Circumscripția nr. 12, Sângerei: Cine sunt și ce avere declară candidații electorali

Mariana Colun
09/02/2019
Infografic: Angela Ivanesi

În circumscripția nr. 12, Sângerei, s-au înscris în lupta pentru un fotoliu în Parlament șase concurenți electorali: Gheorghe Brașovschi (PDM), Vasile Luca (PSRM), Igor Țîbîrnă (Partidul Șor), Viorel Neaga (PCRM), Oazu Nantoi (blocul electoral ACUM) și Ion Roșca (candidat independent).

Gheorghe Brașovschi. Foto: Facebook.com

Primul în buletinul de vot la Sângerei este Gheorghe Brașovschi, primarul orașului Sângerei, înaintat de Partidul Democrat. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, începând cu anul 1988 a fost membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice nu a aderat la vreun partid, dar a susținut PCRM. Din 2000 până în 2003 a activat în calitate de director al fabricii de conserve din or Sângerei. Ulterior a deținut două mandate consecutive de primar obținute în 2003 și 2007. La alegerile parlamentare din aprilie 2009 a candidat pe listele Partidului Comuniștilor (cu nr.61). La alegerile din iulie 2009 nu s-a regăsit pe liste, iar la parlamentarele din 28 noiembrie 2010 a figurat pe lista Partidului Democrat, cu nr 18. A acces în Parlament și a părăsit înainte de termen funcția de primar. A făcut parte din Comisia parlamentară administrație publică și dezvoltare regională. Totodată a fost ales în funcția de președinte al Organizației teritoriale raionale a Partidului Democrat. În noiembrie 2014 a candidat la un nou mandat de deputat cu nr 35 pe lista PDM, dar nu a trecut în Parlament. În vara anului 2015 OT PDM l-a înaintat la funcția de primar de Sângerei. 

În timpul activității candidatului în funcția de primar în 2010, Curtea de Conturi a efectuat un audit și a identificat o serie de nereguli la Primăria Sângerei: ignorarea procedurilor legale de licitație publică, plăți neregulamentare la valorificarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, iar unele cheltuieli legate de măsuri culturale implicau riscuri de fraudare. Curtea de Conturi a prezentat raportul în 2011, când Gheorghe Brașovschi părăsise deja funcția de primar.

În calitatea sa de deputat, Brașovschi a figurat în toamna anului 2013 printre cei 47 de deputați care au solicitat Guvernului repartizarea unui lot pentru construcția unui bloc locativ . Un metru pătrat într-o astfel de locuință ar fi costat 300 euro, pe când valoarea de piață a locuințelor în capitală era de 700 euro/m2. În martie 2014, această solicitare a devenit publică și a generat un scandal. Doar doi deputați, din PL, și-au anunțat retragerea de pe acea listă.

În ultima declarație de avere și interese pentru anii 2017-2018 depusă la CEC, Brașovschi indică venituri în valoare de 462 de mii de lei obținute din salariul său și al soției și din darea în arendă a terenurilor agricole. La rubrica bunuri imobile candidatul indică 10 terenuri agricole cu suprafața de 5,4 hectare, un lot intravilan și două apartamente. Acesta a mai declarat o motocicletă Viper-125 și o mașină de marca Volvo XC 90, estimată la 210 mii de lei pe care o deține prin contract de comodat.

Vasile Luca. Foto: socialistii.md

Următorul în buletinul de vot este socialistul Vasile Luca. Conform profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Luca este om de afaceri, fondatorul şi administratorul unei întreprinderi de taxi, Virtim-Lux SRL, din Sângerei. Nu a mai deținut până acum funcții publice. Din  1999 până în 2008 a muncit în domeniul construcţiilor în Portugalia, unde s-a stabilit împreună cu soţia şi cei doi fii ai săi. În 2005 a înregistrat firma de taxi. A revenit cu traiul în R. Moldova împreună cu toată familia în 2008. În 2014 a aderat la PSRM. Este președintele organizației teritoriale a PSRM în raionul Sângerei. A candidat la funcţia de consilier orăşenesc pe poziţia trei la alegerile locale din vara anului 2015, dar nu a trecut pragul.

În ultimii doi ani, Vasile Luca a încasat venituri de 131 de mii de lei din salariul său și al soției, oferirea unor bunuri în locaţiune, precum și din indemnizaţia de consilier în primăria Sângerei a soției. Candidatul socialiștilor a mai trecut pe hârtie trei terenuri intravilane, o casă de locuit și trei spaţii comerciale, evaluate la aproape un milion de lei. La compartimentul bunuri mobile Vasile Luca indică şapte automobile, estimate la sume simbolice.

Igor Țîbîrnă. Foto: Facebook.com

De pe poziția a treia va lupta pentru un loc în Legislativ reprezentantul Partidului Șor, Igor Țîbîrnă. De profesie este economist. Deține funcția de președinte al Circumscripției teritoriale Sângerei a Partidului Șor. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Igor Țîbîrnă a raportat venituri de doar 16 mii de lei. El a mai declarat opt terenuri, două case de locuit, un garaj și două construcții, precum și un Volkswagen, a cărui valoare se cifrează la 5.000 de lei (!).

Viorel Neaga. Foto: Facebook.com

Pe locul 4 în buletinul de vot în circumscripția Sângerei se situează Viorel Neaga, înaintat de Partidul Comuniștilor. El este prim-secretar  al Comitetului Raional Sângerei al PCRM. De profesie este economist, ocupă funcția de director comercial la Constilcard SRL.

În declarația de avere pentru 2017-2018, Neaga a indicat venituri de 370 de mii de lei, din salariul său și al soției și din indemnizații. El a mai trecut pe hârtie un automobil de model Toyota, cumpărat în 2017 cu doar 10 mii de lei (!). Candidatul comuniștilor nu a raportat nicin teren și nicio locuință.

Oazu Nantoi. Foto: cotidianul.md

Următorul în buletinul de vot este Oazu Nantoi, care candidează din partea blocului electoral ACUM. Între anii 2007 și 2009 a fost consilier în Consiliul Municipal Chişinău. Este membru-fondator al Asociaţiei pentru Politică Externă. În perioada 1991–1992 a fost şef de direcţie Analiză Politică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În anii 1996–1998 a fost membru al Senatului Fundaţiei Soros din Moldova. În 1998 a fost şef de direcţie în cadrul Comisiei Interdepartamentale pentru Coordonarea Politicii de Stat în localităţile din stânga Nistrului. Din 2000 şi până în prezent este director de programe în managementul conflictelor la Institutul de Politici Publice. Oazu Nantoi s-a lansat în politică la 13 octombrie 1989, când a fost ales vicepreşedinte al Sfatului Frontului Popular din Moldova. Despre cariera sa politică citiți în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Ion Roșca. Foto: alege2019.md

În declarația pentru anii 2017-2018, depusă la CEC în cadrul campaniei electorale 2019, Oazu Nantoi declară un venit de 769 de mii de lei, din salariul său și al soției și din indemnizații. Candidatul mai indică faptul că deține un teren și trei apartamente, toate dobândite până în 2011, și două mașini – o Honda Civic din 1996 și un Ford Focus produs în 2016, dar cumpărat în anul 2017 cu suma de 200 de mii de lei. Pe conturi bancare Oazu Nantoi deține 37 de mii de dolari și 10 mii de euro.  

De pe poziția a șasea, va concura pentru un fotoliu în Legislativ independentul Ion Roșca, pedagog, șef al Centrului Metodic Raional din cadrul Direcției Educație Sângerei. Pentru 2017-2018, Roșca a raportat venituri de 239 de mii de lei din salariul său și al soției, și din indemnizații. El a mai declarat un apartament. Candidatul independent nu a raportat niciun automobil.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.

Mariana Colun
09/02/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii