Judecătorul Corneliu Guzun a admis cererea depusă de Ministerul Finanțelor cu privire la înlocuirea succesorului în drepturi în procedura de executare silită de către Ilan Șor a prejudiciului de peste 5 miliarde de lei cauzat Băncii de Economii în proces de lichidare. Transmiterea datoriei oligarhului s-a făcut cu aprobarea Băncii Naționale, iar instanța nu a considerat întemeiate argumentele avocaților lui Șor, care au declarat că contractul de cesiune ar fi lovit de nulitate. Încheierea, pronunțată în data de 3 octombrie, poate fi însă contestată în instanța ierarhic superioară. 

Între timp, proprietarul din acte al vilei în care a locuit Ilan Șor la Chișinău a pierdut în primă instanță procesul în care cere scoaterea sechestrului de pe imobil. Serghei Trohin își dispută dreptul asupra ansamblului de clădiri somptuoase, care au fost incluse în lista bunurilor oligarhului ce urmează a fi supuse procedurii de executare silită, de peste 5 miliarde de lei. În data de 22 septembrie, prima instanță i-a respins cererea. Același lucru s-a întâmplat, tot în data de 22 septembrie, cu recursul avocaților lui Ilan Șor, care cer anularea procesului-verbal de aplicare a sechestrului pe averea clientului lor, inclusiv vila din strada Lacului. 

Reședința de lux de pe strada Lacului, 62 din capitală a fost revândută în 2019. Cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate, au fost cumpăratede un tânăr care avea la acea vreme 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

Acesta se numește Serghei Trohin și este un apropiat al lui Ilan Șor, încă din perioada în care ultimul era primar al municipiului Orhei. Mai mult, conform surselor portalului Anticoruptie.md, acesta deține o funcție în cadrul Direcției Cultură a Consiliului raional Orhei.a Consiliului raional Orhei.

Trohin a acționat în judecată Banca de Economii în proces de lichidare și pe Ilan Șor, adjudecându-și bunul. În data de 22 septembrie, cererea acestuia a fost respinsă de prima instanță.

Chiar dacă declară că nu este beneficiar efectiv al vilei, avocații lui Ilan Șor cer în instanță scoaterea sechestrului de pe cartierul general al oligarhului. Aceștia susțin că actul de sechestu este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece „imobilele aparțin cu drept de proprietate nu debitorului Ilan Șor, ci lui Trohin Serghei”.

Reprezentantul creditorului a prezentat in cadrul procedurii de executare Ordonanța ofițerului de urmărire penală, șef al SIF a ARBI a CNA, locotinent-colonel Vitalie Racu, emisă în cadrul cauzei penale privind aplicarea sechestrului în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și a solicitat să fie respinsă contestația.

Judecătoarea Nadejda Mazur a constatat faptul că, în proces, avocații lui Ilan Șor reprezintă drepturile unui terț.

„În contestație reprezentantul debitorului Ilan Șor solicită anularea procesului verbal de sechestru pe motive că bunurile imobile nu-i aparțin lui, ci lui Trohin Serghei. La întocmirea actului contestat, S.Trohin a fost prezent, nu a solicitat amânarea executării, i s-au fost adus de către executor la cunoștință prevederile art. 164 Codul de Executare, dar nu a obiectat în niciun mod. Potrivit art. 118 Codul de executare lui S.Trohin i s-a înmânat o copie de pe procesul-verbal de sechestru, la fel ca și reprezentantului debitorului- avocatul A.Colenco, fapt confirmat prin înscrisul din procesul-verbal. (...) Potrivit art. 164, al. (I) Cod de Executare, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta îin procedură contencioasă o actiune de ridicare a sechestrului. Astfel, în situația în care contestatarul menționează că bunurile imobile din mun. Chișinău, str. Lacului nu aparțin debitorului Șor Ilan, dar aparțin terțului Trohin Serghei, ultimul are dreptul să înainteze în instanța de judecată, în procedură contencioasă, o acțiune de ridicare a sechestrului, conform normelor citate. Acțiunea privind ridicarea sechestrului, prevăzută la art. 164 Codul de Executare este una distinctă de cererea de contestare a actelor executorului judecătoresc, prevăzută la art. 161-163 Codul de Executare”, se arată în încheiere. 

Avocații lui Ilan Șor au contestat, în luna aprilie curent,  decizia primei instanțe. Tot în data de 22 septembrie, aceasta a fost respinsă, reținându-se soluția primei instanțe - a fost depășit termenul legal pentru contestare. 

„Colegiul atestă că instanța de fond just a reținut că debitorul Ilan Șor a omis termenul de contestare a actului executorului judecătoresc, or, termenul limită a fost 29 martie 2024 - termen de 7 zile de la data întocmirii (dat fiind faptul că reprezentantul debitorului, avocatul Aureliu Colenco a participat la sechestrarea bunurilor debitorului) și nu a solicitat repunerea în termen cu prezentarea argumentelor în susținerea acestei solicitări, instanța de fond just dispunând respingerea contestației ca tardivă, or, termenul de contestare instituit, este un termen legal, imperativ (peremptoriu) şi absolut, astfel că, nerespectarea lui atrage sancțiunea decăderii părţii din dreptul de a mai promova contestarea actului executorului judecătoresc, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 113 Cod de procedură civilă, care statuează că dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”, se arată în decizia Curții de Apel Chișinău.

În investigația Apartamentele oligarhului: ultimele patimi, jurnaliștii CIJM au deconspirat că, din cele 5 miliarde de lei datorate de Ilan Șor BEM, în conturile băncii devalizate au ajuns aproximativ 600 de mii de lei.