Procurorii Anticorupție au solicitat miercuri mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor și anunțarea acestuia în urmărire generală. Concomitent s-a aplicat sechestru pe bunurile fostului primar de Orhei, inclusiv pe conturile unor agenți economici afiliați acestuia.

Adriana Bețișor, șefa interimară a Procuraturii Anticorupție, a comunicat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu se cunoaște locul unde s-ar afla Ilan Șor și că există suspiciuni că acesta ar fi părăsit țara. Șor are interdicție de a părăsi Republica Moldova, prin urmare plecarea sa din țară s-a făcut cu încălcarea legii.  

Ilan Șor nu s-a prezentat la ședința de judecată, care s-a desfășurat, miercuri, la Curțtea de Apel Cahul și nici nu a solicitat amânarea. 

Referindu-se la aplicarea sechestrului pe bunurile fostului primar de Orhei, șefa Procuraturii Anticorupție a explicat că sechestrul a fost aplicat în baza unei decizii a judecătorului de instrucție. „Am depus un demers în instanță privind asigurarea acțiunii. Am aplicat sechestru pe toate bunurile, inclusiv pe cele care au tangență cu numele lui Șor”, a declarat Bețișor.

Dosarul lui Ilan Șor se află pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018. Mai mulți magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au invocat anterior diferite motive pentru a se recuza de la examinarea dosarului.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat în iunie 2017 la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii. 

În cazul lui Ilan Șor, judecătorul Andrei Niculcea a decis să recalifice infracțiunea pentru care procurorii au cerut condamnarea inculpatului. Astfel, în loc să i se aplice pedeapsă de la opt la 15 ani pentru escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la Art. 190, alin.5, primarul de Orhei a fost condamnat pentru cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire, prevăzută de Art. 196, alin.4, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 1.350 la 2.350 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani.

Pentru cumul de infracțiuni, Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu precizarea că se pune în executare pedeapsa din momentul rămânerii definitive a sentinței. De asemenea, prin aceeași sentință, lui Șor i-a fost schimbată măsura preventivă din arest la domiciliu, în liberare provizorie sub control judiciar.

Cât privește recuperarea prejudiciului provocat de Ilan Șor, în sentință se precizează doar că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de BEM, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”.

Procurorii au cerut anterior o pedeapsă de 19 ani de privare a libertății pentru controversatul businessman.