenderul a fost organizat cu participarea unui singur ofertant.

În același timp, inițiativa nu prevede modificarea  pragurilor achizițiilor de valoare mică.  La această etapă, acestea vor fi păstrate: 200 de mii de lei – pentru bunuri și servicii, 250 de mii de lei - pentru lucrări, 400 de mii de lei – pentru servicii sociale. Totuși, reprezentanții APL solicită majorarea acestora, începând cu 500 000 lei, și propun lansarea unor discuții care ar clarifica fiecare aspect.

”Congresul Autorităților Locale consideră că se impune o abordare conceptuală și sistemică a achizițiilor publice de valoare mică, în primul rând ținând cont de specificul și exercitarea autonomă a intereselor colectivităților locale.  Considerăm că există o disproporționalitate evidentă între „grija” de transparență și control în dauna activității și intervenției eficiente în prestarea serviciului public.  Asemenea „exces de zel”, în ultimă instanță, poate duce la colapsul sarcinilor serviciilor publice, inclusiv desconsiderarea specificului local și a posibilității da adapta acțiunile la condițiile locale”, spune directorul executiv CALM, Viorel Furdui.

Consultările pe marginea modificării Legii privind achizițiile publice vor continua, astfel încât să fie luate în calcul toate sugestiile autorităților publice locale și centrale.