Vladimir Molojen, fostul ministru al Dezvoltării Informaționale în perioada 2005-2008, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea Supemă de Justiție, scrie portalul Moldova Curată. Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere soldat cu urmări grave și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, art. 327 și 329 Cod penal. Alături de el, fuseseră inculpați doi foști subalterni -  Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat în toate instanțele și au fost achitați. Hotărârea irevocabilă a CSJ a fost pronunțată la 10 august 2017. Judecătorul Ghenadie Nicolaev a făcut opinie separată, în care a notat că inculpații ar fi trebuit condamnați, deoarece procurorii au prezentat toate probele necesare.

Vladimir Molojen a fost învinuit de faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, care este o structură a Ministerului Dezvoltării Informaționale, contracte de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. În total, statul ar fi fost prejudiciat cu aproape 3 milioane de lei. Procurorul anticorupție care a efectuat urmărirea penală, Mihail Ivanov, a argumentat că la încheierea acestor contracte Vladimir Molojen s-a condus de interesul personal și a comis abuz în serviciu cu urmări grave, deoarece Întreprinderea Registru este monopolistă pe piața perfectării actelor de indentitate și altor tipuri de documente, de aceea nu avea nevoie de servicii de publicitate. Procurorul a cerut primei instanțe condamnări pentru toți cei trei inculpați cuprinse între 3 și 7 ani de privațiune de libertate, cu încasarea în folosul statului a prejudiciului care i-ar fi fost adus. Cea mai mare sumă - 2 930 327 de lei - ar fi urmat să fie restituită de către Vladimir Molojen, dacă instanțele l-ar fi condamnat și ar fi acceptat acțiunea civilă depusă de acuzatorul de stat.

De cealaltă parte, Molojen și colegii său au declarat în ședințele primei instanțe că nu au făcut decât să respecte legea și că sunt nevinovați. Ei au susținut, de asemenea, că prin acțiunile lor nu au adus nici un prejudiciu statului și nici persoanelor fizice.

Dosarul care are la bază un conflict de interese a fost intentat în anul 2010, iar un an mai târziu a fost deja transmis de procurori pentru examinare instanței de judecată. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat anterior o investigație în care a relatat că inculpații au fost achitați de către președintele judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghier, la 9 decembrie 2015. În hotărâre, Dulghier a scris că nu există parte vătămată care ar fi suferit de pe urma acțiunilor inculpaților.

Sentința de achitare emisă de Dorin Dulghier a fost menținută, la 29 noiembrie 2016, de Curtea de Apel Chișinău, care a consimțit că nu ar exista componentă de infracțiune.

Cazul a ajuns pe masa judecătorilor CSJ Petru Ursache, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Ghenadie Nicolaev. Cu excepția ultimului, magistrații au respins recursul procurorului și au apreciat drept corecte deciziile primei și celei de-a doua instanțe, care i-au achitat pe inculpați. Ei au notat că recursul nu ar fi fost suficient de bine motivat de către procuror. Totuși, magistrații au notat că procurorul a invocat aprecierea eronată a unor probe în instanțele inferioare, iar CSJ nu putea reveni la aprecierea probelor, competența sa fiind „verificarea erorilor de drept comise de instanțele de fond”. 

Judecătorul CSJ Ghenadie Nicolaev a avut o opinie separată în cazul Molojen, notând că procurorii au prezentat toate probele care demonstrează vinovățiaGhenadie Nicolaev, care a avut o opinie separată în acest caz, a notat că hotărârea Curții de Apel ar fi trebuit casată, iar dosarul - remis la rejudecare în aceeași instanță, într-un alt complet de judecată. „Consider că în cauza dată, de către organul de urmărire penală au fost administrate suficiente probe încât să demonstreze vinovăţia inculpaţilor Molojen Vl., Gumeniuc A., Goncearov V. în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, din care considerente nu pot susţine poziţia instanţelor de fond, precum că acţiunile inculpaţilor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor incriminate”, a scris Ghenadie Nicolaev în Opinia separată.

Referitor la argumentul instanțelor inferioare că procurorul nu ar fi indicat cui concret i-au fost aduse prejudicii prin acțiunile inculpaților, magistratul de la instanța supremă a comentat: „Faptul că procurorul nu a indicat în ordonanţa de punere sub învinuire şi în rechizitoriu cui i-a fost cauzat prejudiciu material reprezintă o eroare materială care ar urma să fie corectată în baza art. 249 Cod de procedură penală, deoarece în cazul dat este evident că prejudiciul a fost cauzat întreprinderii în care activau inculpaţii. În situaţia dată, întreprinderea ÎS „CRIS Registru” este o întreprindere de stat, al cărei capital social aparţine în întregime statului, ceea ce denotă faptul că prin prejudiciul cauzat întreprinderii date, de fapt a fost prejudiciat bugetul statului”.

Hotărârea CSJ pune punct în dosarul penal deschis pe numele lui Vladimir Molojen și al subalternilor săi, dosar care a fost instrumentat și examinat în instanțele naționale timp de 7 ani. Hotărârea este irevocabilă și îl absolvește pe fostul ministru de orice fel de răspundere, atât penală, cât și materială.