În 2010, Cur­tea de Con­tu­ri a depis­tat că, în urma unei indi­ca­ții scri­se, sem­na­tă de Igor Dodon, pe atun­ci prim-viceprim-ministru și minis­tru al Eco­no­mi­ei, buge­tul de stat a fost pre­ju­di­ci­at cu apro­xi­ma­tiv 95 de mili­oa­ne de lei, scrie Ziarul de Gardă. În 2013, după mai mul­te plân­ge­ri adre­sa­te de Minis­te­rul Finan­țe­lor, Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă a dis­pus neîn­ce­pe­rea urmă­rii pena­le pe nume­le lui Dodon.

În 2010, Cur­tea de Con­tu­ri a Republicii Mol­do­va, efec­tu­ând audi­tul exe­cu­tă­rii buge­tu­lui de stat pe anul 2009, con­sta­ta că „potri­vit date­lor rapor­ta­te, la capi­to­lul „Veni­tu­ri nefis­ca­le”, înca­să­ri­le pro­ve­ni­te din divi­den­de­le afe­ren­te cotei de par­ti­ci­pa­re a sta­tu­lui în soci­e­tă­ţi pe acţiu­ni şi din defal­că­ri­le din pro­fi­tul net al între­prin­de­ri­lor de stat au con­sti­tu­it 29,8 mil.lei şi, res­pec­tiv, 59,3 mil.lei. Con­form ana­li­zei date­lor pre­zen­ta­te de Minis­te­rul Finanţe­lor refe­ri­tor la ple­ni­tu­di­nea viră­rii la buge­tul de stat a tipu­ri­lor nomi­na­li­za­te de veni­tu­ri, audi­tul rele­vă că buge­tul de stat a fost lip­sit de posi­bi­le înca­să­ri de la aces­te sur­se în sumă esti­ma­ti­vă de cir­ca 95 milioa­ne de lei (inclu­siv 82,7 mil.lei – divi­den­de şi 12,3 – defal­că­ri din pro­fi­tul net) ca urma­re a redi­re­cţio­nă­rii parţi­a­le, potri­vit indi­ca­ţi­ei prim-viceprim-ministrului nr.0204-943 din 07.08.2009, a pro­fi­tu­lui net obţi­nut de între­prin­de­ri­le de stat şi soci­e­tă­ţi­le pe acţiu­ni pe peri­oa­da anu­lui 2008 la dezvol­ta­rea aces­to­ra, prin ce n-au fost res­pec­ta­te pre­scri­pţi­i­le Hotă­rârii Guver­nu­lui nr.1396 din 12.12.2007”.

Pe 7 august 2009, la o săp­tămâ­nă după ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re din 29 iulie 2009, în urma căro­ra for­țe­le pro-europene (PLDM, PL, PDM și AMN) au obți­nut majo­ri­ta­tea man­da­te­lor în Legi­sla­tiv și drep­tul de a for­ma Guver­nul, Igor Dodon, minis­trul în exer­ci­țiu al Eco­no­mi­ei, tot el, prim-vicepim-ministru, sem­na, din aceas­tă cali­ta­te, o dis­po­zi­ție prin care per­mi­tea inves­ti­rea par­ți­a­lă a pro­fi­tu­lui net obți­nut în 2008, „în pro­por­ție nu mai mare de 90%” în dezvol­ta­rea pro­duc­ți­ei între­prin­de­ri­lor, cu capi­ta­li­za­rea ulte­ri­oa­ră a aces­tei valo­ri. În lis­ta între­prin­de­ri­lor de stat care au bene­fi­ci­at de aceas­tă „ofer­tă” se regă­sesc „Franze­lu­ța”, „Mol­do­va­gaz”, „Aero­por­tul Inter­națio­nal Chi­și­nău”, Ban­ca de Eco­no­mii, dar și alte 57 de impor­tan­te între­prin­de­ri de stat. 

Igor Dodon și-a înte­me­iat „indi­ca­ția” pe o hotă­râre de Guvern din 12 decem­brie 2007, pe care o con­tra­sem­na­se. Docu­men­tul sta­bi­lea că între­prin­de­ri­le de stat, „în une­le cazu­ri, cu acor­dul pre­a­la­bil al Guver­nu­lui, par­tea din pro­fi­tul net, în pro­por­ție de nu mai mică de 90% din valoa­rea aces­tu­ia, poa­te fi uti­li­za­tă pen­tru inves­ti­ții în vede­rea dezvol­tă­rii pro­duc­ți­ei între­prin­de­rii cu capi­ta­li­za­rea obli­ga­to­rie a aces­te­ia (majo­ra­rea capi­ta­lu­lui soci­al)”.

Acea hotă­râre de Guvern la care a făcut refe­ri­re Dodon pre­ve­dea, însă, prin­tre alte­le, că „între­prin­de­ri­le de stat vor trans­fe­ra în buge­tul de stat, până la 1 iulie a anu­lui urmă­tor anu­lui ges­tio­nar, par­tea din pro­fi­tul net sta­bi­li­tă de con­si­li­ul de admi­nis­tra­ție al res­pec­ti­vei între­prin­de­ri de stat. În ace­lași ter­men, între­prin­de­ri­le vor pre­zen­ta Inspec­to­ra­te­lor fis­ca­le teri­to­ri­a­le darea de sea­mă pri­vind cal­cu­lul defal­că­rii din pro­fi­tul net al aces­to­ra”. Per­mi­siu­nea” prim-viceprim-ministrului Dodon este data­tă însă cu 7 august 2009, dată la care, în mod legal, între­prin­de­ri­le de stat deja ar fi tre­bu­it să trans­fe­re pro­fi­tul lor în buge­tul de stat.

Vea­ce­slav Negru­ță, fos­tul minis­tru al Finan­țe­lor nu exclu­de că miș­ca­rea lui Dodon a avut doar rolul de a lega­li­za dis­pa­ri­ția de la ace­le între­prin­de­ri a celor 95 de mili­oa­ne, care ar fi fost folo­si­ți în cam­pa­ni­i­le elec­to­ra­le ale PCRM. „Da, încer­ca­rea de lega­li­za­re a unor ile­ga­li­tă­ți printr-o altă ile­ga­li­ta­te, abuz și depă­și­rea ati­bu­ți­i­lor de ser­vi­ciu). Aces­te între­prin­de­ri erau cos­cu­te pe atun­ci ca finan­ța­toa­re de cam­pa­nii elec­to­ra­le”, pre­ci­zea­ză Vea­ce­slav Negru­ță.

Citiți AICI continuarea investigației.