Achiziţii publice

Cum se usucă bugetul public de la „înverzirea plaiului”

Foto: CIJM
Autor: Natalia Porubin, Elena Moldoveanu
01/11/2016 18313

Arbori cumpărați cu bani grei care se usucă sau sunt furați înainte să ajungă să dea umbră. Este situația mai multor proiecte de înverzire finanțate din bani publici, pentru care autoritățile cheltuie milioane de lei anual. Pentru că unii agenți economici furnizează material săditor de calitate îndoielnică sau pentru că nimeni nu se preocupă să îngrijească arborii plantați, în unele cazuri doar unul din zece copaci ajunge să se prindă.

Una din sursele de bază pentru susținerea proiectelor de înverzire – Fondul Ecologic Național (FEN) a finanțat în ultimii cinci ani aproape 200 de proiecte de înverzire pentru care au fost alocate 67 de milioane de lei.  Banii au fost chletuiți pentru înverzire şi extinderea spaţiilor verzi, inclusiv pentru construcția parcurilor, scuarelor, fâșiilor forestiere, plantarea arborilor în scopul stopării eroziunii.

Doar unul din zece copaci s-a prins 

Una dintre primăriile care a beneficiat de un grant pentru înverzire din FEN este cea din Nimoreni, Ialoveni. Aceasta a obținut în anul 2014 peste 90 de mii de lei pentru plantarea unui parc în centrul satului. Firma selectată prin procedură de achiziții publice a plantat pomii, dar la scurt timp majoritatea acestora s-au uscat. Au dat rădăcini doar cinci arbori plantați lângă monumentul din centrul satului și câțiva arbuști decorativi de pe strada centrală și în fața primăriei. În locul copacilor uscați primăria a plantat deja alți puieți, cumpărați din fonduri locale.

„A fost secetă și probabil și puieții nu au fost de cea mai bună calitate”, ne explică Mihai Covali, secretarul primăriei Nimoreni.

Funcționarul crede că proiectul a eșuat și din cauza faptului că arbori au fost udați cu apă tehnică. Primarul din Nimoreni, Andrei Covali, spune că dacă ar mai avea astfel de proiecte ar apela la ajutorul unui expert în domeniu pentru a realiza un plan peisagistic, astfel încât procentul de prindere a arborilor să fie unul cât mai mare. În prezent, cei care se ocupă de îngrijirea arborilor și arbuștilor sunt curieri din primărie.

Există și exemple de succes

Andrei Vîrlan, primarul satului Dănceni, Ialoveni

La câțiva kilometri distanță, în satul Dănceni, din cei 50 de mii de lei obținuți de la Fondul Ecologic au fost procurați zeci de arbori: conifere, tei, nuc roșu, care au fost plantați în preajma primăriei și a gimnaziului din localitate. Pentru că suma era sub plafonul necesar pentru organizarea unei achiziții publice, primăria a cumpărat de sine stătător materialul săditor pe care l-a plantat cu forțele angajaților de la primărie.

Primarul Andrei Vîrlan spune cu mândrie că procentul de prindere se apropie de sută la sută, iar succesul se datorează faptului că arborii au fost udați și îngrijiți în permanență.

La Grătiești banii nici nu au ajuns

În alte cazuri banii pentru înverzire au rămas doar pe hârtie. De exemplu, la liceul teoretic din Grătiești fondurile alocate din FEN încă nu au ajuns, deși școala a câștigat un grant de 100 de mii de lei încă în aprilie 2015.  Banii urmau să fie utilizați, conform informației de pe site-ul Ministerului Mediului, „pentru popularizarea biodiversității dendrofloricole și înființarea spațiilor verzi”. 

„Aici e un loc mlăștinos, școala e situată în apropierea lacului de la Grătiești, de aceea am vrut să consolidăm terenul prin plantarea unui parc pe acest teritoriu. Am rugat un specialist de la Grădina Botanică să ne ajute să facem un plan al viitorului parc. Am fost de mai multe ori la Fondul Ecologic, acolo mi se spunea de fiecare dată că banii sunt, dar nu înțeleg din ce motiv ei așa și nu au ajuns la noi”, povestește directoarea liceului, Galina Pascal.

Drept urmare, administrația a decis să planteze împreună cu profesorii și elevii arbori și arbuști care au fost rebutați de la Grădina Botanică sau Dendrariu. „Ei i-au scos pentru că nu au nevoie, dar noi i-am luat și i-am plantat”, povestește directoarea.

Ministerul Mediului: Banii nu se pierd

Administrația liceului din Grătiești încă mai speră să își recupereze banii și să înverzească teritoriul instituției. În același timp, Ministerul Mediului anunță, într-o notă informativă de pe site-ul instituției, că în anul trecut finanțarea a fost oprită pentru mai multe proiecte finanțate din FEN în legătură cu faptul că „Agenția Achiziții Publice, începând cu data de 07.07.2015, a sistat temporar publicarea în Buletinul Achizițiilor Publice a invitațiilor de participare la procedurile de achiziții publice de bunuri, servicii și lucrări, atât la componenta de bază, cât și la componentele - mijloace speciale și fonduri speciale”. Totodată, în nota informativă se mai arată că mijloacele FEN, care nu au fost folosite în anul de referință, nu pot fi retrase, ci sunt reportate pentru anul următor și se folosesc în scopurile prevăzute de proiect. „Proiectele care au fost aprobate, dar pentru care nu s-a reușit finanțarea în anul de referință, se finanțează în anul următor din categoria respectivă de cheltuieli”, se arată în document.

Peste 800 de mii de lei pentru amenajarea teritoriului unui spital care va fi închis

Un alt proiect asupra căruia plutește incertitudinea este cel de reabilitare a parcului de pe teritoriul Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie. În luna martie 2014, consiliul FEN a aprobat un proiect de 893 957 de lei în acest scop.  Decizia de a planta arbori și arbuști pe teritoriul acestei instituții a venit la un an după ce Ministerul Sănătății a propus reorganizarea spitalului. La acel moment reforma a fost stopată sub presiunea angajaților instituțiilor medicale și a unor deputați din parlament. Proiectul de reformă a fost readus la ordinea zilei în anul curent, când Ministerul Sănătății a propus din nou absorbția de către Institutul de Medicină Urgentă a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie şi a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”.

„În urma procesului de absorbţie, Institutul de Medicină Urgentă va deveni o instituţie consolidată, care va asigura prestarea întregului spectru de servicii medicale ce ţin de asistenţa medicală spitalicească de urgenţă”, scrie drept argument Ministerul Sănătății.

Autoritățile promit că se vor reduce considerabil cheltuielile pentru aparatele administrative, dat fiind faptul că în urma reorganizării, Institutul de Medicină Urgentă va avea un singur conducător, o singură contabilitate, un serviciu resurse umane şi juridic unic. 

Risipă de fonduri: nu se prind nici jumătate din puieți

Foto: chisinau.md

Primarul Dorin Chirtoacă se lăuda în raportul său de activitate că în toți anii în care a deținut mandatul de primar în Capitală au fost plantați în total peste 310 mii de arbori și arbuști. Ecologiștii spun, însă, că majoritatea acestor puieți nu ajung la maturitate. Vladimir Garaba, președinte al Organizației teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste, crede că statul nu alocă suficienți bani pentru înverzire, iar fondurile acordate nu acoperă nici pe departe necesitățile. Potrivit lui, cea mai mare problema e că materialul săditor nu-i calitativ. „Și din cauza asta prinderea copacilor și arbuștilor este foarte mică”, precizează expertul. Iar pentru că puieții plantați în parcuri și în scuaruri sunt lăsați în voia sorții, numai 30-50 la sută se prind.

„Nici autoritățile, nici businessul nu s-au restructurat. Acum au început să apară pepiniere private și acestea asigură cererea, dar nu în totalitate și nu la prețurile pentru autoritățile publice. Ele nu-și permit să cumpere un arbore cu bulgăre care costă 300 de lei și de accea aleg unul de 10 lei. Cumpără arbori scumpi numai dacă vor să dea ceva în exploatare și trebuie să arate că uite, se poate, dar în rest, când e vorba despre parcuri, se iau arbori ieftini”, menționează liderul din domeniul de mediu.

Garaba crede că ar fi mult mai eficient dacă s-ar planta zece arbori o dată în trei ani decât 30 în fiecare an, care majoritatea se usucă.

 „Decât să pui în fiecare an și să se usuce, mai bine pui o dată un copac de cinci ani și gata. Unii fac șmecherii, iau puieți din pădure și-i vând și aceștia sunt și mai răi”.

O altă problemă este că autoritățile nu asigură îngrijirea arborilor. În cei mai buni ani se prind 60 la sută din arbori, iar în cei secetoși acest procent ajunge la maximum 30 la sută, spune ecologistul.

Garaba: „Chișinăul nu are o strategie de dezvoltare a spațiilor verzi”

Vladimir Garaba declară că în Chișinău se taie copacii, la stânga și la dreapta, întrucât nu ar exista spații verzi protejate. „Noi nici nu știm câte spații verzi avem, nimeni nu știe care e numărul de arbori și arbuști. Și dacă spațiile verzi nu au fost luate la evidența cadastrală, atunci ele nu sunt protejate”. Specialistul consideră că primăria trebuie să înceapă de la numărătoarea arborilor și arbuștilor ca să stabilească ce suprafețe verzi există în Capitală. „Sunt zeci de cazuri  când se taie copacii și când dăm în judecată pierdem procesul pentru că se spune că acesta nu e un spațiu verde. Iarbă este, copaci sunt, dar nu există un document în care să fie scris că zona e un spațiu verde”, precizează președintele organizației de mediu.

De 16 ani nu s-a dat vreun statut pentru noi spații verzi

La rândul său, Eliferii Haruța, șef al Asociației de gospodărire a spațiilor verzi, susține că în prezent se lucrează la noile planuri cu liniile roșii ale spațiilor verzi din Chișinău. „Avem decizia CMC care a pus în sarcina Direcției arhitectură și a Asociației de gospodărire a spațiilor verzi să elaboreze noi planuri cu liniile roșii ale spațiillor verzi și noi lucrăm la asta”, precizează Haruța. Potrivit lui, ultima dată liniile roșii pentru parcuri și scuaruri au fost aprobate de Consiliul municipal  Chișinău în anul 2000.

Eliferii Haruța susține că după ce vor fi trasate liniile roșii ale spațiilor verzi, se va recurge la elaborarea unei strategii pentru pădurile-parc. „Altă strategie nu putem face, trebuie să întreținem ceea ce este, dar ne trebuie o strategie pentru parcurile- păduri. Noi nu avem o asemenea strategie. Ne trebuie una aparte, pentru că pădurile au intrat deja în limita orașului care s-a extins și trebuie să le dăm statut de parcuri. Anterior acestea erau în afara orașului. Noi în fiecare an cerem consiliului municipal să ne dea bani să facem un proiect pentru aceste păduri-parcuri, dar deocamdată nu ne permitem deoarece costurile sunt foarte mari. Acolo toată infrastructura trebuie schimbată”, precizează șeful întreprinderii municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”.

„Noi nu luăm mâța în sac”

Poză-simbol

Totodată, Eliferii Haruța afirmă că în ultimii 7 ani Chișinău nu ar mai avea probleme cu puieții care se usucă masiv. „De când am trecut la plantările de toamnă, înrădăcinarea ajunge la 70-75%, depinde de an, este normal, dar când se planta primăvara într-adevăr nu aveam nici 50 la sută. Iar pe străzi, unde se defrișează arbori, noi plantăm copaci cu bulgăre de pământ și înrădăcinarea este de 95-98%”, adaugă acesta.

Potrivit lui, Primăria Capitalei a învățat din propriile greșeli cum să facă o achiziție bună atunci când este vorba despre înverzire: „Achizițiile spun că trebuie să fie cel mai mic preț, însă noi, în caietul de sarcini, includem arbori de talie înaltă, cu bulgăre de pământ diametrul de la 12-14 cm. Noi facem licitația, după care verificăm în papiniere și apreciem calitatea. Noi nu luăm pur si simplu ca prețul să fie mai mic, noi apreciem calitatea. Și achiziția se face la condițiile noastre. Totul trebuie de specificat în caietul de saricini. Noi nu luăm mâța în sac.”

Totodată, șeful Î.M. „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” spune că achiziția s-ar face în baza unor recomadări ale specialiștilor de la Grădina Botanică. „Noi avem recomandare specială - o broșură cu recomandări în care se spune ce se poate de plantat în fiecare zonă a orașului, ce este mai favorabil, se ia în calcul chiar și poluarea aerului”, conchide Eliferie Haruța.

Ministerul Mediului: „Am constatat că deseori banii publici au fost cheltuiți ineficient”

Mijloacele financiare din Fondul Ecologic Național sunt destinate finanțării proiectelor de mediu, dintre care o mică parte reprezintă cele destinate înverzirii și extinderii fondului forestier. „Din păcate, am constatat că deseori banii publici au fost cheltuiți ineficient, așa că după preluarea mandatului am solicitat o verificare mai riguroasă a acestor tipuri de proiecte, fapt care a dus, inevitabil, la suspendarea finanţării”, a fost răspunsul ministrului Mediului, Valeriu Munteanu, pentru reporterii CIJM. Potrivit lui, în ultimii cinci ani, în fiecare an erau aprobate peste 20 de proiecte de înverzire, care prevedeau crearea unor zone verzi, parcuri sau înverzirea curţilor interioare ale liceelor. În anul curent, Consiliul de administrare al FEN a aprobat doar două proiecte de înverzire, depuse de Agenţia „Moldsilva”, care are drept obiectiv regenerarea pădurilor şi extinderea suprafeţelor împădurite, prin plantarea pomilor pe terenuri degradate, care aparţin autorităţilor locale. 

În perioada 2010-2015, din Fondul Ecologic Național au fost alocați peste 66 de milioane de lei pentru înverzirea teritoriului şi extinderea fondului forestier, inclusiv pentru construcţia de parcuri, scuaruri, plantare de arbori pe terenurile supuse eroziunii și împădurire.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii