CEC reacționează la învinuirile că ar sta într-o parte în timpul crizei electorale din Găgăuzia
Comisia Electorală Centrală reaționează în contextul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la pretinsa inacțiune în vederea apărării drepturilor electorale ale locuitorilor din UTA Găgăuzia. Autoritatea electorală a prezentat într-o analiză succesiunea etapelor în care s-a desfășurat revizuirea legislației electorale.
„Demersul consolidat de revizuire a legislației electorale a fost inițiat efectiv după încheierea alegerilor parlamentare și desfășurarea Conferinței de analiză post-electorală, organizată de Comisia Electorală Centrală, în perioada 19-20 februarie 2026. În această etapă au fost colectate, sistematizate și analizate peste 200 de propuneri formulate de instituții publice, organizații ale societății civile, partide politice, funcționari electorali, experți și parteneri internaționali. Totodată, proiectul a fost fundamentat și pe recomandările formulate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor, pe experiența practică acumulată în administrarea proceselor electorale, jurisprudența relevantă, precum și pe necesitatea armonizării legislației electorale cu standardele europene și angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană”, se arată în comunicat.
Totodată, CEC amintește că, la 24 aprilie 2026, reprezentanții Comisiei au participat la consultările desfășurate la Președinția Republicii Moldova privind identificarea soluțiilor pentru deblocarea procesului de organizare a alegerilor regionale din UTA Găgăuzia, a fost convenită constituirea unui grup de lucru format din reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai Adunării Populare a Găgăuziei, ai autorităților administrației publice locale din autonomie și ai Comisiei Electorale Centrale, în vederea elaborării soluțiilor legislative și instituționale necesare.
La 11 mai 2026, sub egida Președintei Republicii Moldova, au continuat consultările privind deblocarea situației legate de organizarea unor alegeri libere și corecte pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, la acestea la fel fiind invitați și reprezentanții CEC. Au fost discutate principiile care vor sta la baza organizării scrutinului - transparența, egalitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului, fiind reiterată responsabilitatea comună a tuturor părților de a asigura condițiile necesare desfășurării unor alegeri libere și corecte. Mai mult, a fost agreat de comun acord un proiect de act administrativ tranzitoriu care urma să fie pus la baza organizării scrutinului în toamna anului 2026 și care urma să fie examinat și aprobat de Adunarea Populară a Găgăuziei, dar, care cu regret, a eșuat în adoptarea acestuia.
La 15 mai 2026, Comisia Electorală Centrală a organizat consultări publice asupra proiectului de modificare a legislației electorale și conexe, inclusiv privind reglementarea alegerilor regionale și propunerilor înaintate de părțile interesate și care la fel, au fost publicate de CEC. În acest fel, toate părțile interesate au avut posibilitatea de a examina propunerile și de a formula observații și recomandări. La eveniment a participat și vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, precum și reprezentanții Asociației Promo-LEX.
La 4 iunie 2026, în cadrul unei ședințe publice, a fost aprobat, prin Hotărârea CEC nr.4574/2026, pachetul de propuneri de modificare a Codului electoral nr. 325/2022 și a legislației conexe, pe care l-a transmis Parlamentului Republicii Moldova pentru examinarea oportunității inițierii procedurii legislative. Atragem atenția că propunerile aprobate de Comisie se referă atât la consolidarea cadrului normativ general, cât și la integrarea armonioasă a alegerilor regionale din UTA Găgăuzia în corpul normativ stabilit de Codul electoral.
Evoluțiile ulterioare privind organizarea alegerilor regionale din UTA Găgăuzia, inclusiv Hotărârea Curții Constituționale nr.8 din 9 iulie 2026, care a adus clarificări cu privire la competențele autorităților implicate în organizarea acestor scrutine, au confirmat necesitatea completării proiectului cu reglementări mai detaliate privind organizarea alegerilor regionale. Aceste completări, pe lângă acele propuneri care deja au fost aprobate de Comisie la 4 iunie 2026, urmăresc delimitarea clară a atribuțiilor autorităților implicate în organizarea și desfășurarea procesului electoral în autonomie, dar și instituirea unui cadru normativ coerent, previzibil și lipsit de ambiguități.
În vederea definitivării acestor prevederi specifice organizării procesului electoral în autonomie, la 20 și 21 iulie 2026 reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au participat la o nouă rundă de consultări organizate sub egida Președintei Republicii Moldova, cu participarea reprezentanților autorităților publice centrale, a membrilor Adunării Populare a Găgăuziei și a reprezentanților administrației publice locale din autonomie.
Ca urmare a acestor etape succesive de analiză și consultare, înainte de înregistrarea oficială, proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral nr.325/2022 a fost expediat în regim de lucru, la 24 iulie 2026, conducerii Comisiei Electorale Centrale și Adunării Populare a Găgăuziei. Ulterior, în dimineața zilei de 27 iulie 2026 a fost organizată la Parlamentul Republicii Moldova o nouă ședință de lucru a autorilor inițiativei cu reprezentanții Comisiei Electorale Centrale și Adunării Populare a Găgăuziei. Doar după această ședință, autorii au înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova inițiativa legislativă nr. 280, bazată în esență pe propunerile formulate de Comisia Electorală Centrală la 4 iunie 2026 și ajustate în urma procesului de consultare publică, accentuează CEC.
Amintim că, mandatele actualilor deputați ai Adunării Populare au expirat în noiembrie 2025, iar alegerile nu au fost organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală a autonomiei și cea națională. După mai multe tentative eșuate de a ajunge la un compromis, Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie.
Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a limitat atribuțiile autonomiei în domeniul electoral, stabilind că Găgăuzia nu poate constitui independent organul electoral regional. Decizia a amplificat disputele dintre Comrat și Chișinău privind modul de organizare a alegerilor.
Valentin Gaidarji a preluat funcția de președinte al Adunării Populare pe 3 iulie, după demisia lui Nicolai Ormanji, și a pledat pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău.
Blocajul din Găgăuzia a fost subiect de discuții în cadrul mai multor cluburi de presă ale jurnaliștilor de investigație, organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa. Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Abonează-te
