Antreprenorul care a denunțat, inclusiv pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md, o schemă cu lemn tăiat ilegal folosit la producerea paleților a primit răspuns de la premierul Vasile Tofan. Producătorul de paleți Alexandru Cernouțan, proprietar și administrator al companiei Rikipal SRL, a anunțat pe pagina sa de Facebook că premierul i-a răspuns personal, după ce acesta a publicat o scrisoare deschisă adresată șefului Executivului. Anterior, premierul Vasile Tofan a făcut un apel către oamenii de afaceri să comunice despre cazuri de corupție, controale abuzive și alte ilegalități comise de reprezentanții statului.

„Ieri am publicat o scrisoare deschisă adresată Prim-ministrului Republicii Moldova. Nu despre compania mea, ci despre o problemă pe care o văd de 16 ani în industria în care activez. (...) Tot ieri seară am primit răspuns. Personal, de la domnul Vasile Tofan. M-a rugat să-i transmit materialul direct și mi-a scris că nu promite o soluție magică sau rapidă, dar că subiectul se ia în lucru", scrie Cernouțan pe pagina sa de Facebook. 

Anticoruptie.md a scris anterior că omul de afaceri a depus o sesizare pe Harta Corupției și a expediat o scrisoare deschisă premierului Vasile Tofan, dar și în copie către Ministerul Mediului, Agenția Moldsilva, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția Achiziții Publice și Procuratura Generală. 

Autorul, care spune că administrează afacerea de 16 ani, afirmă că nu reclamă fiscalitatea sau birocrația, ci concurența neloială generată de folosirea lemnului fără acte legale.

Potrivit scrisorii, materia primă - cheresteaua - reprezintă circa 90% din costul de producție al unui palet. Restul sunt manoperă, cuie, energie și transport.

Cernouțan susține că firma sa lucrează exclusiv cu cherestea importată oficial, cu declarație vamală și origine documentată, iar prețul de import este mai mic decât prețul oficial la care Moldsilva vinde masa lemnoasă autohtonă. În aceste condiții, spune el, unii concurenți care folosesc lemn autohton, plop și tei, vând același tip de palet sub costul său de producție.

"Dacă materia primă înseamnă 90% din cost, iar concurentul meu plătește oficial materia primă mai scump decât mine, cum reușește să vândă produsul finit mai ieftin decât mă costă pe mine să-l fabric? Există un singur răspuns posibil. Nu plătește prețul oficial", afirmă autorul.

El anticipează obiecția că lemnul legal poate proveni și din alte surse decât Moldsilva - perdele forestiere, terenuri ale autorităților locale sau proprietăți private. Din experiența sa de piață însă, în Republica Moldova nu există plop debitat în cherestea la un preț mai mic decât cel de import oficial, or paletul se face din cherestea, nu din bușteni.

Licitație de 15.000 de paleți sub costul de producție

Ca exemplu concret, omul de afaceri invocă o licitație din noiembrie 2025, lansată de o companie de stat pentru 15.000 de paleți, identificabilă în sistemul MTender cu ID-ul ocds-b3wdp1-MD-1762503121707.

Potrivit scrisorii, la licitație s-au înscris trei companii, cu oferte de 260 lei, 231 lei și 180 lei per bucată. Licitația ar fi fost câștigată cu oferta de 180 lei, în condițiile în care, susține Cernouțan, costul real de producție cu lemn legal ar fi de 230-235 lei, cu transport inclus.

Autorul calculează că pentru producerea celor 15.000 de paleți ar fi necesari circa 1.600 de plopi maturi, echivalentul a 7-8 hectare de plantație, iar paleții respectivi ar fi în mare parte de unică folosință.

Păduri de 10% și paleți de unică folosință din bani publici

Scrisoarea pune problema în contextul defrișărilor. Autorul citează date Global Forest Watch, potrivit cărora Republica Moldova are circa 10% acoperire cu arbori, din care doar aproximativ 5% pădure naturală, față de media UE de circa 38%. Între 2001 și 2025, pierderea totală de acoperire forestieră ar fi de circa 18 mii de hectare, dintre care 16 mii atribuite exploatării forestiere.

El amintește și constatările din ianuarie-februarie 2026 de la Ocolul Silvic Ghidighici și zona Criuleni - 1.007 arbori tăiați ilegal și 178 de metri cubi de lemn fără evidență contabilă, urmate de demiteri, dar fără finalitate vizibilă, în opinia sa.

În plus, autorul atrage atenția că paleții din plop și tei sunt în majoritate de unică folosință, spre deosebire de cei din rășinoase, care sunt reutilizabili, iar achiziționarea lor de către instituții publice ar însemna, în fapt, ca statul să cumpere cu bani publici produsul propriilor păduri tăiate ilegal.

Antreprenorul formulează cinci propuneri concrete:

1. Un control tematic sectorial la toți producătorii de paleți, cu reconcilierea volumului de masă lemnoasă cu acte de proveniență legală, din orice sursă, cu volumul de paleți facturați în ultimii trei ani fiscali. Autorul solicită expres să fie inclus și el în control.
2. Trasabilitate obligatorie a lemnului, cu evidență digitală de la cioată la produsul finit, aliniată la Regulamentul UE 2023/1115 privind produsele fără defrișări, EUDR.
3. Interzicerea în achizițiile publice a prețurilor estimate sub costul real de producție cu materie primă legală și aplicarea mecanismului prețului anormal de scăzut.
4. Excluderea din achizițiile publice a produselor de unică folosință fabricate din lemn autohton.
5. Instituirea unui preț de referință public, real și unic pentru masa lemnoasă.

Antreprenorul susține că datele pentru verificări există deja în instituțiile statului și că verificarea ar putea începe chiar cu propria sa companie.