DOC// Parcurile din Bălți, ciopârțite de patronii de localuri, pe bani de nimic
O bună parte din parcurile municipiului Bălți au ajuns, fără licitații publice, în proprietatea unor patroni de cafenele, baruri și restaurante. Inițial, aceștia au pus stăpânire pe chioșcurile din zonă, pe care le-au luat în arendă, iar apoi autoritățile au fost generoase și le-au mai dat câte o bucată de parc… de pomană. Astfel, micile gherete, unde cândva se vindea apă și înghețată, s-au transformat în săli unde se joacă nunți și cumetrii, se consumă alcool și se fumează. Din toată „afacerea” primăria se alege cu doar câteva mii de lei pe lună, pentru arendă.
Parcul pentru copii, sufocat de construcții
Patru restaurante și cafenele se înghesuie în parcul pentru copii „Andrieș”. Intrarea centrală este închisă, iar în spatele ei apare, în toată splendoarea, o construcție cu două etaje.
Lucrările sunt în toi. Muncitorii spun că nu știu nimic, iar în câteva minute se fac nevăzuți. Un bărbat care nu a vrut să se prezinte, dar care pretinde că este prietenul patronului, încearcă să ne convingă că „toate actele sunt în regulă”. La câteva săptămâni am fost telefonați de proprietar, Fiodor Dimitrișciuc. „Avem toate actele, 100% - de la „a” până la „z”. Anul trecut, când am început, a fost o comisie și a controlat, dar nu e construcție. Acolo a fost exact așa un chioșc numai că era un etaj”, afirmă omul de afaceri, care spune că a cumpărat imobilul în urmă cu doi ani, de la nepotul său, Veaceslav Dimitrișciuc. Deși darea în exploatare este preconizată pentru toamna curentă, proprietarul încă nu e sigur ce afacere va deschide aici. „Cel mai probabil va fi o cafenea pentru copii, încă nu știm sigur, vedeți că în fiecare zi se schimbă câte ceva!”, adaugă Dimitrișciuc.
Cum a ajuns „chioșcul” din parc în proprietate privată
Numele lui Veaceslav Dimitrișciuc apare în contractele cu primăria în anul 2011. Acesta a luat în arendă 111 m.p. în parcul „Andrieș”, pentru o perioadă de doi ani. La nicio lună, termenul este extins până în toamna anului 2018. În urmă cu doi ani, acesta a obținut de la primărie o autorizație pentru „construirea cafenelei pentru copii”. Este vorba despre aceeași cafenea pe care acum o reface Fiodor Dimitrișciuc și pe care acesta susține că a cumpărat-o în 2014. Un contract, semnat acum doi ani de către Fiodor Dimitrișciuc cu primăria, arată că terenul i-a fost dat în arendă. Anul trecut, Inspecția de Stat în Construcții a constatat că acesta „face lucrări cu încălcarea proiectului” și a dispus sistarea lucrărilor. La rândul său, Fiodor Dimitrișciuc declară că deja a trecut cu actele prin toate instanțele și nu ar mai exista probleme.
DOC// Actele obținute de la Primăria mun. Bălți privind localul lui Fiodor Dimitrișciuc
Alături, cafeneaua soției unui consilier din partidul lui Usatîi
La doar câțiva pași de localul aflat în reconstrucție, în mijlocul parcului, se întinde o cafenea pe terenul ce aparține SRL „Proactiv-Grup”. Proprietara firmei este Inga Gula – soția lui Vladimir Gula, consilier municipal din „Partidul Nostru”, condus de primarul din Bălți, Renato Usatîi. Gula este și președinte al comisiei consultative de specialitate pentru gospodărie municipală, administrarea bunurilor şi protecţia mediului, precum și membru al Consiliului urbanistic al municipiului Bălţi. Consiliul este structura care examinează propunerile venite de la agenții economici pentru construcțiile care se fac la Bălți, inclusiv cele din parcuri. Vladimir Gula spune însă că acest consiliu nu are împuterniciri decât cu titlu de recomandare, iar cea care ia deciziile este primăria.
Soția lui Gula s-a pricopsit cu una dintre cele mai râvnite cafenele din Bălți – „Malîș”. Terenul cu suprafața de 0,0294 ha a fost cumpărat tot de o firmă ce aparține familiei lui Gula - întreprinderea Individuală „Gula Inga”, în anul 2004, cu doar 4.647 lei. Vladimir Gula avea funcție în primărie încă din 1999, când semna actele ca specialist în probleme funciare. El confirmă că lucra la primărie, dar spune că nu ar fi influențat în niciun fel decizia.
„Localul ce aparține soției mele a fost construit încă în anii 80, este un obiect istoric, la fel ca și „Beriozca”, înainte doar aceste două cafenele erau în parc, acum însă sunt și alte două localuri care nu știu cum au apărut. Cafeneau ce aparține soției tot timpul a existat, a fost întreprindere de stat, apoi societate pe acțiuni și apoi a trecut prin procesul privatizării. Când soția a cumpărat acest obiect, el deja trecuse prin privatizare, a existat acolo mereu, în aceleași hotare. Avem toate documentele. Totul este legal”, afirmă Vladimir Gula.
După ce s-a văzut cu mâna pe acte, firma „Proactiv-Grup” a început să construiască.
În anul 2010, aceasta a obținut autorizație pentru construirea acoperișului deasupra terasei, iar peste patru ani și dreptul de a „construi anexa către obiect comercial, prestări servicii”, cu o suprafață totală a obiectului de 176 m.p. Consilierul municipal susține că în anul 2014, când s-a dat ultima autorizație, el nu mai lucra la primărie, așa că nu avea cum să influențeze hotărârea. Anexa a fost dată în folosință în luna mai 2016, afirmă Vladimir Gula, iar procedura de înregistrare s-a încheiat în luna septembrie. Anterior, viceprimarul Igor Șeremet ne-a declarat că dacă vor fi încălcări, nu se vor întocmi actele pentru această anexă, chiar dacă Gula este consilier din partidul lui Usatîi. „În perioada când soția sa a obținut autorizațiile de construcție Gula activa în Direcția proprietate municipală a Primăriei. Acum este în consiliu, nu are funcție în primărie”, a precizat adjunctul primarului.
Se dau autorizații de construcții în parcuri și în mandatul lui Usatîi
În timp ce Renato Usatîi declară că nu a semnat niciodată acte pentru construcțiile în parcuri și dacă legea i-ar permite, le-ar demola pe toate, numele său apare totuși pe două autorizații: una în parcul Central și alta la „Andrieș”. În primul caz, este acceptată prelungirea termenului pentru lucrările de construire a unei cafenele lactate de către firma „Incomlac”. În cel de-al doilea caz, este permisă „reutilarea unei terase în sală cafenea cu vitrarea fațadelor” de către SRL „Rîlschi-Paradis”.
DOC// Autorizațiile în care apare numele primarului Renato Usatîi
„Azi sunt într-o capcană ca și locuitorii. Nu eu am dat autorizația pentru construcția în parcuri. Aș pune în aplicare practica Moscovei, peste noapte să demolez totul, dar din cauza deștepților care stau la putere nu putem deocamdată”, spunea primarul din Bălți la ședința din luna mai, în care locuitorii se plângeau că nu mai au viață liniștită din cauza restaurantelor din parcul „Andrieș”, unde se fac nunți și cumetrii toată noaptea, inclusiv în clădirea ce aparține firmei „Rîlschi-Paradis”.
Solicitat de reporterii CIJM, Renato Usatîi declară că și-a pus semnătura pe autorizația pentru SRL „Rîlschi-Paradis”, iar actul pentru „INCOMLAC” a fost semnată de unul dintre adjuncți, în timp ce el se afla într-o deplasare. „Eu nu am dat autorizație pentru construcție sau pentru a se face spații suplimentare, ci pentru a amenaja fațada. Și cu INCOMLAC, și cu restaurantul Oscar al firmei „Rîlschi-Paradis” era aceeași problemă - nu-i destul că au construit saraiele astea în parc, dar în condițiile în care nu le pot demola, avem dreptul măcar să le ajustăm ca să arate ca niște cafenele pentru copii. În ambele cazuri s-a luat decizia de a le cere proprietarilor să facă modificări, astfel încât fațada să arate a cafenea. În al doilea rând, pentru INCOMLAC a expirat deja termenul de arendă a terenului, dar și a autorizației semnată de adjunctul meu. În luna septembrie, consiliul a votat un proiect pentru interzicerea activităților comerciale în parcurile mun. Bălți. Așa că avem temei să nu încheiem contracte de arendă și să nu se mai dea nicio autorizație de construcție”, a precizat primarul.
Cum a venit „paradisul” în parcul copiilor
Conform actelor oficiale pe care le-am obținut de la Primăria municipiului Bălți, primul contract de arendă pentru terenurile bucățite din parcuri, a fost încheiat în anul 1997. Firma „A.T. Rîlschi” cerea acordul pentru „instalarea temporară a unui pavilion cu o terasă de vară”, pe o suprafață de 66 m.p. Peste doi ani, printr-o dispoziție a primarului V.Morev, acesteia i se dă, pe un termen de zece ani, încă o bucată din parc – 221 m.p., pentru construcția unei terase. În 2007, primăria devine și mai generoasă, dublându-i suprafața pe care era amplasat localul. Astfel, afacerea pornită de la 66 m.p. a ajuns, în doar câțiva ani, la 560 m.p. La doi ani de la semnarea contractului, firma SRL „Rîlschi-Paradis” obține autorizație pentru „reconstruirea barului și amenajarea terenului adiacent”. În prezent, terenul, este ocupat de restaurantul „Oscar”, considerat unul de lux la Bălți. Ultimele lucrări de construcție la acest edificiu au fost autorizate anul trecut de actualul primar, Renato Usatîi. Conform informației de la Cadastru, construcția a fost ipotecată în 2011 pentru suma de 800 de mii de lei, peste un an fiind semnat un acord adițional de 700 de mii. Anul trecut, sediul a fost dat în locațiune unei alte firme - „Calea Norocului”, se mai arată în actul de la Cadastru.
Solicitată de reporterii CIJM, Carolina Rusu, administratoarea SRL „Rîlschi-Paradis”, susține că nu știe cum a fost obținut imobilul de la primărie, întrucât ar fi cumpărat firma cu tot cu sediu abia în anul 2013. „Noi nu mai avem activitate financiară - doar dăm în arendă localul. Noi când am cumpărat localul era în actualele hotare. Acolo înainte era o clădire din „steclopaket”, știți cum se fac, eu nu știu ce anume era. Imobilul nu s-a extins, doar terasa a fost acoperită cu sticlă. Când s-a construit eu nu eram proprietara. Terenul nu ne aparține, îl luăm în arendă. Nu știu dacă imobilul a fost obținut prin licitație publică, pentru că nu eu m-am ocupat”, a fost răspunsul Carolinei Rusu.
DOC// Actele obținute de la Primăria mun. Bălți cu privire la localul ce-i aparține SRL „Rîlschi-Paradis”
Stele printre mestecenii de la „Andrieș”
În palatele care au crescut în parcuri se perindă acum staruri din Rusia, precum Stas Mihailov, Grigore Leps sau Igor Nicolaev. Restaurantul PRIME, cunoscut ca „Beriozca”, se laudă că i-a avut des pe aceștia printre musafiri. Localul se află într-un alt capăt al parcului și până acum 12 ani i-a aparținut S.A. „Buratino”. Conform actelor de la Cadastru, clădirea are 559 m.p, iar terenul - 0,0786 ha. În anul 2004, terenul a fost vândut de către primărie pentru suma de 12.425 de lei. Potrivit actelor de la cadastru, clădirea și terenul aparțin unui cuplu din Bălți.
Locuitorii din preajmă se arată nemulțumiți că în parc se fac nunți și cumetrii toată noaptea, dar și în weekend, în timp ce micuții se plimbă prin preajmă, iar petrecăreții consumă alcool și fumează.
„În luna februarie 2016, am aprobat Regulamentul pentru activitățile de comerț, însă majortatea obiectelor comerciale din parcuri aveau autorizație de activitate pe cinci ani înainte, care mai sunt în vigoare. Enigmatic, dar acest regim este extins până la ora 1.00 sau 2.00 noaptea. În prezent, sunt două instrumente: cu acordul lor de a modifica regimul de activitate sau organele de poliție constată încălcarea ordinii publice cu un proces contravențional care e expediat în adresa primăriei și aceasta, în mod unilateral, modifică acest regim”, punctează Igor Șeremet. Deocamdată, niciunul dintre aceste instrumente nu a fost pus în aplicare.
Cum au crescut palatele
Viceprimarul susține că o altă încălcare este că firmelor li s-a permis să construiască în parc edificii cu multe etaje, în ciuda Planului General de Urbanism. „Planul nu permite construcții de acest fel în parcuri ( P(parter) +2 (etaje), ci P+1+M(mansardă). La început toți luau o construcție deja existentă, veche, care era mult mai mică decât ceea ce este acum, li se oferea arenda pe un teren mult mai extins și, respectiv, imediat recurgeau la construcție. A fost posibil așa ceva numai pentru că au avut legături în primărie”, afirmă Șeremet. După ce au construit edificiile, firmele au început să le privatizeze.
Decizia care i-a făcut parte și celui care a semnat-o
Unele terenuri ocupate de construcții, în parcurile din Bălți, au început să treacă în proprietate privată, după ce în anul 2004 Consiliul municipal a aprobat o decizie prin care permitea vânzarea acestora. Ședința la care s-a luat o hotărâre în acest sens a fost prezidată de C.V.Buzichevizi.
Întâmplător sau nu, acesta deține în prezent două imobile în Parcul Central. Potrivit datelor de la Cadastru, Cazimir și Tamara Buzichevici dețin o construcție, unde e amplasat complexul comercial „City Hall”, cu o suprafață de peste 400 m.p., pe care au cumpărat-o în 2013. Atunci clădirea era finalizată în proporție de doar 28%. Peste un an, imobilul a fost dat în folosință. Actul de la Cadastru arată că edificiul a fost cumpărat de la Ala Postnaia, care a obținut terenul de la Departamentul privatizare, în luna martie 2004. Postnaia obține autorizație pentru reconstruirea unei cafenele. Actul este semnat și de tatăl ei - Iurie Pahomenco, care atunci ocupa fotoliul de viceprimar la Bălți, potrivit unei investigații realizare de ziarul ”SP” din Bălți. În 2011, aceasta mai obține o autorizație pentru edificarea a 2 etaje și mansardă în limitele construcției deja existente.
Cea de-a doua construcție pe care Cazimir Buzichevici o deține în parc este o scenă pentru spectacole de vară care ocupă 54 m.p. Acesta a obținut terenul în arendă în anul 2014.
La numărul de telefon mobil indicat în actele de la primărie ne-a răspuns un bărbat care a spus că Buzichevici va reveni ca să discute cu noi, dar așa și nu a mai sunat.
DOC// Acte eliberate de către Primăria din Bălți pentru construcția ce-i aparține lui Cazimir Buzichevici
Construcțiile sunt în toi și în Parcul Central
Într-un alt colț al Parcului Central sunt în plin proces lucrările de construire a unei clădiri cu trei etaje. Șeful de șantier, Vitalie Burla, susține că aici va fi o cafenea care se va numi „Morojenoe” (trad. Înghețată). „Cafeneaua va arăta exact ca pe proiectul expus. Avem toate documentele. Totul este legal”, afirmă șeful de șantier.
Localul este construit de întreprinderea „Incomlac”. Potrivit autorizației de construcție, lucrările au început în anul 2011, când a fost semnat și contractul de arendă cu primăria pentru un teren de 775 m.p., o suprafață cu 200 m.p. mai mare decât prevedea contractual anterior (încheiat în anul 2008).
Anul trecut, lucrările de construire au fost prelungite, iar actul emis este semnat în mandatul primarului Renato Usatâi.
Adjunctul său, Igor Șeremet spune că în luna mai, firma a cerut autorizație și pentru amenajarea unei parcări în jurul cafenelei, dar solicitarea a fost respinsă. „Consiliul urbanistic a refuzat menționând că ceea ce a făcut conducerea anterioară, este o infracțiune să dea în parc teren în arendă pentru ca să construiești așa obiect. Nu vom admite niciodată parcări în parc, mai ales în jurul acestui obiect comercial”, precizează Șeremet.
DOC// Actele obținute de la Primăria mun. Bălți cu privire la localul construit de „INCOMLAC”
La numerele de telefon fix afișate în contractele semnate de „Incomlac” cu primăria nu răspunde nimeni, iar la cel mobil ne-a răspuns o doamnă care ne-a spus că numărul aparține fiului său, care însă niciodată nu ar fi lucrat la această întreprindere.
În loc de iarbă, haine vechi
În afară de construcțiile care au ciopârțit spațiile verzi, parcurile din Bălți sunt invadate și de piețele de vechituri. În parcul central, la doar câțiva zeci de metri distanță de viitoarea cafenea ”Morojenoe”, zeci de oameni își expun la vânzare lucrurile vechi.
„Suntem săraci, nu avem ce mânca, în altă parte nu ne primesc să vindem”, este răspunsul lor atunci când sunt întrebați de ce vând în parc. Cei mai mulți sunt pensionari și spun că anterior au avut o înțelege cu primăria ca să facă un ban pentru a supraviețui. „De la un timp ne alungă”, se plâng aceștia. Ei dau vina pe cei care au reconstruit deasupra veceului public o încăpere pentru comerț. „De la o zi la alta vor să o deschidă și ne avertizează să plecăm de aici. Nimeni nu vede haosul pe care l-au făcut construcțiile în parc, dar ne văd pe noi”, se arată nemulțumiți oamenii. Între tarabe se văd câteva cioturi din copacii seculari, care „au fost tăiați ca să nu încurce la construcții”, spun cei sub privirile cărora s-au înmulțit construcțiile în Parcul Central. Solicitat de reporterii CIJM, primarul Renato Ustaîi susține că a modernizat piețele din Bălți și comercianții ar putea să se mute acolo, pentru că tarabe sunt destule, însă oamenii refuză motivând că în parc ar avea mai mulți cumpărători.
Potrivit actului de la Cadastru, și terenul, și edificiul veceului public au fost cumpărate în anii 2000-2001 de Întreprinderea Individuală „Chișiniovscaia și Co”. Construcția comercială, potrivit informației de la Cadastru, are o suprafață de 135 m.p. În 2006, pe imobil a fost pus sechestru cu mențiunea „corupție”, fapt stins în prezent. În primăvara anului trecut, edificiul a fost dat în folosință.
Nu s-au lăsat nici de „Victoria”
Nu a fost ocolit de stăpânii reastaurantelor nici cel de-al treilea parc din Bălți - „Victoria”, aflat la câteva cartiere distanță de centrul orașului. Un alt agent economic ne invită în parc… la restaurantul „Vstrecea”. Firma „Lilangheli” a primit de la primărie, în urmă cu șase ani, în proprietate privată pământ cu o suprafață de 0,031 ha pentru o construcție comercială. În 2008, aceasta a încheiat, până în anul 2023, un contract de arendă pentru un teren de 781 m.p. Acum cinci ani, „Lilangheli” SRL a semnat un nou contract de arendă cu primăria – pentru 884 m.p.La numărul de telefon indicat în actele semnate cu primăria nu ne-a răspuns nimeni.
DOC// Acte eliberate pentru construcția din Parcul „Victoria”
Câți bani scoate primăria de la „arendașii” din parcuri
Cele trei parcuri din Bălți au o suprafață totală de 13,5045 ha, dintre care peste 5743 m.p. au fost deja ocupați de patronii de localuri, potrivit unui răspuns al primăriei la solicitarea CIJM. Plata de arendă este calculată reieșind din prețul normativ al pământului, iar contractele prevăd sume mărunte. Unii achită sute de lei pe an, alții câteva mii - cu mult sub profiturile pe care le aduc petrecerile într-un spațiu verde.
În ultimii cinci ani, primăria a obținut în jur de 150 de mii de lei din arenda terenurilor în cele trei parcuri, se arată într-un răspuns al administrației din Bălți. Asta ar însemna cel mult 2.600 de lei pe lună pentru toate terenurile ocupate de construcții, în parcuri.
Cei care au semnat se fac că au uitat totul
Solicitată de reporterii CIJM, secretara Consiliului Municipal, Irina Serdiuc, numele căreia apare aproape pe toate contractele de dare în arendă a pământului din parcuri, afirmă că nu-și mai amintește nimic din ce a fost. Ea deține și în prezent această funcție. „Eram și atunci secretară, dar nu vă pot spune nimic. Nu-mi amintesc, trebuie de ridicat, de văzut numele agentului economic, poate că au fost licitații?! Nu vă pot spune nimic!”, a fost reacția acesteia.
„Cine a putut citi legea, a profitat”
Unul dintre consilierii care a votat pentru înstrăinarea terenurilor, cu mandat din 2003 până în 2011, Serghei Iordan, spune că deciziile au fost luate în cadrul legii. „Cei care au privatizat localurile, fie cu bonuri patrimoniale, fie că le-au cumpărat, au avut dreptul să intre și în posesia terenurilor. Prețul pe arendă este mic pentru că așa prevede legislația. Atunci tot timpul se făceau modificări în Legea cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor. Când celor din Parlament le trebuia să privatizeze ceva foarte ieftin, introduceau schimbări în această lege și coeficientul scădea în jumătate. Iată așa se privatizau loturile! Și oamenii care au știut să citească legea s-au folosit de moment”, este explicația lui Serghei Iordan, care, în urma alegerilor locale din 2015, a revenit în postul de consilier.
Primăria din Bălți vrea schimbări în lege
Problema construcțiilor din parcuri a scos la suprafață un vacuum în lege, spune viceprimarul Igor Șeremet. „Și Primăria din Bălți, și Inspecția în Construcții am făcut demersuri la Ministerul Justiției și în Parlament pentru a identifica un instrument corespunzător de demolare a construcțiilor ilegale sau cu devieri de la proiect”, declară acesta. El spune că Primăria din Bălți vrea modificări în Codul Contravențional, dar și în Codul Civil.
„Vrem să fie acceptate propunerile noastre pentru stabilirea competenței primarului și consiliului municipal de a decide demolarea construcțiilor ilegale și de a introduce această competență în Legea cu privire la statutul mun. Bălți. Totodată, vom face un demers către Guvern și Parlament să completeze Codul Civil cu prevederi care se conțin în Codul Civil din Rusia, prin care să se dea claritate pentru construcțiile ilegale, iar APL să decidă demolarea fără o decizie de judecată”, conchide adjunctul primarului din Bălți.
Usatîi: Le-am propus terenuri în schimbul construcțiilor din parc
La rândul său, primarul Renato Usatîi spune că după ce a semnalat la procuratură toate cazurile de construcție în parcuri, iar oamenii legii nu ar fi găsit ilegalități, s-a gândit să rezolve altfel problema. „Li se pune amendă că au tăiat câțiva copaci în plus și cu asta se termină totul. Și atunci, în urmă cu jumătate de an, la consiliul urbanistic, le-am propus acestor agenți economici, că ei sunt câțiva care au construcții în parcuri, să facă un calcul cât costă aceste clădiri, iar în schimb să le dăm alte terenuri. Este vorba despre terenuri care se aflau în arendă din 2005-2007, a expirat arenda și avem 5 hectare libere. Agenții economici pot construi un Mall, un cinematograf, adică tot de ce au nevoie locuitorii. Pentru mine e important să nu fiu acuzat că am obligat oamenii să-și dea averile în schimpul unor terenuri fără valoare. Adică eu le-am spus că le fac un pas în față, iar ei trebuie să se înțeleagă ce fac cu nunțile în parcuri. Dimineața acolo e Doamne ferește!”, conchide primarul din Bălți.
Deocamdată niciun agent economic nu a acceptat propunerea, continuându-și nestigherit afacerile în parcuri.
„Autoritățile nu sunt interesate să facă lumină”
„Toată lumea este nemulțumită că în parcuri rămâne tot mai puțin spațiu și tot mai puțini copaci. În schimb, se înalță mai multe clădiri”, afirmă Diana Grosu, reprezentanta societății civile, care monitorizează cum au loc achizițiile publice la Bălți.
Anul acesta ea a făcut o solicitare la primărie pentru a obține informații despre construcțiile din parcul pentru copii „Andrieș”și spune că foarte greu a primit un răspuns. „Concluzia este că autoritățile nu sunt interesate să facă lumină. Dacă acestea susțin că nu au dat autorizație, atunci eu cred că ar trebui să fie mai transparente și să ofere informații cu privire la ceea ce se întâmplă în parcurile orașului. Cu greu am obținut informația solicitată. Am primit un răspuns în care era scris că „interesul dumneavoastră nu este fondat”. Totuși este vorba despre un spațiu public. Mai mult decât atât, eu știu că este un regim special pentru parcuri – că nu se vinde terenuri din parcuri. Vedem în acte că se vând terenuri, iar cea mai mare problemă este parcul „Andrieș”. Terenurile s-au dat pe bani de nimic”, spune în concluzie Diana Grosu.
Expertă: „Cetățenii, cărora le este destinat parcul, trebuie să fie consultați”
La rândul său, Olesea Stamate, preşedinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), susține că acolo unde nu sunt reguli sau acestea sunt atât de încâlcite încât nu le mai înțelege cetățeanul simplu, iar transparența nu e oaspete dorit, regulile sunt dictate de bani și de interese. „Problema construcțiilor în parcuri, care sunt locuri destinate familiilor, copiilor se datorează atât lipsei de politici urbanistice clare și a unor mecanisme eficiente de implementare, cât și lipsei de transparență în activitatea autorităților publice. Să ne imaginăm următorul caz: Vine compania X la consiliu și solicită extinderea contractului de arendă a terenului, atât ca termen, cât și ca suprafață. Consiliul analizează posibilitatea, și dacă se încadrază în limitele legii, consultă cetățenii - cărora le este destinat parcul. Dragi locuitori ai orașului, dacă extindem contractul cu firma X, câștigăm suma Y timp de un an. Iar din acești bani vom construi un nou teren de joacă, vom renova aleile, felinarele, băncile etc. Nu pot sa cred ca vreun locuitor, în fața unei asemenea atitudini, va refuza oferta consiliului. Însă nu este nici pe departe modul în care procedează autoritățile noastre. Ascund, fac înțelegeri dubioase, pentru ca mai apoi să motiveze că tot pentru binele nostru, al cetățenilor, au întreprins o acțiune sau alta”, constată președinta AGER.
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii