Domnica Manole: „O instituție care dă impresia că se află în buzunarul celor ale căror acte și acțiuni trebuie să le verifice nu-și îndeplinește scopul pe care i-l prescrie Constituția”

Anticoruptie.md
2020-06-15 10:00:00

Președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova, Domnica Manole, a vorbit, într-un interviu pentru portalul Juridice.ro despre activitatea Înaltei Curți, presiunile pe care le-a resimțit din partea politicului, cum își propune să conducă instituția și să o fwerească de interferențele politicului. Anticoruptie.md a preluat integral interviul, realizat de Alina Matei pentru Juridice.ro.        

Alina Matei: Mulţumesc, stimată doamnă judecător Domnica Manole, Preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. La sfârşitul lunii aprilie 2020, aţi fost numită Preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. Ce v-aţi propus să faceţi?

Domnica Manole: Vă mulțumesc și eu, stimată doamnă Matei, pentru invitația de a acorda un interviu celui mai cunoscut site cu profil juridic din România. Am fost aleasă Președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova într-o perioadă complicată pentru această instituție, când înalți demnitari de stat și o parte a presei au atacat-o deschis și fără menajamente. Ceea ce mi-am propus decurge, oarecum, din aceste circumstanțe. Mi-am propus să consolidez independența Curții Constituționale. Mi-am propus să contribui la îmbunătățirea imaginii ei în societate. Vreau ca percepția publicului despre Curtea Constituțională să fie una corectă, bazată pe hotărâri bine motivate și inteligibile, dar nu pe prejudecăți și pe manipulări ale altora. Vreau să se vadă că judecătorii Curții Constituționale fac dreptate, ca să parafrazez un cunoscut dicton al lordului Hewart. Urmăresc, de asemenea, să creez cele mai bune condiții pentru echipa de funcționari ai Curții Constituționale, fără de care nu ar fi posibilă activitatea ei. Deși mandatul de Președinte este unul scurt (termenul legal este de trei ani), sper să-mi reușească ceea ce mi-am propus.

Alina Matei: Curtea Constituţională a oricărei ţări ar trebui să fie cea mai respectată instituţie a unei ţări, aşa cum constituţia unei ţări trebuie să fie prima şi cea mai respectată lege într-un stat de drept. Cum se prezintă situaţia în Republica Moldova?

Domnica Manole: Și în Republica Moldova, ca în România, unele voci susțin că sistemul poate exista fără o curte constituțională. Emitenții acestor opinii afirmă, de obicei, că cea mai bună soluție ar fi crearea unei secții de contencios constituțional în cadrul Curții Supreme de Justiție. Există, într-adevăr, state în care judecătorii de drept comun exercită controlul constituționalității. Sunt state fără curți constituționale. Modelul propus de Hans Kelsen pentru justiția constituțională, cel cu o curte constituțională situată în afara sistemului judecătoresc, s-a dovedit a fi un model de succes în Europa. Cred că este un model de succes și în Republica Moldova. Nu-mi bazez afirmația pe statistici privind încrederea pe care o au cetățenii în această instituție, statistici în care Curtea va fi situată mereu în urma Bisericii, a Armatei sau a primăriilor, din motive mai mult sau mai puțin explicabile. Subliniez doar faptul că din 2016, de când a fost reformată instituția excepției de neconstituționalitate, numărul de sesizări care își au originea în procesele din fața instanțelor de drept comun este în creștere. Dacă în 2015, Curtea a avut pe rolul ei 59 de sesizări, în 2019 numărul lor a crescut la 235, marea majoritate avându-și sursa în excepțiile de neconstituționalitate. Acest instrument este utilizat tot mai mult, dovadă că este în creștere „cultura constituțională”. Totuși, de felul meu, nu cred în legi și în instituții, ci cred în oamenii care aplică legile sau care lucrează în instituții. Respectul față de o instituție depinde în mod direct de oamenii care funcționează în aceasta, indiferent de denumirea pe care o poartă și de existența ei separată sau ca o structură din cadrul unei alte instituții. Respectul și încrederea societății față de Curtea Constituțională și față de Constituție depinde, așadar, și de judecătorii Curții Constituționale, de calitatea motivării hotărârilor lor, de independența de care dau dovadă atunci când își pronunță soluțiile. În prezent, lucrăm intens la calitatea hotărârilor noastre și avem așteptări că respectul față de Curte și față de Constituție va crește.

Alina Matei: Colegii judecători care compun Curtea cum resimt presiunile care se fac?

Domnica Manole: Poate că ar fi mai potrivit să precizăm pentru cititorii dumneavoastră care au fost circumstanțele care au condus la apariția acestor presiuni. Pe 13 aprilie a.c., Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative, ca fiind adoptată cu încălcarea procedurii constituționale de angajare a răspunderii Guvernului. Pe 7 mai a.c., Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un Acord semnat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind acordarea unui împrumut financiar de stat către Guvernul Republicii Moldova (în sumă de 200 de milioane EUR). Curtea a considerat că procedura încheierii Acordului a fost viciată. Ea a verificat, în continuare, dacă autoritățile au ținut cont de interesele naționale, așa cum stabilesc prevederile articolelor 126 și 129 din Constituție, atunci când au negociat, semnat și ratificat Acordul. Constituția Republicii Moldova prevede, la articolul 126, că statul trebuie să protejeze interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară, iar la articolul 129, că Guvernul asigură protejarea intereselor naționale în activitatea economică externă, promovează politica liberului schimb sau politica protecționistă, pornind de la interesele naționale. Curtea a reținut că mai multe prevederi ale acestui Acord nu sunt clare și previzibile, generează incertitudine juridică și sunt contrare intereselor naționale ale Republicii Moldova în domeniul activității economice. Cu toate acestea, în perioada 13 aprilie – 7 mai, având în vedere considerentele Hotărârii sale din 13 aprilie și tensiunile care s-au acumulat în legătură cu soluția din 7 mai, de altfel, o soluție previzibilă, Curtea și judecătorii ei au devenit ținta unor atacuri mediatice. Mai mult, înalți demnitari de stat, inclusiv șeful statului, au lansat declarații de natură să creeze o atmosferă publică negativă în jurul Curții Constituționale și să discrediteze judecătorii constituționali. S-a afirmat că judecătorii Curții Constituționale ar face jocul unor clanuri, ar bloca inițiativele sociale de sprijinire a cetățenilor și de finanțare a activităților economice, având drept scop paralizarea funcționării statului în plină criză pandemică, că blocarea Acordului de finanțare va conduce la imposibilitatea statului de a plăti salariile și pensiile etc. S-a susținut că, în funcție de adoptarea unor anumite hotărâri, Curtea ar deveni „capturată politic și utilizată în uzurparea puterii de stat” și „va trebui să-și asume consecințele” etc. Unii judecători au sesizat Plenul Curții Constituționale, susținând că au fost filați și intimidați de persoane necunoscute. Plenul Curții a sesizat, la rândul său, Procuratura Generală. Nu pot decât să vă spun că, personal, am resimțit aceste presiuni, însă nu am de gând să cedez, mai ales când stă în joc viitorul acestui stat.

Alina Matei: Scrisoarea pe care aţi transmis-o Parlamentului European la 7 mai 2020 privind presiunile la care este expusă Curtea Constituţională transmite mesajul clar că se loveşte în temelia instituţiei?

Domnica Manole: O instituție care dă impresia că se află în buzunarul celor ale căror acte și acțiuni trebuie să le verifice nu-și îndeplinește scopul pe care i-l prescrie Constituția sau legea. Din acest motiv, cred că orice tentative de a submina independența Curții Constituționale lovesc în chiar rațiunea de a fi a acestei instituții. Nu este afectată doar temelia instituției, așa cum sugerați, ci și temelia statului de drept.

Alina Matei: Răspunsul primit din partea Parlamentului European îl apreciaţi ca pe o susţinere?

Domnica Manole: Între alte instituții internaționale, am informat Parlamentul European și Comisia de la Veneția despre situația Curții Constituționale a Republicii Moldova. Am hotărât să publicăm răspunsul Parlamentului European pe site-ul Curții pentru ca societatea să cunoască faptul că există o puternică susținere a noastră în exterior. În răspunsul Parlamentului European se menționează, între altele, că s-a luat act de situația dificilă prin care trece instituția noastră și că orice tip de hărțuire la adresa Curții Constituționale este inacceptabilă.

În răspunsul său, domnul Gianni Buquicchio, Președintele Comisiei de la Veneția, a subliniat că într-un stat democratic, toate instituțiile și toți funcționarii trebuie să-și îndeplinească prerogativele, obligațiile și competențele și trebuie să le recunoască și să le respecte pe cele ale altor instituții. Acolo unde nu se întâmplă așa, acolo unde lipsește cultura și maturitatea democratică, funcționarea instituțiilor este compromisă, iar progresul democratic, social și economic este periclitat.

Alina Matei: Care sunt cauzele pentru care se ţes intens pânze de păianjen în jurul Curţii Constituţionale?

Domnica Manole: De regulă, în democrațiile fragile ca Republica Moldova (utilizez aici o constatare a Comisiei de la Veneția), puterea încearcă adesea să preia controlul asupra instituțiilor importante. Curtea Constituțională este o asemenea instituție. Aici se tranșează probleme esențiale pentru întreaga națiune. Curtea poate declara neconstituționale politici guvernamentale, poate valida sau nu alegerile parlamentare, poate rezolva diferendele de ordin constituțional dintre majoritatea și opoziția parlamentară, de multe ori în favoarea celei din urmă. Iată de ce se strâng atât de mulți păianjeni în jurul ei.

Alina Matei: Curtea Constituţională a Republicii Moldova îşi continuă viaţa zilnică, şi gândul mă duce la titlul romanului Război şi pace, al scriitorului rus Tolstoi, datorită poziţionării geografice aproape de Federaţia Rusă, dar şi de Uniunea Europeană, iar prima la uşă e România. Totuşi, doamna doctor Constituţie ar putea vindeca şi îndrepta lucrurile?

Domnica Manole: Așa cum am spus mai sus, nu cred în legi și în sisteme, ci cred în oameni. Poți să ai legi și sisteme perfecte în care impunitatea este standardul și abuzul de putere regula. Oamenii buni își fac treaba conștiincios, dacă li se permite, indiferent de poziționarea lor geografică. Între altele, Curtea Constituțională a stabilit, în octombrie 2014 că, în sensul Declaraţiei de Independenţă şi al articolului 1 din Constituţie, orientarea spre spaţiul valoric democratic european reprezintă un element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova.

Alina Matei: Şi dacă ne uităm doar răzleţ în statele UE, locul şi rolul Curţilor Constituţionale este sub lupă sau se afirmă plenar: în România, judecătorii au întrebat CJUE dacă trebuie respectate deciziile Curţii Constituţionale a României, iar în Germania, o să-l citez pe profesorul Dan-Adrian Cărămidariu: „pentru prima dată (la 5 mai 2020), judecătorii constituţionali germani refuză făţiş să urmeze o decizie a CJUE, constatând că a fost dată cu depăşirea competenţelor Curţii de la Luxemburg”. Iată, şi alte adevărate provocări. Timpul va da răspunsul că doar raportarea la Constituţie este singura cale care parează condradicţiile?

Domnica Manole: Din punctul meu de vedere, răspunsul este simplu. Dacă deciziile unei curți constituționale a unui stat membru sunt contrare dreptului Uniunii Europene, așa cum este interpretat acesta de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, are prioritate dreptul Uniunii Europene. Pe lângă regula Pacta sunt servanda, există și ideea de unitate europeană, care presupune respectarea hotărârilor CJUE sau ale CEDO. Hotărârea Curții Constituționale Federale germane a pus, efectiv, la îndoială autoritatea CJUE, declanșând o criză constituțională a Uniunii Europene (vezi, e.g., Zhang, Angela Huyue: The Faceless Court, VerfBlog, 2020/6/03, disponibil aici). Marea problemă, însă, nu constă în caracterul justificat sau nejustificat al considerentelor Curții germane per se, ci în faptul că soluțiile ei prin care se contestă hotărârile unui tribunal regional/internațional stau la baza practicilor altor curți constituționale din state în care preeminența dreptului și respectarea drepturilor omului reprezintă un capitol deficitar. Vă reamintesc că într-o Hotărâre pronunțată în 2015, Curtea Constituțională a Federației Ruse a reținut că nu va executa hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului care vin în contradicție cu Constituția Federației Ruse. Ea le-a sugerat organelor supranaționale să acorde o atenție deosebită elementelor de bază ale identității constituționale ruse, fapt care va permite reducerea riscului apariției unui conflict între dreptul național și cel supranațional. Deloc surprinzător, Curtea rusă a invocat jurisprudența Curții Constituționale Federale germane care, începând cu o hotărâre din 1974 (Solange-I) și continuând cu alte hotărâri din 1985, 2004 și, respectiv, 2010, a fundamentat principiul priorității Constituției naționale față de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (vezi aici).

Răspund la întrebarea dumneavoastră cu o altă întrebare: depinde ce ne dorim: un proiect comun sau un parcurs separat?

Alina Matei: Sunt bine cunoscute relaţiile strânse între Curţile Constituţionale din România şi Republica Moldova. Sunt proiecte comune, există loc şi de mai bine, mai aproape a celor două instituţii?

Domnica Manole: În ultima sa vizită la Chișinău, domnul Valer Dorneanu, Președintele Curții Constituționale a României, și-a reiterat invitația adresată judecătorilor din Moldova de a veni într-o vizită de lucru la București. Prin bunăvoința Curții Constituționale a României, câțiva asistenți judiciari ai Curții Constituționale a Republicii Moldova au efectuat un stagiu de pregătire de două săptămâni la București. De asemenea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, cele două Curți au editat un volum omagial care merită citit oricând (disponibil aici). Bineînțeles că aceste acțiuni comune trebuie continuate. Poate că ar fi potrivit ca cele două Curți să-și „facă intrarea”, în calitate de participanți, la întrunirile anuale ale curților constituționale din Spania, Franța, Italia și Portugalia, dată fiind latinitatea noastră. Stagiile de pregătire a funcționarilor Curții de la Chișinău la București rămân, în opinia mea, prioritare. Îmi manifest, pe această cale, recunoștința față de colegii din România.

Alina Matei: Pandemia, care la nivel mondial a părut că lumea este un magazin pe care stăpânul, patronul îl poate închide oricând, trimiţând salariaţii acasă de frica îmbolnăvirii, în ce fel va afecta raportarea la legi, constituţii, câte vreme instinctele oamenilor funcţionează? Instinctele au fost primele, apoi legile, sau cum minunat de simplu a spus Jonathan Swift degetele au fost făcute înaintea furculiţei şi mâinile înaintea cuţitului.

Domnica Manole: Problema pe care o ridicați este, fără îndoială, o problemă esențială, care depășește spațiul acestui răspuns. În România și în Moldova încă nu s-a ajuns și sper că nu se va ajunge la etapa la care instinctele să primeze. Mă voi limita doar la perioada stării de urgență din Republica Moldova și la activitatea mea de judecător constituțional. Pentru mine, a fost surprinzător faptul că sesizările au continuat să vină la Curte în această perioadă și că multe dintre ele vizează delictul de nerespectare a măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, nou-introdus în Codul contravențional și sancționat cu amenzi destul de mari. Atât cetățenii și presa, cât și autoritățile publice așteaptă deznodământul cu interes.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Domnica Manole: Mi-aș dori ca cititorii JURIDICE.ro să se apropie mai mult, dacă nu o fac, de domeniul dreptului constituțional și să urmărească cel puțin agenda și soluțiile Curților de la București, Chișinău și Strasbourg. Sper că nu-și vor pierde fidelitatea față de JURIDICE.ro, un site care, sunt convinsă, își va continua evoluția pozitivă în privința conținutului său.

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Domnica Manole: Și eu vă mulțumesc pentru întrebările adresate!

Anticoruptie.md
2020-06-15 10:00:00

Comentarii