Alianța pentru Unirea Românilor este un partid relativ nou format în România pe 19 septembrie 2019 de către activistul Marius-Dorin Lulea și îi are drept co-președinți pe activistul George Simion și Claudiu Târziu, un fost redactor de revistă religioasă.

De altfel, AUR s-a metamorfozat în partid politic din mișcarea unionistă Platforma Acțiunea 2012 care milita inițial pentru anularea istoric simbolică a Păcii de la București dintre Imperiul Țarist și cel Otoman prin care jumătatea estică a Moldovei istorice a fost alipită Imperiului Țarist.

În toamna lui 2019, aceasta se transformă în partid politic și un an mai târziu, în alegerile locale din România din 27 septembrie 2020, AUR obține sub un procent. Nicio cercetare sociologică nu a arătat că AUR va intra în Parlamentul de la București.

În alegerile parlamentare din decembrie 2020, pe fondul acutizării frustrării în societatea românească și pe un discurs conspiraționist și naționalist, ceea ce a exploatat fricile și anxietatea românilor formațiunea a ajuns la un scor de 9,8% și 535.828 de voturi. Transpus în locuri în Parlamentul bicameral de la București, acest lucru este echivalent cu circa 10% din total 466 de membri.

AUR a făcut o campanie foarte agresivă în mediul virtual și a combinat această tactică cu victimizare constantă în turnee electorale prin țară, acolo unde provocau incidente cu forțele de ordine după care se victimizau în sesiuni live pe rețele de socializare. Vina era dată pe celelalte partide, atât de stânga, cât și de dreapta, portretizând AUR ca singura forță care luptă împotriva unui „sistem represiv”.

Formațiunea și-a anunțat intenția de a participa la alegeri parlamentare din Republica Moldova pe 27 martie 2021, o zi simbolică, atunci când mai mulți parlamentari AUR au protestat la Vama Leușeni din cauza faptul că George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova din cauza interdicției pe care a primit-o pe timpul regimului lui Vladimir Plahotniuc pe motiv că ar atenta la siguranța statului.

Anunțul oficial însă a fost făcut pe 5 mai 2021 de către George Simion, într-o conferință de presă ținută în Parlamentul român.

„Vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști, în ambele parlamente […] Anunț participarea AUR la alegerile parlamentare de la Chișinău. Suntem cu aceeași siglă și cu aceeași denumire, începând de săptămâna trecută, înregistrați în Registrul Partidelor Politice de la Chișinău. Este pentru prima oară în istoria celor două state când un partid există pe ambele maluri ale Prutului. Vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști, în ambele parlamente”, a spus Simion.

Au urmat apoi o serie de negocieri la Chișinău. La mijlocul lunii mai, Partidul Liberal din Republica Moldova, condus de fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a anunțat că se aliază cu Alianța pentru Uniunea Românilor, după ce alte două partide au aderat deja la proiectul AUR: Uniunea Salvați Basarabia (USB) și Partidul Popular Românesc (PPR).

„După ce a intrat în Parlamentul României Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), noi am considerat că participarea în aceste alegeri și unirea unioniștilor se poate face sub flamurile AUR. Am venit apoi noi cei de la USB, apoi domnul Dorin Chirtoacă cu Partidul Liberal, astfel că singurii și unicii care au rămas a fost domnul Țîcu care a spus că nu acceptă oferta AUR și să vină pe listele acestui partid și ne-a propus un bloc electoral. Noi am acceptat blocul electoral, după care dânsul a spus că s-a răzgândit și a zis ca nu mai vrea bloc politic. Și aici s-au încheiat toate discuțiile”, declara recent pentru Veridica.ro, fostul deputat Valeriu Munteanu, astăzi membru al AUR.

Munteanu a mai spus că nu mai există „nicio îndoială că AUR va intra și în Parlamentul de la Chișinău”.

„În 6 decembrie 2020 la alegerile parlamentare din România, AUR a luat în diaspora 60.000 de voturi de la basarabeni. La o prezență de circa 50% din alegători, acestea ar fi suficiente să trecem pragul de 5% și să intrăm în Parlament. Eu cred că nu mai pune nimeni la îndoială faptul că AUR va intra în Parlament. Avem deja sondaje de alți colegi pe care le-am văzut. Noi nu le avem pe ale noastre, dar o să facem, numai că după data de 12 iunie. În sondajele pe care eu le-am văzut avem 6-7%”, a mai spus el.

Nu același lucru de coagulare l-a reușit AUR și cu Partidul Unității Naționale (PUN) condus de istoricul Octavian Țîcu, formațiune care a refuzat invitațiile AUR și a decis să meargă separat în acest scrutin.

AUR s-a lansat oficial în campania electorală pentru parlamentarele din Republica Moldova pe 7 iunie. Preşedintele AUR de la Chişinău, Vlad Bileţchi, a declarat că programul electoral prevede susţinere pentru agricultori, tinerii antreprenori, dar şi un program de revenire acasă a diasporei. Acesta a susținut și că Republica Moldova va putea intra în UE doar în componenţa României.

AUR a promis că nu va face alianță cu partidele proruse conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Ilan Şor sau Renato Usatîi. „Doar cu ajutorul României vom putea ajunge în NATO şi în UE”, a declarat fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, candidat la un loc de parlamentare listele AUR.

Tactici politice diferite

AUR nu operează cu aceleași tactici politice și în România și în Republica Moldova. Dacă în România AUR este un partid populist „anti-mască”, eurosceptic, xenofob și conservator traditionalist, ceea ce îl plasează într-o zonă extremistă de dreapta, în Republica Moldova AUR nu are mesaje anti-europene, ci din contra.

„Știți ce nu mi se pare bine la Uniunea Europeană și la NATO? Că stăm în genunchi, în loc să stăm drepți cum stau polonezii și să negociem interesul nostru național. Asta este senzația și asta se întâmplă, conducătorii noștri nu ne-au reprezentat bine în aceste structuri și nu au urmărit decât interesul personal, nu au urmărit interesul națiunii române. Interesul națiunii române trebuie să primeze în toate alianțele din care facem parte", declara în România George Simion într-un interviu pentru Europa Liberă.

Retorica anti-rusească se menține pe ambele maluri ale Prutului, cu mențiunea că la Chișinău narațiunile AUR-ului potențează mesajele partidelor pro-ruse și anti-europene, unele cu accente xenofobe la adresa românilor.

AUR este de asemenea un partid conservator cu puternice poziții homofobe îndreptate împotriva comunității LGBT.

„Ce avem de așteptat când Parlamentul European decide că este foarte important să declare Uniunea Europeană drept o „zonă de libertate pentru LGBT”, cu votul majorității eurodeputaților români? Cine atacă, cine „asaltează” această minoritate, astfel încât să aibă nevoie de o asemenea declarație formală la nivel european? Nimeni. Dimpotrivă: vedem că se forțează cu orice preț eliminarea oricăror redute ale normalității, prin inventarea de „nou-vorbe” și prin decizii ale justiției europene”, spunea Simion în ianuarie 2021 în contextul vandalizării unei biserici din România.

Bani pompați în campanie

Conform raportului financiar depus la Comisia Electorală Centrală (CEC), AUR nu a depus niciun ban în conturile partidelor în prima săptămână de după lansarea oficială. În schimb, în cea de-a două săptămâna, AUR a virat în conturi suma de 300.000 de lei moldovenești și a cheltuit deja circa 255.000 de lei în campania electorală.

Din aceste cheltuieli, circa 210.000 au fost pe publicitate și „mijloace de informare electronice”, din care 200.000 de lei au mers la „presa scrisă”. Această sumă a mers către publicația „Timpul”, care face o publicitate intensă acestui partid și demonizează concurenții electorali ai AUR, inclusiv partidele proeuropene. O sumă mică de 10.752 de lei a mers către Interact Media SRL, ce deține portalul agora.md.

Ei au mai cheltuit 12.700 de lei cu materiale promoționale. AUR a mai trecut la capitolul „alte cheltuieli” suma de 31.144 de lei, iar pe comisioane bancare a cheltuit suma de 6.131 de lei. AUR a mai cheltuit aproximativ 25.000 de lei pe două locații trecute la capitolul „chirii” către Porana-Com SRL și Criscol Decor SRL.

În conturile partidului, au mai rămas disponibile fonduri de 45.403 lei în cea de-a două săptămână.

Pe lista donatorilor AUR se află: Tatiana Potîng, Ion Gabura, Elena Prodan, Valentina Păduraru, Cristian Ignatov, Ilie Crețu, Igor Hîncu, Vadim Vacarciuc, Alexandru Bostan, Stela Florea și Alexandru Bordian. Toți aceștia au donat sume egale, respectiv câte 25.000 de lei. Banii au fost virați de aceștia între 14 și 17 iunie.

În ceea de treia săptămână a campaniei, AUR a mai virat 240.000 de lei. Banii au provenit în acestă a treia săptămână de la 12 persoane fizice, în sumă egală de 20.000 de lei, dintre care doi pensionari și doi liber profesioniști.

Din acești bani, 217.516 lei moldovenești către publicitate, după cum urmează: 125.796 pentru mijloace de informare electronice (rețele de socializare), iar alte 91.720 de lei au mers către presa scrisă, în marea lor majoritate la publicația și editura „Timpul”. Alte 64.528 de lei au mers pe materiale promoționale.

Materialul face parte dintr-o investigație realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București.