Un producător de paleți din lemn cu 17 ani de activitate susține că piața este distorsionată de firme care folosesc masă lemnoasă fără acte de proveniență legală și poate vinde sub costul real de producție. Acuzațiile se regăsesc într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului, publicată pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.

Omul de afaceri Alexandru Cernoutan, proprietar și administrator al companiei Rikipal SRL, producătoare de paleți din lemn, a publicat pe Harta Corupției o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Vasile Tofan și, în copie, către Ministerul Mediului, Agenția Moldsilva, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția Achiziții Publice și Procuratura Generală.

Autorul, care spune că administrează afacerea de 16 ani, afirmă că nu reclamă fiscalitatea sau birocrația, ci concurența neloială generată de folosirea lemnului tăiat ilegal.

Potrivit scrisorii, materia primă, cheresteaua, reprezintă circa 90% din costul de producție al unui palet. Restul sunt manoperă, cuie, energie și transport.

Cernoutan susține că firma sa lucrează exclusiv cu cherestea importată oficial, cu declarație vamală și origine documentată, iar prețul de import este mai mic decât prețul oficial la care Moldsilva vinde masa lemnoasă autohtonă. În aceste condiții, spune el, unii concurenți care folosesc lemn autohton, plop și tei, vând același tip de palet sub costul său de producție.

"Dacă materia primă înseamnă 90% din cost, iar concurentul meu plătește oficial materia primă mai scump decât mine, cum reușește să vândă produsul finit mai ieftin decât mă costă pe mine să-l fabric? Există un singur răspuns posibil. Nu plătește prețul oficial", scrie autorul.

Omul de afaceri anticipează obiecția că lemnul legal poate proveni și din alte surse decât Moldsilva, perdele forestiere, terenuri ale autorităților locale sau proprietăți private. El susține însă că, din experiența sa de piață, în Republica Moldova nu există plop debitat în cherestea la un preț mai mic decât cel de import oficial, iar paletul se face din cherestea, nu din bușteni.

Soluția propusă de el este reconcilierea volumelor: compararea cantității totale de masă lemnoasă dobândită cu acte legale, din orice sursă, cu volumul de paleți facturați și livrați.

Ca exemplu concret, autorul invocă o licitație din noiembrie 2025, lansată de o companie de stat pentru 15.000 de paleți, identificabilă în MTender cu ID-ul ocds-b3wdp1-MD-1762503121707.

Potrivit scrisorii, la licitație s-au înscris trei companii, cu oferte de 260 lei, 231 lei și 180 lei per bucată. Licitația ar fi fost câștigată cu oferta de 180 lei, în condițiile în care, susține Cernoutan, costul real de producție cu lemn legal ar fi fost de 230-235 lei, cu transport inclus.

Autorul mai afirmă că pentru producerea celor 15.000 de paleți ar fi necesari circa 1.600 de plopi maturi, echivalentul a 7-8 hectare de plantație, iar paleții respectivi ar fi în mare parte de unică folosință.

Scrisoarea pune problema în contextul defrișărilor. Autorul citează date Global Forest Watch, potrivit cărora Republica Moldova are circa 10% acoperire cu arbori, din care doar aproximativ 5% pădure naturală, față de media UE de circa 38%. Între 2001 și 2025, pierderea totală de acoperire forestieră ar fi de circa 18 mii hectare, dintre care 16 mii atribuite exploatării forestiere.

El amintește și constatările din ianuarie-februarie 2026 de la Ocolul Silvic Ghidighici și zona Criuleni, 1.007 arbori tăiați ilegal și 178 metri cubi de lemn fără evidență contabilă, urmate de demiteri, dar fără finalitate vizibilă, în opinia sa.

În plus, autorul atrage atenția că paleții din plop și tei sunt în majoritate de unică folosință, spre deosebire de cei din rășinoase, care sunt reutilizabili, iar achiziționarea lor de către instituții publice ar însemna, în fapt, ca statul să cumpere cu bani publici produsul propriilor păduri tăiate ilegal.

Alexandru Cernoutan formulează cinci propuneri concrete, bunăoară un control tematic sectorial la toți producătorii de paleți, cu reconcilierea volumului de masă lemnoasă cu acte de proveniență legală, din orice sursă, cu volumul de paleți facturați în ultimii trei ani fiscali. Autorul solicită expres să fie inclus și el în control. El sugerează să fie verificată trasabilitate obligatorie a lemnului, cu evidență digitală de la cioată la produsul finit, aliniată la Regulamentul UE 2023/1115 privind produsele fără defrișări, EUDR.

Omul de afaceri mai sugerează sp se interzică în achizițiile publice a prețurilor estimate sub costul real de producție cu materie primă legală și aplicarea mecanismului prețului anormal de scăzut și excluderea din achizițiile publice a produselor de unică folosință fabricate din lemn autohton, precum și instituirea unui preț de referință public, real și unic pentru masa lemnoasă.

Autorul afirmă că este dispus să prezinte documente justificative și că va reveni public peste 30 de zile cu răspunsurile primite.

Scrisoarea integrală poate fi citită pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md.