Magistrata Ludmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a admis cererea fostului procuror Lilian Bacalîm împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI). Astfel, prin hotărârea primei instanțe, s-a dispus casarea actului de constatare emis de inspectorul de integritate privind neconcordanța de peste 800 de mii de lei între venituri și cheltuieli.  Bacalîm este cunoscut pentru faptul că i-a scos de sub urmărire penală pe oligarhii de la Tiraspol Ilia Kazmalî și Victor Gușan. Tot el a gestionat dosarul asasinării eșuate a lui Gorbunțov și cauza pentru trafic de droguri în care figura Oleg Pruteanu, alias Borman.

Decizia pronunțată pe 31 octombrie curent vine după ce, pe 11 februarie 2022, magistratul Igor Pulbere a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată înaintată de Autoritatea Națională de Integritate către Bacalîm Lilian și Bacalîm Maria privind confiscarea averii nejustificate. Asta, după ce instituția nu a delegat un reprezentant în şedinţă de judecată și nu a solicitat examinarea cauzei în absența sa.

În iulie 2021, ANI a constatat o diferență de 835.000 de lei între averea declarată și cea obținută în cazul lui Lilian Bacalîm. Instituția informa că a inițiat controlul în 2019, în baza unor inadvertențe apărute după unele verificări ale declarațiilor de avere și interese personale.

În 2016, fostul procuror a declarat că familia sa a avut venituri de aproximativ 123.000 de lei. În aceeași perioadă, sublinia inspectorul de integritate, Bacalîm a indicat drept cheltuieli 280.000 de lei pentru un apartament, alimentări bancare de aproximativ 68.000 de lei și alte cheltuieli ordinare de peste 71.000 de lei. Prin urmare, diferența dintre veniturile și cheltuielile declarate constituia peste 296.000 de lei.

În 2019, conform ANI, costul autoturismului Toyota RAV4 Hibrid de 534.115 lei, însumat cu alimentările bancare efectuate în aceeași perioadă de aproximativ 5.000 de lei, generează o diferență în valoare de aproximativ 538.000 de lei. Aceasta depășește de 3,9 ori plafonul stabilit prin lege..

Mai mult, inspectorul de integritate a constatat că fostul procuror, în prezent avocat, a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale prin neincludere, cu bună știință, în declarațiile de avere și interese personale depuse în 2016–2019, a datelor despre venituri în valoare de 750 de dolari SUA și 7.551 de euro obținuți sub formă de transfer bancar și alimentare cont bancar, a două case de locuit din mun. Chișinău deținute în proprietate și despre autoturismul de model Toyota RAV4.

Deși i-a fost solicitat în repetate rânduri punctul de vedere, fostul procuror nu a prezentat explicații despre bunurile deținute în proprietate cu caracter nejustificat. Ulterior, autoritatea a remis cauza instanței de judecată pentru a obține confiscarea averii nejustificate.

Lilian Bacalîm şi-a început cariera în Procuratura Chişinău, iar la 1 august 2017 a fost desemnat procuror la PCCOCS. În această perioadă Bacalîm s-a remarcat prin adoptarea unor decizii controversate, favorabile guvernării oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Fostul procuror Lilian Bacalîm a fost responsabil de dosare de rezonanță precum asasinatul eșuat al lui Gherman Gorbunțov și contrabanda cu țigări și evaziune fiscală pe numele Holdingului Sheriff. Deși a provocat prin contrabandă, doar în 2020, un prejudiciu 60,2 milioane de dolari, SRL Sheriff nu are în prezent nicio cauză penală deschisă de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Cele două cauze penale deschise, pentru contrabandă și spălare de bani, la sesizarea Poliției Române, au fost închise de către procurorul Lilian Bacalîm, care a fost eliberat din procuratură în ianuarie 2020, în baza propriului raport de demisie. La 9 martie 2020, Bacalîm a primit licenţa de avocat.

Din 2021, Bacalîm este membru al Partidului Acasă Construim Europa (PACE), formațiune condusă de Gheorghe Cavcaliuc, urmărit penal în Republica Moldova pentru huliganism și fabricare de dosare. În partid, fostul acuzator deține funcția de președinte al Comisiei de Cenzori.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.