DOC// Dosarul Metalferos: Nașul lui Igor Dodon ar fi făcut presiuni asupra unui procuror anticorupție

Julieta Savițchi
21/02/2020

Sergiu Catană, directorul financiar al Companiei Metalferos, și nașul de cununie al președintelui Igor Dodon, ar fi încercat să-l influențeze, prin intermediul unor terțe persoane, pe procurorul Eugeniu Rurac, în gestiunea căruia se afla dosarul Metalferos. Procurorul Rurac a raportat despre această situație superiorilor săi la data de 23 decembrie 2019 și a declarat că se abține să lucreze în continuare la acest dosar. Puțin mai târziu, Eugeniu Rurac a depus cerere de de demisie.

Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut raportul procurorului, în care se menționează că Sergiu Catană ar fi făcut primele presiuni la data de 4 ianuarie 2019, atunci când ofițerii CNA au venit la sediul Metalferos să ridice documentele contabile. Sergiu Catană le-ar fi spus că acțiunile lor sunt ilegale și i-ar fi amenințat pe oamenii legii că-l va  informa „pe cineva important” despre acțiunile lor.

Potrivit documentului, avocatul Companiei Metalferos l-a telefonat. la 18 decembrie, pe Rurac, spunându-i că reprezentanții Metalferos nu pot să se prezinte la audieri, iar a doua zi același avocat i-a comunicat la telefon că administrația Metalferos nu dorește să depună plângere că ar fi fost prejudiciată de unii agenți economici.

Tot la 19 octombrie, în timpul interogatoriilor unor bănuiți în dosarul Metalferos, unul dintre apărătorii lor i-ar fi comunicat lui Eugeniu Rurac că conducerea Companiei Metalferos ar fi pregătit o plângere pe numele său și că aceștea sunt așteptați în audiență de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Totodată, șefii de la Metalferos ar pregăti o conferință de presă cu scopul de a spăla imaginea agenților economici bănuiți în dosar și pentru a-l discredita pe Rurac.

Procurorul pe caz a mai comunicat superiorilor că l-a telefonat pe avocatul de la Metalferos ca să întrebe dacă este adevărat, iar acesta i-ar fi cerut timp să-l consulte pe Sergiu Catană, apoi a revenit cu un telefon și i-a confirmat.

„Pornind de la cele constatate, consider că, în calitate de procuror pe această cauză penală, în continuare nu voi putea fi obiectiv, fiind indignat de acțiunile concertate pornite în privința mea, ceea ce va afecta mersul normal al procesului penal”, a scris procurorul Rurac la sfârșitul raportului.

Solicitat de reporterii portalului Anticorupție.md, Eugeniu Rurac a  refuzat inițial să facă declarații, dar după ce aflat că am intrat în posesia documentului, acesta a declarat că a scris raportul pentru a se asigura de eventuale atacuri denigratoare în adresa sa. Întrebat dacă dosarul Metalferos  a stat la baza demisiei sale, Eugeniu Rurac a declarat că au fost mai multe motive personale.

Maria Vieru, purtătoarea de cuvânt al Procuraturii Generale, a declarat că instituția pe care o reprezintă nu cunoaște despre raport. „Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a declarat într-o emisiune televizată că Eugeniu Rurac ar fi depus un raport pe numele procurorului general privind presiunile din partea lui Sergiu Catană. Nu cunoaștem, nu a ajuns la Stoianoglo un asemenea raport”, a precizat Vieru.

În schimb, adjunctul interimar al șefului Procuraturii Anticorupție, Vladislav Cojocaru, a confirmat că Rurac a depus pe numele său un raport în care acesta ”avea presupuneri că gestona obiectiv dosarul”.

Echipa Anticorupție.md i-a identificat pe avocații care i-ar fi transmis amenințările lui Rurac. Silviu Burlacu ne-a comunicat că nu a auzit și nu i-a spus nimic lui Eugeniu Rurac despre conferința de presă și plângerea pe numele său.

La rândul său, Alexandru Zmeu, avocatul Companiei Metalferos, ne-a declarat că nu a vorbit niciodată la telefon cu procurorul Rurac. „Nu ne cunoaștem. Ne-am întâlnit doar o singură dată la Curtea de Apel și mi-a spus că pleacă din sistem. Dl Rurac nu s-a întâlint niciodată cu dl Catană și nu s-au făcut niciun fel de presiuni”, a precizat apărătorul.

Întrebat dacă conducerea Companiei Metalferos a depus cerere pentru recuperarea prejudiciului material pe care l-ar fi cauzat agenții economici incriminați, Alexandru Zmeu a spus că inițial s-a refuzat să depună această plângere deoarece era necesar un audit financiar pentru a stabili dacă este prejudiciul și care ar fi mărimea lui. Auditul a fost finalizat, însă de la 19 decembrie 2019 Procuratura Anticorupție nu i-a mai citat.

Avocatul Metalferos susține că dosarul respectiv ar fi fost pornit în baza declarațiilor false făcute de omul de afaceri Valentin Eșanu. „Nu există infracțiune, dosarul este pornit ilegal și noi vom demonstra că denunțul lui Eșanu este unul fals”.

Amintim că la data de 4 decembrie 2019, ofițerii CNA au descins cu percheziții la sediul Metalferos și câțiva agenți economici, fiind reținute 7 peroane. Procuratura Anticorupție a anunțat atunci că,   â în perioada anilor 2015-2019, factori de decizie de la SA Metalferos au elaborat și au implementat o schemă infracțională bazată pe achiziționarea și comercializarea deșeurilor de metale feroase și neferoase, prin intermediul unor activități de intermediere fictive, cu falsificarea documentelor de procurare și de livrare a metalelor feroase și neferoase. Astfel, a fost majorat artificial  prețul la cumpărare și micșorat  la vânzare, diferența fiind încasată de cătri actorii implicați în schemă.

În document se mai aratî că în perioada respectivă , această diferență ar fi constituit 2 miliarde 169 milioane 646 mii de lei, suma prejudiciului adus bugetului fiind de peste 215 milioane lei.

Potrivit materialelor cauzei penale, membrii grupului, chiar dacă asigurau livrarea mărfurilor direct în adresa colectorilor specializați în metale feroase și neferoase din Turcia, Germania, Austria și Olanda, în lipsa unei justificări economice, au organizat semnarea unor contracte fictive de intermediere între SA Metalferos și câteva companii nerezidente. Ultimele aveau rolul de a procura fictiv metalele feroase și neferoase de la Metalferos la un preț redus, iar mai apoi efectuau vânzarea metalului la prețurile deja majorate de pe piața Turciei, Germaniei, Austriei și Olandei.

Diferența de preț era transferată, preponderent, în adresa companiilor Rowallan Overseas SA, Steel Marketing LTD și Innotube LLP, a căror beneficiari urmează a fi stabiliți în cadrul urmăririi penale.Suma prejudiciului rezultat în urma operațiunilor de export constituie circa 133 milioane lei.

Amintim că funcția de director interimar al SA Metalferos a fost asigurată de către Sergiu Catană, nașul de cununie al președintelui Igor Dodon. Acesta a preluat interimatul după plecarea democraților de la putere și formarea alianței dintre PSRM și Blocul ACUM. Amintim că Alexei Ţimbrovski care a condus  SA Metalferos timp de cinci ani, și-a dat demisia la începutul lunii august 2019.

Sergiu Catană a ajuns director financiar la „Metalferos” în 2007, la scurt timp după ce finul său de cununie, Igor Dodon, a fost numit ministru al Economiei.  În octombrie 2019, în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune N 4, Dodon a declarat că nașul său este profesionist și nu a fost implicat în scheme murdare.

SA Metalferos este principalul colector și exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova. Pe parcursul anilor, întreprinderea Metalferos a fost subiectul mai multor investigați jurnalistice privind evaziunea fiscală și spălarea de bani. La 12 noiembrie, în ultima sa ședință, Guvernul condus de Maia Sandu a abrogat Hotărârea de Guvern din 2002, privind aprobarea Regulamentului privind modul de desfăşurare a concursului pentru obţinerea licenţei de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase. Inițiativa a venit din partea ex-ministrului Economiei, Vadim Brânzan, care a declarat că prin această abrogare a mai fost eliminat un monopol.

La 27 ianuarie 2020, președintele Igor Dodon a solicitat Guvernului să includă în lista de privatizări întreprinderea de stat Metalferos.

„Consider că statul nu trebuie să se implice pe această piață. Anterior, prin deținerea Metalferos statul deținea monopolul. De aceea, eu i-am propus domnului prim-ministru să examineze posibilitatea ca statul să nu se mai implice. Las să scoată la privatizare Metalferos, să nu fie învinuit cineva. Ce treabă are statul să se implice în piață? Acolo sunt operatori privați, lasă ei să concureze și să vândă unde ei doresc”, a argumentat șeful statului.

Inițiativa președintelui a fost criticată de către reprezentanții opoziției.  „Dodon vinde țara pe bucăți! Lipsit de finanțare externă, Guvernul lui Dodon vrea să acopere o parte din gaura bugetară prin vânzarea proprietății statului - compania Metalferos, unde nașul lui Dodon e director financiar. De la Metalferos au furat democrații, acum fură socialiștii, iar cei din urmă vor să fure întreaga companie printr-o privatizare obscură. Așa înțelege Dodon să rezolve problemele. Cui îi va vinde compania? Nașului? Fratelui? Lui Cheaika?”, a declarat deputatul PAS, Mihai Popșoi.

Schemele de corupție de la Întreprinderea de Stat Metalferos și interesele președintelui Dodon au fost deconspirate încă în 2017 într-o amplă anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice: „Metalferos: scheme, firme-fantomă și imunitate penală”. Jurnaliștii scriau că principalul exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. „Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deține 78% din acțiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în „afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La fel se întâmplă și cu administratorii societății pe acțiuni. În ultimii ani, Metalferos a schimbat trei directori. În schimb, directorul financiar al întreprinderii, Serghei Catană, activează acolo de prin 2007. Catană este nașul de cununie al actualului președinte Igor Dodon”, se arată în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice.

Julieta Savițchi
21/02/2020

Comentarii