Mai devreme sau mai târziu, era de așteptat ca rușii să atace Hidrocentrala de la Novodnestrovsk, situată pe râul Nistru, în Ucraina, la hotar cu Republica Moldova. Centrala de la Novodnestrovsk reprezintă un punct strategic energetic extrem de important pentru Ucraina, iar încercările de atac asupra acesteia au început încă de la izbucnirea războiului de agresiune.

Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk este format din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare și trei lacuri: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul tampon – și unul pe malul drept al râului. Centralele hidroelectrice existente pe Nistru produc anual aproximativ 4 miliarde kWh, echivalentul consumului energetic anual al Republicii Moldova.

Înainte de invazia Rusiei, Ucraina planifica instalarea unei a patra turbine, care ar fi transformat centrala de acumulare în cea mai mare din Europa și a șasea din lume ca putere instalată, potrivit Agenției „Ukrhydroenergo”.

La doi ani de la începutul războiului, am realizat, împreună cu un coleg jurnalist din Ucraina, o investigație despre impactul conflictului asupra mediului din Republica Moldova și Ucraina. Investigația, intitulată „ECOCID în Ucraina: Bomba cu ceas pentru Moldova”, a fost premiată la sfârșitul anului 2024, în cadrul unui concurs european organizat de SEEMO.

Unul dintre subiectele principale ale investigației jurnalistice fost impactul bombardamentelor din Ucraina asupra apelor. După doi ani de război, se observau deja schimbări vizibile – ploi acide, migrația neobișnuită a păsărilor și poluarea apelor.

Ministra Mediului de atunci recunoștea, într-un interviu, că probele de apă din Nistru nu erau prelevate zilnic și că nu se realizau analize care să reflecte în timp real schimbările cauzate indirect de război. Am descoperit atunci mai multe probleme, la care voi reveni în materiale viitoare.

În cadrul investigației, am mers la Naslavcea și am discutat cu experți despre posibilele riscuri pentru Republica Moldova în cazul unui atac asupra Hidrocentralei de la Novodnestrovsk. Localnicii din Naslavcea (raionul Ocnița) trăiau o teamă reală după incidentul din 31 octombrie 2022, când o rachetă rusească a explodat pe teritoriul Moldovei. Ținta fusese Hidrocentrala de la Novodnestrovsk, iar apărarea antiaeriană a Ucrainei a reușit să intercepteze racheta, însă fragmentele au căzut în Moldova.

Frica locuitorilor din regiune s-a amplificat după tragedia de la Nova Kahovka, din sudul Ucrainei, produsă la 6 iunie 2023.

O eventuală deteriorare sau distrugere a unuia dintre barajele de acumulare ar provoca o catastrofă umanitară: un volum uriaș de apă ar inunda zeci de localități și ar distruge infrastructura de pe o distanță considerabilă.

Expertului de mediu Valeriu Cazac, ne-a explicat atunci că pericolul pentru Republica Moldova ar fi major – o bună parte dintre satele și orașele situate în avalul râului Nistru ar putea fi șterse de pe hartă în cazul ruperii barajului de la Novodnestrovsk. Expertul a explicat că, spre deosebire de Nova Kahovka, unde infrastructura din aval era limitată, în cazul Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk o eventuală detonare a barajului Centralei Hidroelectrice nr. 1 ar provoca un efect de domino, ducând la distrugerea barajelor Centralei nr. 2 de la Naslavcea și a Hidrocentralei de la Dubăsari. Distanța pe cursul Nistrului între Naslavcea și Dubăsari este de aproximativ 250 km.

Nu este clar în ce măsură autoritățile moldovene au evaluat acest risc și dacă au fost luate măsuri de informare sau prevenire. În comunicatele oficiale nu au fost identificate referiri la riscurile specifice asupra calității apelor Nistrului, deși războiul de la graniță durează deja de patru ani.

Incidentul grav de acum, cu deversarea uleiului tehnic în Nistru, a fost generat de atacul din noaptea de 7 martie 2026, când forțele ruse au lovit cu patru rachete de croazieră Kalibr și mai multe drone Geran/Shahed Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk. Ținta principală a fost infrastructura energetică din raionul Dnistrovsk, Ucraina. Exploziile au declanșat incendii la mai multe transformatoare electrice și au provocat o pană de curent în orașul Novodnestrovsk. Uleiul tehnic din stațiile afectate s-a scurs în Nistru.

Locuitorii din Naslavcea au observat primele pete de ulei pe apă în data de 10 martie. Deși incidentul devenise public, autoritățile de la Chișinău au oferit primele informații despre cauzele deversării abia pe 12 martie – la cinci zile de la producerea atacului. În câteva zile pata neomogenă de ulei s-a întins pe o distanță de aproximativ 120 de kilometri de-a lungul râului.

O comisie bilaterală s-a întrunit pe 12 martie, iar autoritățile moldovene au declarat cod galben de alertă pe râul Nistru în data de 13 martie. O zi mai târziu, la 14 martie, a fost instituit cod roșu în localitățile din nordul țării, iar în mai multe orașe și sate a fost sistată temporar aprovizionarea cu apă. Pe 13 martie, Republica Moldova a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, pentru a beneficia de sprijin în operațiunea de colectare a produselor petroliere deversate în Nistru, iar România a trimis imediat echipe specializate, care au început instalarea de filtre suplimentare pentru limitarea poluării.

Criza provocată de atacul asupra Complexului Hidroenergetic de la Novodnestrovsk scoate la iveală nu doar vulnerabilitatea energetică și de securitate a regiunii, ci și fragilitatea sistemelor de protecție a mediului în fața unui război de durată. Nistrul, una dintre principalele surse de apă pentru Republica Moldova, devine astfel un simbol al interdependenței și al responsabilității comune dintre state.

Pentru Moldova, lecția acestor incidente este clară: transparența, cooperarea transfrontalieră și investițiile în monitorizarea apelor trebuie să devină priorități reale, nu doar teme de criză.