Judecătorul Tudor Stambol, din cadrul Judecătoriei  Chișinău, a ajuns în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru că veniturile obținute în 2022 nu i-ar fi permis să-și procure un apartament. Subiectul a fost dezvăluit într-o sesizare, iar ANI a considerat că există suficiente argumente pentru inițierea controlului averii și al intereselor personale în privința magistratului. 

Potrivit sesizării, „urmare a verificării declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, autorul sesizării a constatat aparența existenței unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită de către dl Tudor Stambol și membrii familiei acesteia, rezultată din procurarea unui bun imobil prețul căruia a constituit 37 254 Euro și totodată generarea numerarului în valoare de XXXXX lei, sumă deținută la data depunerii declarației”.

În declarația de avere și interese personale rectificate de magistrat, pe parcursul anului 2022, Stambol a obținut venituri din următoarele surse: 278 929 lei din salariul de judecător, 280 dolari și 1098 Euro- diurne pentru deplasări de serviciu, 86 903.40 lei - indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani și suma de 160 000 lei - de la un eveniment de familie.

La categoria bunuri imobile, judecătorul declară un apartament de 100 m.p. obținut în posesie de soția sa în 2019, dar și apartamentul care face subiectul sesizării. Este vorba de un apartament de 88,7 m.p achiziționat în 2022 pentru suma de 37 716 euro. Contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat în aprilie 2022. 

Potrivit inspectorului de integritate, „veniturile obținute de către dl Tudor Stambol împreună cu membrii familiei, raportate la cheltuielile suportate pe parcursul anului 2022 nu îi permitea subiectului declarării formarea numerarului declarat”, acestea au și reprezentat circumstanțele prin care „nu poate fi neglijată demararea procedurii de control a averii și a intereselor personale, întru a verifica disponibilitățile financiare ce au stat la baza modificărilor patrimoniale menționate”. 

În ceea ce privește achiziția apartamentului, magistratul menționează că valoarea reală acestuia este de 74 885 euro, iar motivul diferenței dintre valoarea de cumpărare și valoarea de piață este legat de faptul că imobilul a fost achiziționat la preț preferențial (420 euro pentru m.p.), în baza proiectului imobiliar destinat angajaților din sistemul judiciar.