Achiziţii publice

CSM: Achiziţii fragmentate şi licitaţii cu un singur participant

Autor: Julieta Savițchi
06/12/2018 930

Aproape 39 de milioane de lei – atât a cheltuit în ultimii cinci ani Consiliul Superior al Magistraturii pentru „asigurarea condițiilor de muncă" ale angajaţilor, adică pentru sediu, reparaţii, mobilier şi alte bunuri. Toate achiziţiile mari s-au făcut dintr-o singură sursă, în licitaţii cu un singur participant. Totodată, peste 3 milioane de lei au fost fragmentate în mai multe contracte de mică valoare, prin care s-au procurat covoare, aranjamente florale şi alte  bunuri.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 12 membri, dintre care doar șase se află permanent în incinta acestuia. Trei membri – procurorul general, ministrul Justiției și președintele Curții Supreme de Justiție – își au birourile în instituțiile pe care le conduc. Aceştia, la fel ca alți trei membri, aleși din rândul corpului profesoral, se prezintă doar la ședințele Consiliului.

Sediul Consiliului Superior al Magistraturii găzduiește Comisia de etică, din care fac parte cinci membri ai Consiliului, Inspecția Judiciară, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor și Colegiul disciplinar, din care fac parte magistrați care lucrează în diferite instanțe, precum și profesori universitari.

În același sediu se află Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuit din Direcţia generală autoadministrare judecătorească şi Direcţia administrativă.

Foto: CIJM

Zeci de milioane din bugetul public pentru sediu

Cea mai mare achiziţie făcută în ultimii cinci ani de CSM sunt cele două clădiri cu patru etaje de pe adresa Mihai Eminescu 5, cu o suprafață totală de 571,4 metri pătrați. Tranzacția a avut loc la 31 decembrie 2013 şi a costat bugetul statului 32.7 milioane de lei.

Pentru achiziţionarea celor două clădiri pentru CSM, în Legea bugetului pentru 2013 au fost preconizate inițial 13,7 milioane de lei, suma ajungând pe parcurs la 15 milioane. Cu toate acestea, Consiliul a invocat că cele 15 milioane de lei sunt insuficiente pentru a procura un sediu, astfel că Ministerul Finanţelor a mai alocat 9 milioane de lei. Statul a trebuit să mai repartizeze 8,7 milioane după ce conducerea Consiliului a decis să achiziţioneze sediul de pe strada Eminescu.

Dumitru Visternicean, care deținea în perioada respectivă funcția de președinte interimar al Consiliului, a afirmat într-o declarație făcută pentru Ziarul de Gardă că au fost respectate toate procedurile de licitație: „Au fost înaintate mai multe propuneri, inclusiv clădirea Moldasig de lângă cea pe care am cumpărat-o. Au fost nişte oferte şi de la Calea Ferată, dar nu a fost posibil din punct de vedere financiar. Erau mai scumpe decât asta, sigur. Au fost oferte prin regiuni care nu puteau fi acceptate, dar care costau tot milioane. Am decis să luăm o clădire ajustată cât de cât la cerinţele timpului”.

Clădire procurată de la cetăţeni ai Federaţiei Ruse

Proprietatea a fost cumpărată de la compania vinicolă Wine International Project, fondată în 1995 de Dmitri Ignatenko, Ivan Lisneac și fiul acestuia, Maxim Lisneac, toţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse.

Compania a procurat trei imobile pe strada Mihai Eminescu 5 în toamna anului 1998. La 13 noiembrie 2007, Ivan Lisneac și fiica lui Dmitri Ignatenko, Olesea, au fondat o altă întreprindere, Profmedstil, care a cumpărat în februarie 2004 cele trei imobile de la Wine International Project.

La finele lui 2014, două dintre clădiri au fost procurate pentru Consiliul Superior al Magistraturii, iar alta, cu suprafața de 272 de metri pătrați, a fost vândută întreprinderii Gala-agro, o firmă  fondată în octombrie 2011 de către Galina Lisneac, soția lui Ivan Lisneac.

În decembrie 2017, Gala-agro a vândut clădirea societății comerciale Licon-pro, fondată în 1996 de către soții Galina și Ivan Lisneac. După încheierea tranzacțiilor în cazul imobilului de pe strada Mihai Eminescu 5, SRL Profmedstil și SRL Gala-agro au fost lichidate.

Între 2009 și  2012, cele două clădiri ajunse în gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii au fost lăsate în repetate rânduri drept gaj la Moldindconbank pentru credite. Ultimul credit a fost stins în septembrie 2013, cu mai puțin de trei luni înainte de încheierea tranzacției.

Pe moment, în imobilul de 272 metri pătrați își au sediul și adresa juridică câteva firme ale familiei Lisneac. La nivelul patru se află un salon pentru închirierea costumelor de carnaval deținut de Olga Lisneac, nora lui Ivan Lisneac.

Holul firmelor familiei Lisneac
Holul firmelor familiei LisneacFoto: CIJM

Angajații și vizitatorii Consiliului Superior al Magistraturii, precum și ai firmelor lui Lisneac, trebuie să treacă pe lângă un post de pază comun, unde face de gardă un angajat al Servicii Pază al Ministerul Afacerilor Interne. Aceste servicii sunt plătite din banii publici alocați pentru necesitățile Consiliului.. Aceste servicii au costat doar în 2018 peste 400.000 de lei

Reparații de sute de mii și mașină de peste jumătate de million de lei

Începând cu anul 2016, CSM a început a repara clădirile pe care le-a achiziţionat.  Astfel, în 2016 pentru reparațiile sediului CSM s-au cheltuit 2,5 milioane de lei, în timp ce în 2017, costul renovărilor a ajuns  la  214,7 mii lei, iar în 2018, la  893 138 mii lei. La licitaţie a participat o singură entitate, SRL Exfactor-Grup, care a şi obţinut contractele pentru lucrări.

Unul din holurile CSM. Foto: CIJM

De asemenea, în 2017 CSM a achiziționat, printr-o altă licitație publică, la fel cu un singur participant, SRL Continent, un automobil care costa 568.800 lei.

SRL Exfactor-grup, al cărui fondator și administrator este Vladimir Tonu este compania care a construit și blocul de pe strada Hristo Botev nr.11, unde mai mulți judecători și rudele acestora au primit locuințe la preț redus, pe care mai târziu le-au vândut.   Pe lângă construcţii de blocuri locative, Exfactor–grup  a fost implicată şi în lucrări de modernizare a Aeroportului Internaţional Chişinău, gestionat de „Avia Invest”, controlată de Ilan Şor. 

SRL Continent este distribuitorul oficial în Republica Moldova al brandurilor de automobile Toyota și Lexus. Anterior, compania a încheiat contracte de achiziție cu mai multe instituții ale statului, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate, Curtea de Conturi și Ministerul Afacerilor Interne.

Automobile de lux parcate în curtea CSM. Foto: CIJM

Contracte de mică valoare de peste 3 milioane de lei

CSM a semnat un număr mare de contracte și a făcut o serie de achiziții în valoare de mai puțin de 100.000 lei fiecare, pentru care, potrivit legii, nu este necesar să se organizeze licitații publice. Aceste contracte privind serviciile de întreținere a autoturismelor, precum și achizițiile de mobilier, covoare și elemente decorative, s-au ridicat la 3.051.500 lei numai în anii 2017-2018.

 Astfel, în 2017 au fost procurate covoare și draperii în sumă de 60.000 lei, rechizite de birou de 70.000 lei, servicii de tehnologii informaționale de peste 114.000 lei. Alţi  73.700 lei s-au cheltuit pentru serviciile de telefonie. De 96.000 lei s-a cumpărat tehnică de calcul, iar alţi 96.000 lei s-au cheltuit pentru instalarea camerelor de supraveghere video.

 Deși în 2017 CSM a procurat mobilă în sumă de 415.000 lei, în 2018 a mai fost semnat un contract de mică valoare, la fel pentru procurarea mobilierului, de data aceasta în sumă de 80.000 de lei. O sumă similară a fost achitată pentru covoare noi.

Potrivit Planului de achiziții al CSM pentru anul 2018, pentru întreținerea parcului auto au fost semnate mai multe contracte de valoare mică, de până la 100.000 lei, pentru care nu este obligatorie organizarea unei licitații. Astfel, 12,5 mii de lei  au fost planificate pentru serviciile unor spălătorii auto, 80.000 lei - pentru produse petroliere, peste 34.000 lei - pentru reparație.

Pentru simbolurile CSM s-au cheltuit 60.000 lei, iar pentru aranjamente florale, 13.000 lei. Suma totală a contractelor de mică valoare doar în 2018 a constituit 1. 210.000 lei.

Intrarea în sediul CSM. Foto: CIJM

Victor Micu: „Totul s-a făcut pentru asigurarea condițiilor normale de lucru”

Victor Micu, președintele CSM, consideră că cheltuielile nu sunt mari și acoperă strictul necesar pentru buna funcționare a instituției. „Proiectul clădirii nu corespundea necesităților noastre și am fost nevoiți să facem modificări. Au fost amenajate săli de ședințe, inclusiv și pentru presă. Imobilul a fost procurat fără mobilier, a trebuit să procurăm mobilă, să facem condiții de lucru. Nu există niciun lux. Nu am luat nimic în plus. Totul s-a făcut pentru buna funcționare a instituției”, a declarat Micu.

Victor Micu. Foto: Moldnova.eu

Victor Micu susține că toate licitațiile s-au efectuat în stictă conformitate cu normele legale, procedurile au fost transparente și a fost oferit acces egal pentru toți operatorii economici. ”Motivul participării unui număr redus de operatori economici nu poate fi cunoscut de CSM”, se arată într-o scrisoare semnată de Victor Micu.

Președintele CSM a mai declarat că spațiul limitat și arhitectura imobilului nu le permite la moment să asigure o intrare separată pentru angajații instituției și justițiabili.

Ce spun experții

În timp ce Victor Micu, președintele CSM, susține că aceste achiziții au fost necesare pentru asigurarea unui spațiu de lucru adecvat, Stela Pavlov de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției subliniază faptul că practica fragmentării achizițiilor publice urmărește ocolirea procedurilor concurențiale atribuie un număr de contracte publice mai mici unui singur furnizor de servicii, o practică pe care Pavlov susține că trebuie monitorizată îndeaproape de către Agenția pentru Achiziții Publice.

Stela Pavlov. Foto: CIJM

Deși în ultima perioadă domeniul achizițiilor publice din Republica Moldova a avansat semnificativ, o serie de probleme rămân actuale. Cele mai frecvente nereguli care sunt identificate în practică ar fi divizarea achizițiilor în loturi mici, în scopul evitării procedurilor concurențiale și efectuarea nejustificată a achizițiilor din sursă unică, la pachet cu nerespectarea cerințelor de transparență și informare. Acestea ignoră cerințele de competitivitate, prezentând, deseori, varii justificări puțin convingătoare pentru a aplica procedura achiziționării de bunuri, servicii și lucrări din sursă unică, divizându-le astfel încât să nu atingă plafonul pentru procedurile competitive și atribuind contractul operatorului economic dorit, exceptând în acest fel necesitatea efectuării unei proceduri deschise de achiziție publică în vederea stabilirii ofertantului câștigător”, a declarat experta.

Stela Pavlov a recomandat angajaţilor Agenției Achiziții Publice să-și intensifice atribuțiile de coordonare, monitorizare și evaluare a modului în care autorităţile contractante respectă procedurile de achiziţie publică şi de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Această investigație a fost realizată în cadrul proiectului „Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Această investigație a fost finanțată de UE și co-finanțată de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii. Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția UE și a Guvernului Britanic.​

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii