Dosarul Laundromatului rusesc // Cei cinci magistrați repuși în funcție, cu dosare pe rol în instanță

Julieta Savițchi
28/10/2020

Cei cinci magistrați repuși marți în funcție de CSM după ce Procuratura Anticorupție și-a retras acuzațiile de spălare de bani în dosarul Laundromatului rusesc au dosare penale pe rol la Judecătoria Chișinău.

Anterior, Procuratura Anticorupție a expediat în judecată cauzele penale pe numele judecătorilor reținuți în dosarul Laundromatului rusesc în care aceștia sunt învinuiți în baza articolului 306, alineatul 2, din Codul Penal, care prevede de la trei până la șapte ani de detenție pentru pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii.

Astfel, dosarul pe numele lui Serghei Lebediuc se află în gestiunea judecătorului Alexei Paniș de la oficiul Râșcani al Judecătoriei Chișinău. Examinarea dosarului a început la data de 16 august 2017, ultima ședință a avut loc la 12 octombrie anul curent, iar următoarea a fost preconizată pentru data de 23 noiembrie. Pe parcursul a trei ani de la începerea examinării dosarului au fost programate 26 de ședințe de judecată, majoritatea fiind amânate din diverse motive.

Tot în gestiunea lui Alexei Paniș se află și dosarul intentat pe numele magistratului Serghei Popovici. Examinarea a început la 7 iulie 2017, ultima ședință a fost pe 2 octombrie 2020, fiind înreruptă pentru că a fost schimbat procurorul, iar noul acuzator a avut nevoie să facă cunoștință cu dosarul. Următoarea ședință este programată pentru data de 2 noiembrie. În total au fost programate 16 ședințe, majoritatea fiind întrerupte.

Prima ședință în dosarul intentat pe numele lui Gari Bivol a avut loc pe 17 august 2017, iar de atunci au fost programate 16 ședințe, dintre care majoritatea nu au avut loc. Ultima ședință a fost programată pentru data de 25 august 2020, dar, la fel, a fost amânată. Dosarul este examinat de magistratul Igor Bațalai de la oficiul Ciocana al Judecătoriei Chișinău.

Dosarul lui Serghei Gubenco se află în gestiunea magistratei Livia Mitrofan de la oficiul Centru al Judecătoriei Chișinău. Dosarul a fost pus pe rol la 11 septembrie 2018, au fost programate șapte ședințe de judecată, ultima fiind pentru 24 august anul curent. Și în acest caz, majoritatea ședințelor nu au avut loc, iar dosarul se află în faza ședințelor preliminare.

Dosarul lui Iurie Hârbu este examinat de magistrata Irina Țonov de la oficiul Ciocana al Judecătoriei Chișinău. Examinarea dosarului a început pe data de 7 iunie 2018, au fost programate în total 15 ședințe, dintre care ultimele două, pentru zilele de 29 octombrie și 27 noiembrie ale anului curent. Procesul a fost suspendat la 19 noiembrie 2018 în legătură cu ridicarea excepției de necostituționalitate și a fost reluat la 14 mai 2020.

Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md, Viorel Morari, care era șeful Procuraturii Anticorupție în 2016, când au fost intentate dosarele, a declarat că procesele de judecată au fost tergiversate, în mare parte din vina magistraților care gestionează dosarele. „Nu exclud că o parte din vină o poartă procurorii. Dar în primul rând judecătorii care examinează dosarele au un volum mare de lucru. În al doilea rând, acești magistrați au fost puși între ciocan și nicovală. Pe de o parte, dacă vor pronunța sentințe de condamnare, riscă să fie criticați de breaslă, iar dacă vor pronunța sentințe de achitare, vor risca să ajungă în vizorul presei și să fie blamați de societate”, a opinat Morari.

Referindu-se la decizia CSM de repunere în funcție a celor cinci judecători, Viorel Morari a declarat că această situație de incertitudine nu putea să dureze la nesfârșit. „Acești magistrați au fost suspendați, dar nu excluși din sistem și din această cauză nu au avut dreptul să se angajeze în altă parte, dacă nu au decis singuri să demisioneze. Ei nu lucrează de patru ani și trebuie să-și întrețină cumva familiile. Sper că odată repuși în funcție nu vor face presiuni la examinarea dosarelor în care sunt inculpați”, a adăugat Morari.

Amintim că marți CSM a dat curs demersurilor a cinci magistrați care au figurat în dosarul Laundromatului de a fi repuși în funcție. Totodată, statul urmează să le achite salariul pentru patru ani, perioada în care au fost suspendați din funcție, fiind sub urmărire penală.

Astfel, își vor continua exercitarea mandatului la Judecătoria Chișinău Sergiu Lebediuc și Gari Bivol, Serghei Gubenco va reveni la Curtea de Apel Comrat, Serghei Popovici, la Judecătoria Comrat, iar Iurie Hârbu, la Judecătoria Orhei.

Magistrații reabilitați s-au adresat la CSM după ce în septembrie 2020, Procuratura Anticorupție i-a scos de sub urmărire penală și le-a retras acuzațiile de spălare de bani în dosarul laundromatului rusesc. Procurorii și-au motivat ordonanța prin faptul că deciziile emise de ei nu au fost contestate în instanța ierarhic superioară care să constate ilegalitatea lor.

Precizăm că, în dosarul Laundromat - spălătoria rusească au fost învinuiți 15 judecători și au fost scoși de sub urmărire penală 13 judecători. Unul dintre magistrați a decedat, iar altul s-a stabilit cu traiul în USA, fiind dat în urmărire generală.

În afară de magistrați, în dosarul Laundromatului au fost puși sub învinuire patru executori judecătorești, patru angajați ai Băncii Naționale a Moldovei, inclusiv un viceguvernator și trei șefi de subdiviziuni, precum și nouă angajați ai unei bănci comerciale prin intermediul căreia au avut loc acțiuni de spălare a banilor. În dosarul Laundromatului erau investigate și acțiunile lui Veaceslav Platon.

Schema de spălare de bani din Federația Rusă prin sistemul bancar și judiciar din mai multe țări, inclusiv Republica Moldova, cunoscută drept „spălătoria rusească” sau „Laundromat” a fost deconspirată de jurnaliştii OCCRP, în colaborare cu reporteri de la publicaţia rusească „Novaia Gazeta”, ziarul britanic „The Guardian” şi alte instituţii media. Valoarea totală a acestor tranzacţii a constituit 156 de miliarde de dolari. Banii au ajuns în 732 de bănci din 96 de state ale lumii. Beneficiarii acestora sunt 5.140 de companii din diferite state – din SUA şi Africa de Sud până în China şi Australia. În Republica Moldova au fost spălaţi 22,3 miliarde de dolari.

Schema moldovenească de legalizare a miliardelor de dolari provenite din Rusia funcționa în felul următor: în baza solicitărilor unor firme off-shore din Marea Britanie, Belize, SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă sau Scoția, magistrații din Republica Moldova obligau firme rusești, dar și cetățeni moldoveni să le întoarcă datorii de sute de milioane de dolari.

Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat o serie de anchete cu genericul Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace, în care a arătat cum a funcționa schema de spălare în Moldova, câți judecători au fost implicați în schemă și cum au acționat aceștia. 

În septembrie anul curent, Ministerul rus de Interne a anunțat că a finalizat ancheta privind schema de spălare a aproximativ 500 de miliarde de ruble rusești, printr-o bancă din Republica Moldova, și se pregătește să expedieze dosarul în judecată. Autoritățile din Federația Rusă i-a dat în urmărire generală pe moldovenii Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi.

Julieta Savițchi
28/10/2020




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii