Deputatul PAS, Radu Marian, a oferit buletinului de politică externă al FES/APE un interviu despre planurile Guvernului privind programul „Bugetul + Plus” prin care actuala guvernare pro europeană de la Chișinău își propune să relanseze economia statului. Am discutat despre intenții și mai ales despre arhitectura acestui program menit să genereze dezvoltare în anii ce urmează pentru ca Republica Moldova să-și poată continua drumul european. Vă invităm să citiți aceste detalii pe larg în interviul care urmează:

Ce reprezintă acest program „Bugetul + Plus” și care sunt speranțele Dvs. ca partid de guvernare cu acest proiect în privința îmbunătățirii vieții oamenilor din Republica Moldova?

Acest program “Bugetul + Plus” vine ca urmare a sprijinului oferit de UE. Vorbim aici de acel grant de 200 milioane de euro destinat pentru a susține cetățenii noștri și afacerile, ca urmare a creșterii prețurilor la electricitate, realitate generată de unul dintre episoadele de șantaj energetic venite din partea Federației Ruse.

Totodată, vorbim de programul de creștere economică. Mai precis, este vorba de prima tranșă de 200 milioane euro care au venit în această primăvară, menite să accelereze dezvoltarea economică.

Așadar, „Bugetul + Plus” are două componente: prima componentă este constituită din grantul care a fost deja parțial utilizat pentru sprijinul cetățenilor noștri la facturile pentru energie, și a doua parte care este un împrumut destinat măsurilor pentru creștere economică. Obiectivul nostru cu acest program de creștere economică – vorbim de 1,9 miliarde euro care o să vină în următorii trei ani– este să avem o creștere economică anuală de cel puțin 5%.

Ceea ce am aprobat până acum pentru „Bugetul + Plus” este un prim pas. Este doar o mică parte din acest obiectiv major al nostru, și anume să accelerăm creșterea noastră economică.

Bugetarea acestui proiect se face exclusiv din acest ajutor financiar de 1,9 miliarde de euro de la UE sau vor fi și bani de la bugetul de stat?

Despre asta este vorba, și anume despre acele 200 de milioane euro, a doua parte care a venit din programul de creștere economică. Din această cauză am și făcut această rectificare pe care am numit-o „Bugetul + Plus”.

În mod normal, rectificarea bugetară se face, în mod normal, în iulie, dar în cazul acesta vorbim de o finanțare excepțională de la UE prin programul de creștere economică din partea UE. Prin urmare, am făcut această rectificare acum. În mare parte, banii pentru acest program vin din de la UE.

Rațiuni electorale sau ținte pragmatice?

Există și acest aspect al unor critici pentru PAS și anume că acest ajutor de la UE ar fi folosit și în scopuri electorale, deoarece vine cumva înainte de alegerile parlamentare. Cum evaluați astfel de afirmații?

Practic toții ultimii ani au fost electorali - 2022, 2023, dar și 2024. În fiecare an am avut sprijin de la Uniunea Europeană și în fiecare an, am venit cu susținere pentru infrastructură, pentru cetățenii, sprijin la facturi și așa mai departe.

Așadar, astfel de afirmații nu țin, deoarece în această logică nu ar fi trebuit niciodată să venim cu măsuri de susținere a economiei și cetățenilor. Iar acest program, spre deosebire de alte finanțări pe care le-am avut din extern, este în principiu concentrat pe investiții capitale și creștere economică.

Spuneam de un miliard de lei pentru dezvoltarea satelor, localităților, orașelor, drumuri locale, și așa mai departe. Un alt miliard de lei pentru drumuri regionale, 200 milioane de lei pentru susținerea afacerilor, 200 milioane de lei pentru agricultură, 60 milioane de lei pentru tineri, pentru a-i încuraja la primul loc de muncă, și anume acel adaos de 3.000 lei pe lună.

Asta este diferența dintre “Bugetul + Plus” și pachetele de susținere din anii precedenți de la partenerii externi. În general, acești bani au ajuns în Republica Moldova inclusiv datorită credibilității guvernării PAS și a doamnei președintă, Maia Sandu. Evident că asta e doar o mică parte din ce ar putea să urmeze dacă țara își va continua parcursul european și va avea o majoritate parlamentară pro-europeană.

Consultări cu societatea civilă și experți

De ce totuși a fost cumva pus pe repede înainte în Parlament și nu a fost discutat aproape deloc acest program în dezbatere publică?

La Comisia de Economie și Buget din Parlament avem un consiliul de experți din care fac parte reprezentanți ai organizațiilor societății civile și experți împreună cu care am discutat și acest buget. I-am întrebat cum ar fi mai bine să fie utilizați acești bani de la UE și am primit un feedback. Ni s-a spus că trebuie investiții private și că trebuie stimulate investițiile companiilor. Facem acest lucru și prin programe precum “373” privind garantarea creditelor sau investiții publice în drumuri, școli și așa mai departe.

În linii mari însă trebuie să ne asigurăm că banii sunt absorbiți, sunt cheltuiți. Nu putem, de exemplu, să stăm două luni în consultări publice.

În general, la rectificările și proiectele de buget, există un calendar foarte strict, și anume de 10-14 zile. Trebuie întotdeauna să te asiguri cumva că legea este votată ca să poți absorbi banii.

De exemplu, Expert-Grup este membru al acestui Consiliul de Experți de la Comisia parlamentară de profil economic. Noi i-am invitat, am avut o ședință la Comisia de Economie și am discutat despre asta. I-am întrebat și pe ei cum consideră că ar fi mai bine ca statul să cheltuiască acești bani. Ne întâlnim în formatul acestui Consiliul de Experți periodic pentru a vedea ce propuneri și feedback există din partea Consiliului de Experți.

Independență energetică

În ceea ce privește reziliența energetică, pentru care se vor cheltui circa 4 miliarde de lei, ce proiecte majore vor fi demarate? Putem deveni după acest program mai independenți energetic față de Rusia?

În ceea ce privește această primă componentă a “Bugetului + Plus”, sunt mai puține proiecte ce țin de energie și mai multe ce țin de mediu și sustenabilitate care oricum ne vor ajuta.

Susținem indirect reziliență energetică. De exemplu, finanțăm suplimentar programele ODA, Programul „373” și altele pe care agenții economici le folosesc foarte activ ca să-și instaleze panouri solare sau stații de stocare a energiei. Toate acestea contribuie la reziliența energetică.

Am realizat progrese foarte mari la capitolul independenței energetice, în special pe partea de gaze naturale, astfel că nu mai depindem de o singură sursă. Avansăm rapid pe construcția liniei Vulcănești-Chișinău, dar și pe coproducerea de energie regenerabilă.

Pe partea de energie regenerabilă, s-a înregistrat un record de la independența Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică, când 36% din tot consumul au fost asigurat de către regenerabile. Acest lucru se datorează nu doar investițiilor din mediul privat, ci și eforturilor guvernului, care a venit cu subvenționare de dobânzi și modificări legislative pentru a simplifica procedurile de instalare a panourilor solare sau centralelor eoliene.

Este de menționat că programul de creștere economică va avea în următorii trei ani foarte multe componente pe partea de reziliență energetică – stații de stocare, de balansare. Mai precis, dacă putem să producem multă energie solară, vom aveam nevoie și de balansare, de exemplu, pentru condiții când nu este suficient soare sau vânt. Astfel, trebuie să investim foarte mult în tot ce înseamnă stocarea energiei încât atunci când ai exces de energie electrică, să o poți stoca, iar apoi să o utilizezi când ai nevoie.

Prin urmare, vom investi masiv în acest sector prin programul de creștere economică în următorii trei ani. E o ocazie unică pentru Republica Moldova. Faptul că ne mișcăm repede va influența parcursul european și aderarea europeană a Republicii Moldova, dar și credibilitatea pe care o are acest guvern din partea partenerilor internaționali.

Din programul „Bugetul + Plus” vor fi alocați bani și pentru proiectul liniei de înaltă tensiune Suceava Bălți care leagă Republica Moldova de România? Când preconizați mai exact că va fi votat în a doua lectură și când vor fi făcute primele plăți din cadrul acestui program? Aveți un calendar precis?

Vom avea în curând ședința plenară și vom vota programul „Bugetul + Plus” în lectura a doua. Pentru proiectul liniei de înaltă tensiune Suceava-Bălți avem finanțare din alt program. Vom declara acest proiect drept unul de utilitate publică, ceea ce înseamnă că guvernul va putea să se miște mult mai repede pe tot ce înseamnă rezervarea terenurilor, exproprierea lor și așa mai departe, ca să reușim în următorii doi ani și jumătate să dăm în exploatare și această linie.

Linia Chișinău-Vulcănești, completată și de această linie Bălți-Suceava ne va ajuta nu numai să rezolvăm cea mai mare problemă – vulnerabilitatea față de regimul separatism de la Tiraspol – ci și avem mai multă capacitate de export spre Uniunea Europeană via România. Așadar, acest proiect este unul crucial de important.

Stimularea economiei

Să vorbim și despre cealaltă jumătate de 4 miliarde de lei și ce înseamnă pentru dezvoltarea economică. Ce presupune acest lucru mai exact?

Este vorba de mai multe componente. În general, pentru a obține creștere economică este nevoie de mai multe lucruri.

Ai nevoie de consum, de investiții publice precum drumuri, școli, etc. Nu în ultimul rând, ai nevoie de investiții private. Apoi vorbim de balanța comercială. Aceste 4 miliarde de lei trebuie folosite pentru două chestiuni, și anume investiții capitale prin care vom aloca un miliard pentru drumuri regionale, un alt miliard pentru programul „Satul european”, un alt miliard pentru drumuri locale și curți în Chișinău. Acestea vor fi cheltuieli guvernamentale.

Astfel de investiții nu doar că vor genera locuri de muncă, de exemplu de companiile care vor angaja oamenii pentru a construi aceste drumuri, dar vor cumpăra și materie primă, și așa mai departe.

Mai important este că astfel de proiecte ajută efectiv oamenii. Atunci când se construiește un drum local, companiile mari caută forță de muncă în toate satele. Evident, că este mult mai ușor să te deplasezi la locul de muncă atunci când ai și un drum bun, lucru ce va ajută direct și indirect dezvoltarea economică.

Spuneam așadar de acei un miliard de lei pentru proiecte locale și un miliard de lei pentru drumuri regionale. Alte 200 milioane de lei vor fi alocate pentru programele ODA. La fel, vom subvenționa dobânzile pentru agenții economici în Programul „373” sau vom garanta credite. Poate pare mică această sumă la prima vedere, dar astfel se produce așa-numitul „efect de levier”. Aceasta este o strategie de investiții prin utilizarea banilor împrumutați, în special prin utilizarea diferitelor instrumente financiare sau a capitalului împrumutat pentru a crește rentabilitatea potențială a unei investiții.

Noi ce facem? Când o afacere, de exemplu, vrea să ia un credit de 10 milioane de lei ca să construiască o linie de producere și nu are gaj sau dobânda e prea mare, atunci statul intervine și subvenționează dobânda. Statul garantează creditul și atunci avem această investiție privată a companiei, care nu avea să aibă loc dacă nu intervenea statul cu ajutor parțial.

Și atunci cu această sumă putem să generăm investiții mult mai mari. De exemplu, Programul „373”, cu câteva zeci de milioane investiții sub formă de alocări bugetare, a generat impact economic, mai precis investiții în economie de patru miliarde de lei în ultimii doi ani.

Pe lângă cele 200 milioane de lei pentru programele ODA, mai avem și alte 200 milioane de lei pentru agricultură, mai precis pentru zootehnie, care este un domeniu în dezvoltare. Plus încă 200 milioane de lei pentru școli și reparația cantinelor, care iarăși e o investiție capitală a statului. Toate aceste investiții vor genera locuri de muncă și vor crea condiții mai bune pentru copii. De la 1 septembrie va fi introdusă alimentația gratuită pentru elevii de la clasele a cincea până la a noua.

Nu în ultimul rând, vom introduce și acel program de 60 de milioane de lei pentru tineri. Astfel, pentru tinerii care se angajează pentru prima data, statul ca acorda un ajutor financiar. Acest lucru se va produce pentru tinerii care se angajează în domenii-cheie precum cel al materialelor de construcții, fabricarea mobilei, procesarea alimentară, chimie, farmacie, automotive sau industrie creativă.

Mai precis, statul va oferi lunar pentru acești tineri o suma de 3.000 de lei timp de 12 luni. Rămâne să vedem cum va funcționa acest program, dar ne planificăm să-l extindem în funcție de rezultate și de popularitate în rândul tinerilor care se angajează.

Vă mulțumim!