Economic

Metalferos: scheme, firme-fantomă și imunitate penală

sursa: CIJM
Autor: Mariana Rață
21/02/2017 17679

Principalul exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deține 78% din acțiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în „afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La fel se întâmplă și cu administratorii societății pe acțiuni. În ultimii opt ani, Metalferos a schimbat trei directori. În schimb, directorul financiar al întreprinderii, Serghei Catană, activează acolo de prin 2007. Catană ar fi nașul de cununie al actualului președinte Igor Dodon.

Profituri tot mai mici, prejudicii la stat tot mai mari

Metalferos este astăzi compania cu una dintre cele mai mari cifre de afaceri dintre cele administrate de stat. Anual, venitul acesteia, potrivit informațiilor oficiale, se ridică la circa un miliard de lei. Cu toate acestea, profiturile declarate sunt din ce în ce mai modeste. În 2015, compania a raportat un profit de doar 41,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 3,8% din venituri. Aceeași situația se repetă an de an. În 2013, șeful de atunci al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, a anunțat că a descoperit o schemă impresionantă de spălare de bani și evaziune fiscală la Metalferos, care în doar cinci luni ale anului 2011 ajunsese la 700 de milioane de lei. La puțin timp după aceasta, Vicol a fost reţinut de ofiţerii Anticorupţie, fiind bănuit de abuz în serviciu şi de imixtiune în viaţa privată a unei subalterne. Vicol nu a reușit să ofere detalii despre schema deconspirată, dar avocata acestuia Ana Ursachi a prezentat în cadrul unei conferințe de presă un fragment din această schemă care ar fi adus statului un prejudiciu de 700 de milioane de lei. Ursachi a pomenit în context trei companii-fantomă prin care ar fi fost spălați banii. Este vorba despre Sanarifer SRL, Metcolna SRL și Metalifer SRL.

Păienjenișul

Clădirea de pe str. Columna 131, unde își aveau sediul Metcolna SRL și Argonoteh SRL. Sursa: CIJM

Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit că la acel moment, în „afacere” ar fi fost implicate mai multe companii suspecte, interconectate, care, în mare parte, au fost lichidate de îndată ce schema a fost deconspirată. Aceste companii ar fi avut contracte directe sau indirecte cu Metalferos. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că Metcolna SRL și Sanarifer SRL au avut fondator comun - Ștefan Saharnean. Potrivit datelor difuzate de avocata Ana Ursachi, în urma unui control fiscal s-a depistat că Sanarefer a făcut livrări către Metalferos în valoare de circa 390 de milioane de lei, în doar un an de activitate. Datele de la Camera de Licenţiere arată că firma Sanarefer a fost înregistrată la 1 august 2011 şi a obţinut licenţă de activitate în domeniu peste două zile, la 3 august. Aceasta i-a fost retrasă însă peste un an. Metcolna SRL ar fi avut livrări la Metalferos în valoare de 225 de milioane de lei. Am încercat să îl contactăm pe Ștefan Saharnean, dar acesta a avut telefonul închis pe parucrsul mai multor zile.

Pe aceeași adresă unde își avea sediul Metcolna SRL, str. Columna 131, în 2012 a mai fost înregistrată o companie licențiată în colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, Argonoteh SRL. Firma a obținut licență petru acest gen de activitate chiar a doua zi de la fondare. Ea l-a avut în calitate de fondator pe Pavel Gobjilă.

Aceeași fondatori sau adrese

Adresa afișată pe siteul Metalferos coincide cu cea a unor companii cu care a avut afaceri

O altă firmă care pare să fi fost implicată în acea perioadă în afaceri dubioase cu Metalferos este Ecooptim SRL, fondată în 2011 de Ruslan Pelin. Compania cu același gen de activitate ca și Metalferos, își avea sediul pe str. Prunului 19/1, adresă la care în același an a mai fost înregistrată o companie de colectare a fierului -  Metas-Rec SRL. Potrivit unei hărți plasate pe siteul Metalferos, compania de stat de asemenea ar avea un sediu pe acea adresă. Ruslan Pelin mai deținea o companie de colectarea și comercializare a metalelor, Proferus SRL, iar ruda acestuia, Valentina Pelin, a înregistrat în același apartament de pe str. Cuza Voda, unde își avea adresa juridică Proferus SRL, o altă companie cu același gen de activitate – Dacora-M SRL. Numărul de mobil al lui Ruslan Pelin, indicat la înregistrarea companiei, nu mai este valabil.

Metas-Rec SRL îl avea în calitate de fondator pe Andrei Serebreacov, care mai deținea alte două companii de colectare a metalelor – Sereb-Com SRL și AS-TEMA Plus SRL, cu sediul în blocul locativ vecin de pe str. Cuza Vodă, unde au fost înregistrate firmele Proferus SRL și Dacora-M SRL.

Insolvabilitate „concertată”

Altă companie care, potrivit Anei Ursachi, ar fi fost implicată în schema descoperită în 2013 de către FISC este Metalifer-Com SRL. Fondator al companiei a fost Alexandru Plămădeală, tot el asociat unic al firmei de colectare a deșeurilor de metal Plamalcom SRL și Araroxal SRL.

Deși aparent multe dintre aceste companii nu au nicio legătură între ele, aproape toate aceste firme au inițiat procedura de insolvabilitate în 2013 (excepție fac doar Araroxal SRL și AS-TEMA Plus SRL), iar Curtea de Apel Chișinău a examinat cererile de lichidare timp de o săptămână, de pe 31 ianuarie și până pe 6 februarie 2013. De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a dispus ca de insolvabilitatea tuturor acestor companii să se ocupe doi administratori – Ruslan Petric și Tair Manalati.

Contactat de Centrul de Investigații Jurnalistice, Tair Manalati a refuzat să vorbească despre firmele de lichidarea cărora s-a ocupat. „Eu nu știu cu cine vorbesc. Aceste informații reprezintă date cu caracter personal. Eu sunt înregistrat ca operator de date cu caracter personal și nu vreau să am probleme. Este opinia dumneavoastră că firmele nu au date cu caracter personal. Eu cred altfel”, ne-a răspuns Manalati. Ruslan Petric nu a putut fi găsit. Toate numerele de telefon indicate de acesta în bazele de date ale administratorilor insolvabilității și a mediatorilor licențiați  nu mai sunt valabile.

Companiile care ar fi fost implicate în schema de la Metalferos, deconspirată în 2013 de directorul FISC, Nicolae Vicol. Infografic: CIJM

 

Schema deconspirată de o hotărâre CSJ

Cele mai multe dintre aceste companii au fost verificate în martie 2013 de către Centrul Național Anticorupție, care a descins la sediile firmelor și oficiul Metalferos, aproape concomitent cu inspectorii fiscali trimiși de Vicol. În septembrie 2013, procurorii au semnat ordonanțe de clasare a dosarelor în privința acestor companii, asta chiar dacă controalele fiscale au demonstrat mai multe încălcări grave.

Pe 12 octombrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a emis o hotărâre prin care a obligat compania Metas-Rec SRL, menționată mai sus, să achite la bugetul de stat creanțe fiscale în valoare de 7.231.990 de lei. Hotărârea de judecată descrie și schema prin care sume impunătoare de bani din vânzarea deșeurilor de fier ajungeau în companii off-shore.

„În cadrul controlului fiscal s-a stabilit că în rezultatul încheierii contractului nr. 10/09-12, SC Metas-Rec SRL a procurat marfă – resturi de metale feroase şi neferoase, de la ÎM RI&IZ Grup SRL (anulată ca subiect al impunerii cu TVA la 21 august 2012) în sumă totală de 57.986.971,85 de lei, iar pentru procurările de mărfuri SC Metas-Rec SRL a achitat ÎM RI&IZ Grup SRL integral prin cesionarea creanţei în baza contractului de cesiune nr. 1-22.09 din 22 septembrie 2012, încheiat între SC Metas-Rec SRL, ÎM RI&IZ Grup SRL şi întreprinderea Bregman Alliance LLP. Prin urmare, prima instanţă urmează să verifice soarta mărfii procurate în valoare de 57.986.971,85 de lei, care a constituit masa debitoare a SC Metas-Rec SRL”, se arată în hotărârea de judecată.

Compania RI&IZ Grup SRL, fondată de Abdulkarem Al Zoabi, Igor Rotaru și Ivan Zabolotnic, de asemenea a depus cerere de insolvabilitate în 2013. Iar off-shore-ul Bregman Alliance LLP, fondat în februarie 2012, cu doar șapte luni înainte de această tranzacție, și-a sistat activitatea pe 17 septembrie 2013, odată cu aproape toate companiile care par a fi implicate în schemă. Bregman Alliance LLP a avut în calitate de fondatori alte două companii off-shore britanice.

CNA nu a descoperit ilegalități

Din aceeași hotărâre de judecată reiese că administratorul insolvabilității, Ruslan Petric, și judecătorul care a examinat dosarul în prima instanță au încercat să evite cu bună-știință achitarea de către Metas-Rec a restanțelor față de bugetul de stat, neintroducând aceste datorii despre care știau în tabelul de creanțe.

În pofida constatărilor făcute de inspectorii fiscali, o revizie economico-financiară efectuată în același timp la solicitarea CNA a arătat că aceste tranzacții au fost efectuate corect și nu exită elemente de infracțiune în acțiunile agenților economici. În baza acestor concluzii și ignorând constatările Inspectoratului Fiscal, pe 30 septembrie 2013, Procuratura Buiucani a emis ordonanță de încetare a urmăririi penale în privința fondatorului Metas-Rec SRL, Andrei Serebreacov.

Fantomele

Proferus SRL, o altă firmă dintre cele menționate mai sus, s-a regăsit în 2011 într-un raport de audit al Curții de Conturi despre veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Potrivit documentului, în 2010, compania calificată de autori drept firmă-fantomă a adus prejudicii bugetului de stat de 62.018.500 de lei, inclusiv restanțe la TVA de 12.400.000 de lei.

 

Fragment din raportul de audit al Curții de Conturi

 

Despre Metalifer-Com SRL, pe 11 martie 2013, Curtea de Apel Chișinău a stabilit, examinând cererea de insolvabilitate a companiei, că aceasta nu dispune de bunuri imobile înregistrate, nu are mijloace de transport înmatriculate și nici conturi bancare, fiind astfel o companie-fantomă, chiar dacă potrivit informațiilor prezentate anterior de Ana Ursachi, Metalifer-Com SRL ar fi livrat companiei Metalferos produse în valoare de circa 6,6 milioane de lei, cu TVA aferent bugetului de 0,00 lei.

O situație similară a fost constată de Curtea de Apel și la examinarea cererii de insolvabilitate depusă de compania Sanarefer SRL. Firma prin care, potrivit avocatei lui Nicolae Vicol, în 2011 ar fi fost efectuate 55% din procurările Metalferos nu avea în 2013 nicio avere, iar în anii precedenți nu ar fi avut nicio activitate economică, potrivit datelor de la FISC, confirmate de administratorul insolvabilității Tair Manalatii.

Restituiri de TVA de sute de milioane de lei

Companiile Dacora-M SRL, Sereb-com SRL și Plamalcon SRL sunt menționate în mai multe hotărâri ale Curții Supreme de Justiție care se referă la cererile Metalferos de restituire a TVA-ului. Metalferos a făcut achiziții suspecte de la aceste firme încă începând cu anul 2007. Astfel, spre exemplu, pe 8 aprilie 2010, CSJ  a emis o hotărâre prin care a obligat Inspectoratul Fiscal să îi restituie companiei  Metalferos TVA-ul în valoare de 44 de milioane de lei, pentru perioada 1 aprilie 2008 – 30 iunie 2008. FISC-ul refuza să restituie o parte din această sumă pe motiv că „un șir de agenți economici, de la care a fost procurată marfa, nu prezintă dări de seamă la organul fiscal, nu-și onorează obligațiunile fiscale față de buget și, respectiv, sunt considerați de către organul fiscal ca întreprinderi „fantomă” sau „delicvente”. Printre companiile vizate de CSJ se regăseau Dacora-M SRL, alături de Velcom-Grup SRL, Frolov-Prim SRL și Ivecom Trans SRL, care ar fi făcut procurări de metale de la firme delicvente. Ultimele au fost vizate în mai multe hotărâri de judecată privind restituirea TVA-ului. Numai pentru perioada aprilie-octombrie 2009, Metalferos a solicitat restituire de TVA de circa 100 de milioane de lei, iar Inspectoratul Fiscal a refuzat parțial cererile din cauza afacerilor dubioase cu aceste firme-fantomă. De fiecare dată, CSJ a ignorat încălcările constatate de inspectorii fiscali și a dat câștig de cauză companiei monopoliste.

Am telefonat la numărul de mobil al Valentinei Pelin. La telefon a răspuns Olga, care s-a prezentat drept rudă a femeii de afaceri. „Pot vorbi eu cu dumneavoastră despre Dacora-M SRL. Doamna Valentina e în vârstă și aude cam rău. Firma a fost demult lichidată. Compania s-a ocupat de vânzarea deșeurilor de metal, dar de la un timp afacerile mergeau rău și doamna Valentina a decis să închidă compania. Nu am auzit niciodată despre acuzații că Dacora-M ar fi fost o firmă-fantomă. Da, compania a avut afaceri cu Metalferos, dar niciodată nu avut probleme cu oamenii legii. Lichidarea companiei a fost precedată de controale și acestea nu au depistat nicio încălcare”, ne-a răspuns femeia. Sursa ne-a confirmat că Ruslan Pelin este fiul Valentinei, dar a precizat că nu ne poate ajuta cu un număr de contact.

Schema de procurare a metalelor de către Metalferos, aplicată în perioada 2007-2009. Infografic: CIJM

 

Firmele din apartamentele lui Țîmbrovschi

Clădirea de pe str. Bernardazzi în care își are sediul firma lui Alexei Țîmbrovschi, dar și alte companii de colectare a metalelor. Foto: CIJM

Astăzi, multe dintre aceste companii-fantomă nu mai există. În schimb, au fost fondate alte firme de colectare și comercializare a metalelor, unde dintre ele ducând la actualul șef al Metalferos, Alexei Țîmbrovschi. Potrivit declarației sale de avere, Țîmbrovschi deține 99% din acțiunile companiei Olbris-Impex, fondată în 2012 și despre care afirmă că nu mai activează, asta deși datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că firma este activă. Printre genurile de activitate licențiate ale Olbris-Impex figurează și „colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase”, gen de activitate similar cu cel al Metalferos. În ultimii ani, în același oficiu de pe str. Bernardazzi, 4, din Chișinău, în care își are sediul Olbris-Impex, au fost înregistrate mai multe companii specializate în colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase: Vara Com, Metal Invest Grup, Dorimpex-Plus, Rezerv Impex. Primele două companii îl au în calitate de fondator și administrator pe Vadim Volcov, un partener de afaceri al familiei Țîmbrovschi. Dorimpex-Plus aparține Olgăi Țîmbrovschi, tot ea proprietara sediului din str. Bernardazzi, 4, iar Rezerv Impex SRL este fondată Emma Haritoncic.

În 2012, Rezerv Impex a cumpărat clădirea fostei cafenele Pinguin, de pe str. Grigore Vieru 16. Doi ani mai târziu, a achiziționat de la Primăria Chișinău și terenul aferent, cinci ari, iar peste doar patru luni a transmis totul în proprietatea Dorimpex-Plus. În noiembrie 2014, ultima a depus o cerere de demolare a cafenelei, dar solicitarea a fost respinsă de Consiliul Național al Monumentelor Istorice pe motiv că instituția se afla în centrul istoric al Capitalei. Totuși, două săptămâni mai târziu, Primăria Chișinău a a eliberat actele necesare pentru demolarea „Pinguinului” și defrișarea unor copaci din preajmă.

Nu am reușit să luăm legătura cu niciun reprezentant al acestor companii. Nici la numerele de telefon, nici la sediul de pe str. Bernardazzi nu am găsit pe nimeni. Contactat telefonic, Alexei Țîmbrovschi ne-a răspuns prin intermediul secretarei că nu obișnuiește să ofere interviuri.

Companiile specializate în colectarea și comercializarea metalelor, înregistrate pe aceeași adresă ca și firma lui Alexei Țîmbrovschi. Infografic:CIJM

Activitatea Metalferos, secret comercial

Deși Metalferos aparține în proporție de 78% statului, nici rapoartele financiare, nici informațiile despre membrii Consiliului de administrare al companiei nu sunt făcute publice pe site-ul instituției. Anterior, Transparency International Moldova a solicitat întreprinderii să comunice o serie de informații, inclusiv rapoartele financiare, membrii Consiliului de Administrare. În răspunsul oferit de instituție se arată că „business-planul întreprinderii reprezintă o informație cu secret comercial”, iar raportul de activitate pentru anul 2015 a fost publicat în Moldova Suverană. Totuși, directorul Metalferos ne-a comunicat că circa 90 la sută din achizițiile întreprinderii reprezintă metale feroase și neferoase, iar alte cheltuieli majore ale companiei sunt pentru servicii de transport, procurate dintr-o singură sursă, de la agenți economici care dețin transport specializat în transportarea deșeurilor de metale. Am solicitat repetat rapoartele de activitate ale Metalferos pentru ultimii ani de la Ministerul Economiei, cel care coordonează activitatea întreprinderii. Instituția nu ne-a expediat încă un răspuns.

Cum i-a vândut Calea Ferată metal companiei Metalferos?

Centrul de Investigații Jurnalistice a făcut rost de câteva contracte încheiate între Metalferos și Calea Ferată a Moldovei, pentru transportarea deșeurilor feroase, dar și de vânzare a metalului. Tot în 2015, Calea Ferată a Moldovei a vândut 1.500 de tone de metal SA Metalferos. Primul contract a fost semnat pe 17 iunie, între Alexei Țîmbrovschi și directorul de atunci al CFM, Vladimir Cebotari, în prezent ministru al Justiției. Documentul prevedea că CFM vinde 500 de tone de metale feroase și neferoase, prețul cărora este stabilit conform unui tabel. Același tabel prevede că de la 0,5% până la 10% din volumul metalului care va fi livrat cumpărătorului reprezintă gunoi de producție și nu va fi achitat. Spre comparație, Uzina din Râbniţa, acolo unde duce Metalferos metalul pentru a fi topit, la categoria gunoi de producere este trecut doar 1% din cantitatea prelucrată. 

De asemenea, potrivit contractului, livrarea mărfii se face în condițiile „franco-depozit al Cumpărătorului”, iar cântărirea mărfii este efectuată de către SA Pietriș, o companie care își are sediul în apropierea Metalferos și care este administrată de Vitalie Gorea. O lună mai târziu, pe 13 iulie 2015, Cebotari și Țîmbrovschi au semnat un acord adițional la contractul de bază prin care au majorat volumul metalului vândut de la 500 la 1.500 de tone. Pentru această marfă, CFM a primit pe 29 iulie 2015 „plată în avans”, de 55.000 de dolari, echivalentul a circa un milion de lei. În acordul adițional prin care a fost stabilită suma plății nu se precizează clar dacă este vorba despre o parte din sumă sau de întreaga sumă. Potrivit unor juriști consultați de Centrul de Investigații Jurnalistice, formularea utilizată în contract este vagă și lasă loc de interpretări. Dacă este vorba doar despre o parte din sumă, nu se precizează care este valoarea totală a mărfii livrate și nici când va fi achitat restul sumei.  Dacă însă plata în avans s-a făcut pentru toată marfa prevăzută de contract, reiese că CFM a vândut monopolistului de stat 1.500 de tone de metal la prețul de 55.000 de dolari, sau în medie 36,6 dolari pentru tonă. Asta în condițiile în care, potrivit informațiilor oferite de agenți economici specializați în colectarea și comerțul cu metale, Metalferos vindea în 2015 tona de metal la prețul de circa 200 de dolari.

 

Vladimir Cebotari nu își mai amintește detalii de contractul semnat în 2015 și nici de ce metalul a fost vândut la un preț atât de mic. „Ceea ce știu cu siguranță este că noi făceam concurs pentru orice achiziții sau vânzări. Cu siguranță am avut un concurs și în acest caz. Despre preț, nu pot să vă spun, dar nu m-aș grăbi să îi cred pe cei care spun că atunci metalul se vindea cu 200 de dolari tona. Depinde mult și de tipul de metal”, ne-a răspuns ministrul. Ulterior, după ce a studiat documentele, fostul director al CFM ne-a explicat că acel acord adițional prevedea achitarea doar a unei părți din prețul metalului livrat. „Acest metal nu a fost livrat într-o zi sau o săptămână. Livrările au început în perioada când eram eu director, dar au continuat și mai târziu. Nu știu care a fost valoarea totală a celor 1.500 de tone de metal pentru că achitările s-au făcut pe măsura recepționării metalului. Calculele făcute de dvs. sunt greșite. Nu e vorba despre 36,6 dolari pentru o tonă. Noi am primit un preț mult mai bun decât cel de pe piață pentru acest metal”, a precizat Cebotari. Totuși, fostul director nu ne-a putut explica de ce în contractul adițional prin care s-a stabilit achitarea avansului nu este precizată nici cantitatea de marfă pentru care se face plata, nici cât reprezintă avansul din întreaga sumă.

Șefii de la Metalferos

În ultimii opt ani, Metalferos și-a schimbat de cel puțin trei ori directorul. Numit în funcție în 2002, Victor Ostap (patronul clubului de fotbal Rapid – n.r.), a fost demis de la Metalferos în 2008. În 2009, director al companiei exportatoare de metal era deja Victor Chiriac, acesta a fost demis din funcție după scandalul din 2013 de la Metalferos, declanșat de fostul șef al FISC. Din iulie 2014, Metalferos este condus de Alexei Țîmbrovschi, anterior șef al Patronatului Întreprinderilor Industriei Prelucratoare de Carne.

Director financiar al Metalferos este Sergiu Catană, care ar fi nașul de cununie al actualului președinte Igor Dodon. Catană ar fi fost numit în funcție în 2007, la puțin timp după ce Igor Dodon a devenit ministru al Economiei, și de atunci și-a păstrat postul. Contactat de CIJM, Catană a refuzat să vorbească despre relațiile de rudenie cu Igor Dodon, pe motiv că ar fi informații personale.

Sergiu Catană, împreună cu soția, la ultima zi de naștere a lui Igor Dodon, la Președinție. Sursa: facebook.com / Igor Dodon

 

Consiliul de Administrare al Metalferos, pe mâinile persoanelor de încredere

Membrii Consiliului de Administrare de la Metalferos sunt aleși pe sprânceană. Din Consiliul de administrare al companiei, în perioada 2012-2014, a făcut parte Serghei Iaralov (omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc – n.r.). Actualul ministru al Economiei, Octavian Calmâc, a fost președinte al CA Metalferos în perioada 2014-2015. Atunci, membri ai Consiliului erau angajații Ministerului Economiei Iurie Marcov, Marian Mamei, Vasile Vulpe și reprezentanta Ministerului Finanțelor – Veronica Ursu.

Un an în urmă, un antreprenor care activează pe piața metalelor uzate, Valentin Eșanu, afirma într-o conferință de presă că toate deciziile la întreprinderea Metalferos sunt luate și controlate de Vladimir Andronachi, o persoană  care ar fi apropiată lui Vladimir Plahotniuc. Andronachi este deputatul democrat despre care presa din România a scris zilele trecute că ar fi fost surprins într-un club de noapte din București, stropindu-și prietenii cu zeci de litri de șampanie care costă mii de dolari. Andronachi nu a comentat acuzațiile lui Eșanu.

Procuratura a luat apă în gură

Pe 15 octombrie 2015, în ziua în care a fost reținut, fostul premier Vlad Filat îndemna oamenii legii să verifice cum sunt gestionate Moldtelecom, MoldovaGaz, dar și Metalferos, întreprinderi care ar fi controlate de Vlad Plahotniuc. Cinci zile mai târziu, procurorii au descins la sediile companiilor și au efectuat percheziții în contextul documentării unor cazuri de comitere a abuzurilor şi depăşirii atribuţiilor, fapte ce ar fi cauzat prejudicii intereselor publice şi ale consumatorilor de servicii, se arăta într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat Procuraturii Generale să comunice cu ce s-au încheiat acțiunile procesuale de acum doi ani și dacă există dosare penale care vizează întreprinderea Metalferos sau factori de decizie ai companiei. Solicitarea a fost redirecționată Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, care nu ne-a oferit un răspuns, chiar dacă termenul prevăzut de lege a expirat.

„Toate aceste acuzații sunt nefondate”

Directorul financiar al Metalferos, Sergiu Catană, respinge toate acuzațiile care îi sunt aduse întreprinderii. „Toate aceste acuzații sunt nefondate și nu le pot comenta. În 2013, la Metalferos au fost efectuate 23 de controale de către FISC, Inspecția Financiară și Procuratura Generală, împreunăcu CNA. Nu au fost făcute constatări grave. Nu există dosare. Speculații și acuzațiile vin de la cei care nu știu ce interese au. Despre firmele fantomă pot să vă spun că noi facem procurări de la câteva companii mari. Noi nu știm și nu putem verifica de unde procură ele metalul pe care ni-l vând. Noi nu facem achiziții de la persoane fizice”, a precizat Catană.

Cât privește restituirea de TVA, potrivit directorului financiar al Metalferos, această problemă nu mai există de câțiva ani pentru că a fost exclus TVA-ul pentru deșeurile de metale. „Anterior, noi solicitam restituirea de TVA pentru că plăteam această taxă atunci când procuram marfa”, a mai specifict sursa.

Catană susține că micșorarea drastică a profiturile Metalferos se explică prin faptul că s-au redus considerabil volumele de marfă exportată. Cât privește acuzațiile că Metalferos ar fi controlat de Vlad Plahotniuc, directorul financiar al companiei ne-a răspuns că nu cunoaște această  persoană și nici nu a văzut-o niciodată la Metalferos.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii