Magistrații Curții de Apel Cahul au autorizat joi un mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor și darea acestuia în urmărire. Decizia a fost luată după ce judecătorii Curții de Apel Cahul au respins două cereri de recuzare a completului de judecată format din magistrații Evghenii Dvurecenschi, Nina Veleva și Vitalie Movilă, depuse de noul avocat al lui Ilan Șor în acest dosar, Vadim Banaru.

Procurorii Anticorupție au solicitat, la 26 iunie, mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor și darea acestuia în urmărire generală. Concomitent, s-a aplicat sechestru pe bunurile fostului primar de Orhei, inclusiv pe conturile unor agenți economici afiliați acestuia. Curtea de Apel Cahul a amânat pentru 19 iulie examinarea demersului procurorului privind eliberarea mandatului de arestare pe numele lui Ilan Șor. Instanța și-a argumentat decizia prin faptul că avocații desemnați din oficiu au solicitat o pauză pentru a face cunoștință cu dosarul. Avocații contractați de controversatul businessman nu s-au prezentat la ședință. ​Ședința din 19 iulie de asemenea a fost amânată, pentru că unul dintre judecători se afla în concediu de boală.

Dosarul lui Ilan Șor se află pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018. Mai mulți judecători de la Curtea de Apel Chișinău au invocat anterior diferite motive pentru a se abține de la examinarea dosarului.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat în iunie 2017 la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. 

În cazul lui Ilan Șor, judecătorul Andrei Niculcea a decis să recalifice infracțiunea pentru care procurorii au cerut condamnarea inculpatului. Astfel, în loc să i se aplice pedeapsă de la opt la 15 ani pentru escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la Art. 190, alin.5, primarul de Orhei a fost condamnat pentru cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire, prevăzută de Art. 196, alin.4, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 1.350 la 2.350 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la trei ani.

Pentru cumul de infracțiuni, Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu precizarea că se pune în executare pedeapsa din momentul rămânerii definitive a sentinței. De asemenea, prin aceeași sentință, lui Șor i-a fost schimbată măsura preventivă din arest la domiciliu, în liberare provizorie sub control judiciar.

Cât privește recuperarea prejudiciului provocat de Ilan Șor, în sentință se precizează doar că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de BEM, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”.

Procurorii au cerut anterior o pedeapsă de 19 ani de privare a libertății pentru controversatul businessman.