Justiţie

REVIZORII DE LA PROCURATURA ANTICORUPȚIE

Autor: Julieta Savițchi
10/01/2020 14425

Cei mai mulți dintre cei 21 de acuzatori de stat desemnați de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, să verifice activitatea Procuraturii Anticorupție pentru ultimii patru ani au ei înșiși probleme de integritate. Unii dintre controlori au chiar tangențe sau interese cu dosare aflate pe rol la instituția supusă controlului.

Cum a fost dispus controlul

Procurorii Morari și Compan, surprinși în dimineața de 9 decembrie la
intrarea în PG

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a semnat dispoziția de efectuare a controalelor la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) în dimineața zilei de luni, 9 decembrie, la 10 zile după ce președintele Igor Dodon l-a numit în funcție și a treia zi după desemnarea adjuncților săi. 

În aceeași dimineață, Stoianoglo a semnat și ordinul privind delegarea șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în funcția de procuror în Secția de unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată. Printr-un alt ordin, este sistat interimatul lui Dorin Compan la șefia PCCOCS.

La prima oră, Morari și Compan au fost invitați la Procuratura Generală pentru a li se aduce la cunoștință ordinele lui Stoianoglo, iar în urma lor au descins și grupurile de controlori formate peste noapte. 

Pentru verificarea Procuraturii Anticorupție au fost formate două grupuri de control. În primul grup, pe segmentul de urmărire penală, condus de procurorul general adjunct Ruslan Popov, au fost incluși 13 procurori, iar pe segmentul judiciar, condus de procurorul general adjunct Mircea Roșioru, au fost incluși șase procurori.

 

Șef pe controlori, procurorul vizat în mai multe dosare penale

Ruslan Popov figurează în două dosare penale intentate în ultimii ani de Procuratura Anticorupție, potrivit unui document intern semnat de Viorel Morari. 

Ruslan Popov. Foto: zdg.md

Un dosar a fost pornit la 8 octombrie 2019 pentru trafic de influență, după ce un cetățean a depus o plângere la Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a Ministerului de Interne. Acesta a denunțat că i-a dat zece mii de euro unui intermediar ca să-i transmită procurorului Ruslan Popov pentru a-i „rezolva” un dosar. La momentul demarării controlului dispus de Stoianoglo, dosarul se afla în faza de urmărire penală.

Un alt dosar penal, în care procurorii anticorupție efectuau investigații, a fost pornit în 2017, în baza plângerii a doi oameni de afaceri. Aceștia i-au denunțat pe doi procurori din sectorul Ciocana al Capitalei, Ruslan Clim și Eugen Tifoi, unde la acel moment Ruslan Popov era procuror-șef, menționând că oamenii legii ar fi estorcat de la el 200 de mii de euro. Cei doi procurori, în complicitate cu trei șefi de la Inspectoratul Național de Investigații, ar fi pretins de la administratorul unei firme diferite sume de bani, pentru a-l elibera din detenţie şi a înceta cauza penală în care omul de afaceri, împreună cu încă doi colegi, erau cercetaţi penal pentru evaziune fiscală în proporţii mari. După primirea unei părţi din suma pretinsă, procurorii, de comun acord cu poliţiştii, ar fi aranjat eliberarea celor trei oameni de afaceri din arest preventiv, se mai spune în documentul citat.

Pe parcursul desfășurării investigațiilor, procurorii anticorupție au constatat că Tifoi și Clim ar fi purtat în ziua respectivă, una de duminică, mai multe discuții la telefon cu Ruslan Popov, iar unul dintre ei chiar s-a deplasat la Mileștii Mici, unde locuiește Popov.

Ruslan Popov a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice. El a condus, din 2010 până în ianuarie 2013, Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, Popov a fost promovat, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. A fost suspendat din funcţia respectivă pentru scurt timp, după ce a fost pornit pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, casa din Mileştii Mici.

Popov a reuşit să scape de pedeapsă şi, în octombrie 2014, a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 - şef al instituției respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naționale de Integritate pentru 2017–2020. 

Ruslan Popov a fost surprins printre procurorii care la 22 mai 2018, în timpul orelor de lucru, au venit acasă la fostul procuror general, Eduard Harunjen, să serbeze ziua de naștere a acestuia.

La data de 9 decembrie, când a fost dat start controlului la Procuratura Anticorupție, Ruslan Popov a venit la serviciu înainte de ora 07.00, mașina sa fiind surprinsă la acea oră în fața Procuraturii Generale.

Automobilul procurorului Popov

Alți controlori figuranți în cauze penale

Din cei 21 de controlori desemnați la Procuratura Anticorupție fac parte Adrian Mircos, șeful Direcției urmărire penală și criminalistică din cadrul Procuraturii Generale, și Tatiana Gulea, șefa Secției unificare a urmăririi penale din cadrul direcției conduse de Mircos.

Adrian Mircos a ajuns în funcția respectivă în iulie 2017, fiind singurul candidat care s-a înscris în concurs. El a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, până atunci a fost şeful Secţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale.

Adrian Mircos. Foto: magistrat.md

Adrian Mircos a fost coleg de facultate cu ex-procurorul general adjunct Igor Popa, fiind promovat pe când colegul său se afla în funcție.

Mircos a intrat în posesia unei locuințe în 2017, apartamentul de peste 92 de metri pătrați fiindu-i donat, după cum indică în declarația de avere și interese personale.

Tatiana Gulea deține două apartamente, dintre care unul de aproape 60 de metri pătrați, procurat în 2017 cu aproape 30 de mii de euro.

La începutul anului 2019, Tatiana Gulea s-a aflat în vizorul Inspecției Procurorilor, procesul fiind ulterior clasat.

În cadrul Secției unificare a practicii în domeniul urmăririi penale activează, începând cu 1 august 2018, procurorul Vladislav Căruceru. Toamna trecută, procurorii anticorupție au intentat pe numele lui Căruceru un dosar penal, acesta fiind bănuit că ar fi avertizat persoanele implicate în schemele de spălare de bani de la întreprinderea Metalferos despre percheziția ce urma să se desfășoare a doua zi la ei, potrivit unor surse din Procuratura Anticorupție. În dosar au fost anexate poze și înregistrări video cu Căruceru în timp ce i-ar fi avertizat pe viitorii învinuiți în dosarul Metalferos.

Procuratura Generală a solicitat dosarul Căruceru pentru verificări, fiind ridicat de la Procuratura Anticorupție după demararea controlului dispus de Stoianoglo.

Procurorul care a considerat legală expulzarea profesorilor turci

Oleg Afanasii. Foto: captură CurajTV

Oleg Afanasii a fost numit în funcția de procuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale după ce a activat timp de 10 ani în Procuratura sectorului Centru al municipiului Chișinău.

Pe data de 6 septembrie 2018, organizația Amnesty International a sesizat Parlamentul Republicii Moldova și instanțele de resort, denunțând modul în care au fost extrădați cei șapte profesori turci angajați ai liceelor „Orizont”. Cei de la Amnesty au afirmat că angajații SIS au comis mai multe încălcări, punând în pericol integritatea fizică și psihică a cetățenilor expulzați, inclusiv a minorilor.

Răspunsul de la Procuratura Generală a fost semnat de procurorul Oleg Afanasii. Acuzatorul de stat le-a scris celor de la Amnesty International că nu a identificat abateri în acțiunile angajaților Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în ziua deportării celor șapte profesori turci declarați persoane indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova. „Dat fiind faptul că nu au fost stabilite indicii caracteristice unor abateri din sfera competențelor procurorului, temeiuri de intervenire lipsesc. În cazul în care nu sunteți de acord cu răspunsul primit, aveți dreptul de a-l contesta procurorului ierarhic superior, fapt ce nu vă privează de posibilitatea de a vă adresa ulterior în instanța de judecată”, se arată în răspunsul semnat de Afanasii. 

Procurorul Afanasii a fost surprins în timp ce îi cerea unui protestatar solitar pașnic din fața Procuraturii Generale autorizație de la primărie pentru a protesta, deși acest lucru nu este prevăzut în legislație. 

Procurorul Afanasii a fost și subiect al unor anchete jurnalistice. ZDG a scris că acesta, fiind în funcția de șef adjunct al Procuraturii sectorului Centru din Chișinău, deţinea și o firmă specializată în comerțul produselor alimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice - Prorialia SRL. Aceasta îşi avea sediul în casa socrului său din oraşul Ialoveni, însă își desfășura activitatea pe adresa Mircea cel Bătrân, 2/2, din Chișinău.

La această adresă se află o staţie pentru transportul public, unde activează o firmă a fratelui procurorului, Ion Afanasii, care a reuşit inițial să ia în arendă de la primăria Capitalei terenul, iar ulterior, chiar să-l privatizeze.

Acum la adresa indicată activează un magazin alimentar cu regim non-stop, iar altă încăpere este dată în arendă companiei Moldcell. Pentru întregul lot, familia procurorului a fost obligată iniţial, în urma unui contract încheiat cu municipalitatea, să plătească doar 1.085 de lei pe an arendă. Firma familiei procurorului Afanasii a câştigat în acest caz și un proces cu Primăria Chișinău, pe motiv că juristul primăriei pur și simplu nu s-a prezentat la ședința de judecată.

Procurorul Toma, contestat în perioada guvernării comuniste

Ruslan Toma. Foto: magistrat.md

Ruslan Toma este procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale și finul de cununie al fostului procuror general adjunct, Igor Popa. La rândul său, Popa este finul de cununie al fostului șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă. Ultimul este învinuit de către Procuratura Anticorupție de îmbogățire ilicită.

Ruslan Toma a ajuns în vizorul presei în perioada guvernării comuniste, după ce a obținut condamnarea ex-ministrului apărării, Valeriu Pasat, care a fost însă ulterior achitat.

Tot Ruslan Popa este cel care în 2009 a solicitat interceptarea convorbirilor telefonice pentru mai mulți lideri ai opoziției de atunci.

Deși primește un salariu anual de 342,8 mii de lei, procurorul Toma pare că nu se prea descurcă fără ajutorul părinților, în ultimii ani primind donații generoase de la mama sa. În 2018, Eugenia Toma i-a dăruit fiului procuror 4.200 de euro.

Controlorul care și-a declarat bunurile la preț derizoriu

Alexandru Lozan. Foto: magistrat.md

Alexandru Lozan este subalternul lui Oleg Afanasii. El face parte din lista celor 21 de procurori, pe care deputații PAS Radu Marian și Dan Perciun au cerut să fie investigați de către Serviciul pentru prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pe motiv că și-au declarat bunurile la prețuri derizorii.

Cei doi deputați au menționat că procurorul Lozan a declarat un autoturism de marca Hyundai (anul fabricației 2013), cumpărat în anul 2019, în valoare de 100.000 de lei. Preţul real fiind de peste 9.000 de euro.

Colegii procurorului Căruceru, la fel ajutați de părinți

Adrian Rusu și Oleg Gârbu sunt subalternii Tatianei Gulea și colegii lui Vlad Căruceru. Procurorul Rusu a declarat pentru ultimii doi ani donații de la mama sa, Viorelia, de 3.000 de euro în 2017 și de 2.000 de euro în 2018.

Oleg Gîrbu declara în 2017 două apartamente, evaluate la 400 de mii de lei și, respectiv, 350 de mii de lei și o mașină de model Honda de 200 de mii de lei. În 2018, acuzatorul de stat declară că a vândut un imobil cu jumătate de milion de lei, că nu mai are nici casă, nici mașină, că a contractat la bancă un credit de 88 de mii de lei și că a fost ajutat de tatăl său cu 2.000 de euro.

Procurorii de la combaterea torturii

Eugeniu Gore și Eugeniu Manolachi sunt procurori în Secția pentru combaterea torturii. Până în 2010, Gore a activat în Procuratura Criuleni, fiind transferat în Procuratura sectorului Centru al Capitalei, ca în iunie 2018 să ajungă în Procuratura Generală. Procurorul Gore declară în proprietate un teren pentru construcții, cu suprafața de șapte ari, în orașul Codru, suburbie a Capitalei, și o mașină de marca Honda, fabricată cu 19 ani în urmă. În rest, Eugeniu Gore nu ar avea nici casă, nici masă.

Eugeniu Manolachi din 2006 până în 2016 a fost șef-adjunct al Procuraturii militare a municipiului Chișinău, iar după desființarea instituției a fost transferat în Procuratura Capitalei. Astfel, Manolachi, pe lângă salariu, mai beneficiază de o pensie militară de 55 de mii de lei pe an.

Procurorul Manolachi are în proprietate un apartament de 67,9 metri pătrați, procurat în 2007, la un an de la venirea în Procuratura militară, și un automobil de model Honda, produs în 2008, care i-a fost donat în 2009.

Procurorul de la crime cibernetice

Corneliu Lavciuc, procuror în secția tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice, a fost angajat în secția respectivă în 2016. De atunci procurorul locuiește cu chirie într-un apartament cu suprafața de 71,9 metri pătrați, în baza unui „contract translativ de posesie și folosință”. În baza aceluiași contract, omul legii se mai folosește de un garaj de aproape 40 de metri pătrați. În 2019, Lavciuc și-a procurat, cu 68 de mii de lei, un automobil Skoda Octavia, fabricat în 2007.

Fostul coleg al lui Ruslan Popov

Iurie Lealin a absolvit în 2012 Institutul Național al Justiției și este repartizat procuror în sectorul Ciocana al Capitalei, fiind o perioadă coleg, apoi și subaltern procurorului Ruslan Popov.

Iurie Lealin. Foto: magistrat.md

La doar patru ani de la începutul carierei, în august 2016, Iurie Lealin este numit în funcția de procuror al Secției reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

El deține în proprietate un apartament, revenit prin moștenire în 2002. În 2017, Lealin își procură și casă la sol, cu suprafața de 219 metri pătrați, pentru care a achitat 765,5 mii de lei.

În 2018, Iurie Lealin vinde, cu 40 de mii de lei, automobilul Nissan și își procură un Lexus RX 400H, fabricat în 2010, pentru care ar fi achitat 50 de mii de lei.

Iurie Lealin este procurorul care a instrumentat în 2015 dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

Procurorul „cu relații” la Fabrica de cărămidă din Chirca, Anenii Noi

Mihai Uglea activează în Procuratura Generală din decembrie 2008, iar la 1 august 2016 este numit în funcția de procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice din cadrul Procuraturii Generale.

Singura proprietate declarată de procurorul Uglea pentru anul 2018 este un apartament de 92,9 metri pătrați, procurat în 2016 cu 694,9 mii de lei.

Potrivit unor surse, Mihai Uglea ar fi fost surprins la Fabrica de cărămidă Anchir, din satul Chirca, raionul Anenii Noi, care ar fi fost preluată ilegal și falimentată, la comanda concurenților, cu ajutorul procurorilor și judecătorilor.

Echipa lui Mircea Roșioru

Mircea Roșioru. Foto: procuratura.md

Mircea Roșioru a fost numit la 9 martie 2017 în funcția de adjunct al procurorului general. Până atunci, a deţinut funcţia de şef al Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale, fiind ales şi preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor. Roșioru este singurul procuror care a reușit să-și păstreze funcția după demiterea lui Harunjen, pe parcursul interimatului lui Dumitru Robu și după numirea lui Stoianoglo.

Igor Serbinov. Foto: zdg.md

Igor Serbinov este șef al Direcției judiciare a Procuraturii Generale. În perioada 2007-2016, a deținut funcția de procuror general adjunct. În noiembrie 2016, a candidat, alături de Eduard Harunjen și Viorel Morari, pentru funcția de procuror general.

Igor Serbinov deține în proprietate, din decembrie 2000, o casă de locuit cu suprafața de 175,4 metri pătrați, care l-ar fi costat 355,3 mii de lei. În 2017, averea imobiliară a lui Serbinov s-a mărit cu un apartament de 119,6 metri pătrați, care l-a costat 723,2 mii de lei, și un loc pentru parcare, evaluat la 5.500 de euro.

Procurorul conduce un BMW 730D din 2007, procurat în 2014 și care ar valora 180 de mii de lei.

Dumitru Graur deține din 2010 funcția de șef al secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție. În 2018, acesta a ridicat o pensie de peste 505 mii de lei, cu peste 135 de mii de lei mai mare decât salariul din perioada respectivă.

În 2015, Dumitru Graur a fost surprins la o sală de forță în timpul orelor de muncă. 

 

Nicolae Zanevici a revenit recent în Procuratura Generală, după ce a activat trei ani și jumătate în Procuratura municipiului Chișinău.

Nicolae Zanevici. Foto: magistrat.md

În timp ce avea în gestiune un dosar pentru trafic de copii a permis unui notar accesul la un inculpat pe dosar, aflat în detenție preventivă în Penitenciarul nr. 13, afirmă surse din Procuratura Anticorupție.

Învinuitul a vândut un apartament cu trei odăi în Chișinău, cu 25 de mii de euro, bani pe care i-ar fi dat avocatului ca să-l scape de pedeapsă. Pe numele apărătorului a fost pornit dosar penal.

Din spusele inculpatului, Zanevici ar fi refuzat inițial accesul notarului în penitenciar, însă a semnat permisul după ce a fost sunat de avocat.

În noaptea de 31 decembrie 2017, automobilul aflat în folosinţa procurorului Nicolae Zanevici a fost surprins în timp ce circula cu viteză pe contrasens pe Calea Ieşilor din Chişinău, creând situaţii de accident. Deplasarea neregulamentară a automobilului Toyota Avensis, cu numărul de înmatriculare ST AN 001, a fost filmată cu o cameră de bord. Automobilul respectiv a fost văzut parcat la intrarea în Procuratura municipiului Chişinău la 3 ianuarie 2018.

După apariția informației în presă, Zanevici a declarat că nu era el la volan. 

Pavel Guțan este subalternul lui Dumitru Graur, începând cu 1 august 2016. Anul trecut a declarat că avut un salariu lunar de 29,4 mii de lei. Procurorul Guțan a mai beneficiat de o donație de 3.650 de dolari. 

Nina Crăciun a ajuns în funcția de procuror în Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată, din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, în aprilie 2019, până atunci a activat în Procuratura municipiului Chișinău. Crăciun este posesoarea a două terenuri de 30 de ari în oraşul Chişinău, a două terenuri în extravilanul municipiului Chişinău, a două apartamente şi a unei vile.

Unul dintre apartamente a fost procurat în 2017, la preț redus, după ce a fost inclusă în lista procurorilor care aveau nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai.

Silvia Balcan în 2016, împreună cu soțul ei, polițist în Strășeni, și-a procurat o vilă cu suprafața de 236 de metri pătrați, pentru care au declarat că au achitat 280 de mii de lei. În declarația de venit, a mai trecut și un automobil de model Nissan, ce ar valora 7.000 de dolari. În 2017, familia Balcan a mai procurat un automobil de teren, Toyota Rav 4, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 15 mii de lei.

Dosare penale ridicate de la Procuratura Anticorupție

După demararea controlului, Procuratura Generală a solicitat de la procurorii anticorupție mai multe dosare aflate la etapa urmăririi penale. Astfel, a fost solicitată o parte din dosarele intentate pe numele judecătorilor. Au fost ridicate și dosarele intentate pe numele mai multor procurori, inclusiv în care figurează Vladislav Căruceru din Procuratura Generală, dar și șeful interimar al Procuraturii Cahul, Lilian Lungu, reținut în noiembrie 2019, bănuit de amestec în înfăptuirea justiției și tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate.

Presa a scris că Lungu ar fi rudă cu ex-procurorul general, Eduard Harunjen.

Nu a fost trecut cu vederea nici dosarul mitei de 200 de mii de euro, în care sunt învinuiți foștii subalterni ai lui Ruslan Popov, Ruslan Clim și Eugen Tifoi.

La fel, a fost ridicat și dosarul omului de afaceri Alexei Damaschin, cel care l-a denunțat pe fostul politician Iurie Roșca că ar fi cerut de la el mită de un milion de euro.

Procurorii anticorupție au rămas și fără dosarul intentat în octombrie 2019 pe numele ofițerilor Inspectoratului Național de Investigații, Vitalie Procopii și Vlad Coropceanu, ultimul fiind fiu de general. Cei doi sunt învinuiți că ar fi pretins şi primit, în perioada octombrie-noiembrie 2018, mijloace băneşti în sumă de peste 40.000 de euro de la mai mulţi agenţi economici, cu promisiunea ca să influențeze anumite persoane din instituții publice, astfel încât să nu efectueze controale fiscale la agenţii economici vizaţi, dar şi pentru ca să-i ajute să evite o posibilă răspundere penală.

A fost ridicat și dosarul intentat pe numele unui afacerist din Bălți, Anatolie Tripăduș, în care figurează mai multe părți vătămate.

Conducerea Procuraturii Generale s-a implicat și în dosarul intentat pe numele fostului polițist Vladislav Corcodel, în dosarul mitei de 60 de mii de euro. Corcodel a fost reținut în decembrie 2019, la trei ani după ce a fost dat în urmărire generală. Acesta a fost audiat de însuși Ruslan Popov, iar procurorul pe caz, Victoria Furtună, a fost invitată să ofere explicații.

Cu doar câteva minute înainte de a fi solicitat de Procuratura Generală, procurorii anticorupție au reușit să transmită în judecată dosarul intentat pe numele șefului Direcției juridice a Administrației Prezidențiale, Alexandru Ohotnicov, membru al Comisiei pentru acordarea cetățeniei, de pe lângă preşedintele Republicii Moldova. Dosarul însă nu a ajuns în instanță. Procuratura Generală a retras rechizitoriul de învinuire a lui Ohotnicov.

Amintim că Alexandru Ohotnicov a fost reținut împreună cu presupusul său complice la începutul lunii iulie, fiind bănuiți că l-ar fi ajutat pe un cetățean străin să obțină cetățenia moldovenească fără impedimente, contra unei remunerări de 2500 de euro.

Microbuzul cu dosare și poziția Procuraturii Generale

Ruslan Popov ne-a comunicat că de la Procuratura Anticorupție a venit un microbuz încărcat cu dosare, însă acestea nu sunt dosare în gestiune. „Puteți fi liniștiți. Sunt dosare clasate sau suspendate din anumite motive, sau dosare finalizate cu achitarea în instanțele de judecată. Dacă au fost oameni arestați în aceste dosare, trebuie să vedem cât de corect a fost aplicat arestul. Verificăm totul prin prisma respectării drepturilor omului și aplicării corecte a legii”, a precizat șeful de la Procuratura Generală.

Totuși, procurorul Popov a recunoscut că au fost ridicate și dosare aflate la etapa de urmărire penală, însă doar în cazurile când inculpații au depus plângeri.

Cât privește faptul că ar avea tangențe cu două dosare penale, Popov a declarat că sunt insinuări de-ale lui Viorel Morari și că acesta s-ar răzbuna pentru niște neînțelegeri mai vechi, din 2013, când Morari a fost delegat la Procuratura din Bender. „A verificat procurorul general, dl Stoianoglo, și nu s-a adeverit. Aveți puțină răbdare și o să vedeți în timpul apropiat care este adevărata față a lui Viorel Morari”, a punctat Popov.

Alexandr Stoianoglo ne-a răspuns scurt, prin intermediul serviciului de presă: „Procurorii care efectuează controlul nu intervin pe dosare, ci doar verifică legalitatea”.

Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție: ,,Este o imixtiune în justiție”

De cealaltă parte, Viorel Morari susține că nu este împotriva controlului, dar nu este de acord cu faptul că sunt verificate și dosarele aflate în gestiune. „Sunt 21 de procurori, pot avea loc scurgeri de informații. Există secretul anchetei și s-a depus multă muncă. După ce unii au avut acces la dosare, nu mai poți fi sigur de confidențialitatea lor. Este o imixtiune în justiție”, a opinat Morari.

Ce spun experții

Vitalie Zamă, avocat reprezentând Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului, susține că procurorii care au o tangență cât de mică cu un dosar erau obligați să se abțină de la efectuarea controlului. „Este inadmisibil ca cineva vizat într-un dosar să aibă acces la el”, ne-a declarat apărătorul.

Lilia Carasciuc, președinta organizației Transparency International Moldova, menționează că dacă există suspiciuni de conflict de interese sau probleme de integritate în privința unui procuror, acesta trebuie să fie înlăturat de la efectuarea controlului. „Acești procurori trebuie să aibă reputația imaculată. Dar, din păcate, la noi nu prea găsești din aceștia. În acest caz reiese că lupul a fost numit paznic la oi, dar, cel puțin, trebuiau să fie aleși cei mai corecți dintre cei mai corecți procurori care să efectueze controlul”, a spus Carasciuc.

Victor Munteanu, director de departament în cadrul Fundației Soros Moldova, consideră că nu este vorba despre o reformă a procuraturii, ci de o reconfigurare a instituției, dictată politic. „Faptul că mai mulți procurori au acces la dosarele aflate la etapa de urmărire penală constituie o ilegalitate, nu mai spun de lipsa de moralitate. Eu văd în acest scandal încercarea lui Stoianoglo de a centraliza în mâinile sale toată puterea instituției. Presupun că acest lucru nu se face fără susținere politică. Un argument ar fi faptul că controlul la Procuratura Anticorupție a început după ce Morari a anunțat despre reluarea urmăririi penale privind finanțarea Partidului Socialiștilor din afara țării. Aș vrea să greșesc în privința implicării politicului în scandalul de la Procuratură. Dacă am sau nu dreptate, va arăta cum va reacționa Procuratura la investigația recentă a Ziarului de Gardă despre persoanele din anturajul președintelui Dodon”, a conchis Munteanu.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii