Procurorul Iurie Lealin a depus recurs la hotărârea instanței de apel, care nu i-a admis cererea împotriva Consiliului Superior al Procurorilor(CSP). Totul, după ce, în aprilie 2023, instituția  a dispus încheierea „prin nerealizare” a concursului pentru funcția de procuror-șef al al Secției proceduri non-penale și implementare CEDO, unde acuzatorul activează din 2016. Atunci, Lealin a fost singurul candidat înscris, iar membrii CSP nu au putut lua o hotărâre consolidată, chiar dacă acuzatorul a obținut calificativul „foarte bine” la evaluare.

Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale din august 2016. Anterior, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, a lucrat timp de patru ani în oficiul Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale. În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

În iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate (ANI)  a refuzat inițierea controlului averii și intereselor personale în privința procurorului. Decizia a venit urmare a examinării unei sesizări în care se menționa că Lealin ar  fi  declarat în mod eronat valoarea casei de locuit și a mijlocului de transport marca Lexus, iar diferența dintre veniturile și cheltuielile declarate în perioada 2016 - 2018 nu ar acoperi cheltuielile de întreținere. Încălcarea însă nu s-a adeverit, iar inspectorul de integritate a refuzat inițierea controlului. 

În calitate de probatoriu pentru informația prezentată în sesizare, petiționarul a făcut trimitere la interviul pe care procurorul Iuri Lealin, în calitate de candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), l-a susținut în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting. În cadrul interviului membrii comisiei au fost interesați de sursele pe care le-a folosit familia Lealin pentru achiziționarea unui apartament în 2014. Procurorul a menționat că o parte din  bani  sunt donațiile primite la nuntă, iar o alta - economii.

„Posibil este greu de înțeles aceste donații generoase care se efectuează la noi la nunți, dar cred că oricine poate înțelege dorința părinților de a-și ajuta copiii. Familia noastră nu a fost o excepție. Cea mai mare parte au parvenit de la părinți noștri. (...) Aceste sume au fost adunate de două familii practic o viață întregă”, a specificat procurorul.

Deși prețul real al bunului imobil era de 500.000 lei, Lealin a trecut în contractul de cumpărare un preț de 165.000 de lei. Lealin a dat vina pe politicile fiscale din acea perioadă. Potrivit lui, autoritățile statului au evaluat bunurile la prețuri derizorii și pe parcursul mai multor ani de zile nu s-a produs reevaluarea, din acest motiv cei care voiau să vândă bunurile imobile erau puși în situația fie să indice prețul cadastral, fie prețul real, dar să achite anumite sume de bani pentru creșterea de capital. 

„În societate s-a creat o cutumă de a indica doar prețul cadastral, iar majoritatea contractelor se încheiau în acest mod. Notarul ne-a recomandat să facem același lucru și separat să întocmim o recipisă în care să indicăm prețul real, asta am și făcut”, a precizat Lealin în fața comisiei.

O altă tranzacție pentru un bun imobiliar a avut loc 2017. Familia Lealin a cumpărat o casă de locuit într-o suburbie din capitală. Prețul negociat și real achitat, indicat în contractul de vânzare-cumpărare, a fost de 980.000 lei. De această dată însă, valoarea cadastrală a casei era mai mare decât prețul real achitat – 1 531 700 lei. 

„În 2017 am fost surprinși să vedem că prețul real a fost mai mic decât prețul cadastral. Impozitul se achită din prețul mai mare, am fost indignați pentru că prețul real era mai mic decât cel cadastral, dar în declarație indicam prețul real din contract”, a precizat procurorul. 

Un alt bun care a stârnit interesul comisiei a fost un automobil de model Lexus fabricat în 2008,  achiziționat în 2018 de familia Lealin cu doar 50.000 de lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faputl că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

Toate informațiile expuse de Iuri Lealin în fața comisiei de evaluare au fost transmise și inspectorului de integritate. După analizarea informațiilor livrate, ANI nu a stabilit o diferență dintre veniturile și cheltuielile făcute de procuror. 

„...ținând cont de faptul că, încălcările privind modul de declarare a averii și intereselor personale, admise de către subiectul vizat sub forma nedeclarării începând cu perioada anului 2021 a valorii totale a bunului mobil - m/t marca Lexus RX400H, a.f. 2008, n/î XXXXX – care ar include inclusiv cheltuielile de reparații, nu denotă intenția subiectului declarării de a tăinui informații de la declarare, precum și nu afectează negativ diferența dintre veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită de către acesta și membrii familiei, inspectorul de integritate atestă disproporționalitatea dintre ingerința asupra drepturilor și libertăților subiectului declarării vizat (precum și a membrilor de familie și ale altor persoane), realizată într-un eventual control inițiat și scopul urmărit în cadrul acestuia, iar, în consecință, lipsa necesității demarării unei proceduri de control al averii și intereselor personale”, se arată în refuzul de inițere a controlului publicat de ANI.