Bani publici

Complex sportiv gigantic început și abandonat la Rezina, după o investiție de cca 13 milioane de lei

Autor: Tudor Iaşcenco
20/11/2020 7858

Un obiect lansat cu fast în anul 2015 în orașul Rezina, care urma să devină un complex sportiv modern și prezentat inițial ca un grandios proiect al guvernării democrate, a fost abandonat după ce în el s-au investit aproape 13 milioane de lei, bani publici. De trei ani acolo nu se mai fac lucrări. Fosta președintă a raionului Rezina, care a fost unul dintre inițiatorii proiectului, spune acum că ce s-a făcut este doar prima etapă. Pentru o a doua etapă ar fi nevoie, potrivit ei, de 54 de milioane de lei. Eleonora Graur, devenită între timp deputată, afirmă că lucrările au fost oprite din cauză lipsei „surselor financiare”, a „instabilității politice din țară” și a faptului că succesorii săi la conducerea raionului nu ar fi suficient de activi în căutarea finanțării pentru finalizarea construcției. Actuala conducere a Consiliului Raional Rezina nu a răspuns la întrebările noastre referitoare la Complexul sportiv. 

Un proiect rebutat, altul – comandat firmei verişorului preşedintei

Rezina a rămas fără stadion în anii ’90 ai secolului trecut. Situat în lunca Nistrului, în urma multiplelor revărsări şi ridicării nivelului apelor subterane, stadionul existent a devenit impracticabil. Ulterior, au fost enunțate mai multe intenţii de a construi unul nou, dar fără vreo finalitate. Prin 2009, o firmă a propus administraţiei raionului proiectul unui stadion nou, a cărui construcție urma să coste 16 milioane de lei. „Preţul mi s-a părut umflat şi am propus ca devizul de cheltuieli să fie revăzut. După mai multe negocieri cu proiectanții, inclusiv cu participarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, preţul stadionului a ajuns la circa 14 milioane de lei”, îşi aminteşte fostul șef al Secţiei Construcţii, Drumuri şi Gospodării Comunale a Consiliului Raional Rezina, Ion Ciorbă. Proiectul însă nu a ajuns să fie pus în practică.

Conducerea democrată-comunistă a raionului, instaurată după alegerile locale din 2011, şi-a amintit de stadion la începutul anului 2015, înainte de noile alegeri locale. Renunțând la proiectul deja modificat şi aprobat al stadionului, aparatul președintei Eleonora Graur a comandat un alt proiect, la firma „Armonic-Urban” SRL, administrată de Valeriu Lupaşcu, verişorul președintei. Când SRL „Armonic Urban” abia începuse să lucreze asupra proiectului, Eleonora Graur a anunțat că lucrările de construcție urmau să coste 72 de milioane de lei. După proiectarea unei părți din stadion – a tribunelor cu 2500 locuri, Consiliul Raional (CR) Rezina a reziliat contractual cu „Armonic Urban”, pe motiv că în 2015, în termenul stabilit, compania nu efectuase nici 30 la sută din lucrările de proiectare comandate, potrivit răspunsului dat ziarului CUVÂNTUL de Vasile Gobjilă, preşedintele Asociaţiei raionale de fotbal, care în 2019 a exercitat timp de câteva luni și funcţia de preşedinte al raionului. “Ulterior lucrările respective de proiectare nu au mai fost contractate cu vreo altă companie“, a concretizat Vasile Gobjilă.

Şi responsabilul tehnic de acest obiect, Alexandru Ucrainciuc, solicitat să comenteze costurile proiectului Complexului, ne-a spus: „Se vorbeşte de 72 milioane de lei, iar mai nou şi de peste 100 de milioane de lei, dar, din câte ştiu, există doar proiectul primei etape – tribunele, cu o serie de încăperi şi acoperiş”. 

Marcel Rusu, actualul șef al Secţiei Construcţii, Drumuri şi Gospodării Comunale a Consiliului Raional Rezina, ne-a declarat că ar exista și proiectul părții a doua a stadionului, care prevede construcția terenului de fotbal, a gardului din jurul lui, a rețelei de iluminat, dar acesta s-ar afla la Agenția de Dezvoltare Centru și dânsul nu ține minte costul lui.

Promisiuni frumoase, dar deșarte

În iunie 2015, cu oaspeţi de la Guvern şi mare tam-tam informaţional, s-a pus piatra de temelie a obiectului despre care viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Anatolie Zolotcov, declara că va fi un nou complex sportiv la Rezina, unul dintre cele mai moderne din ţară, care va include nu numai stadionul cu tribune, dar şi piste de alegări, un bazin, un hotel şi un palat al sporturilor. Liviu Jitari, administratorul firmei „Litarcom” SRL, una dintre firmele preferate ale administraţiei raionului, selectată să construiască prima parte a Complexului, adică tribunele, în valoare de 12, 9 milioane de lei, adăuga atunci că până la sfârşitul anului vor fi construite stadionul, cabinele de schimb și cele de duș, iar Complexul în întregime va fi gata peste trei ani, adică în 2018.

Costul anunțat al întregului Complex, de 72 de milioane de lei, a trezit nedumeriri la Rezina. Or, în anul 2015, bugetul total al raionului fusese aprobat în mărime de 104 656 000 de lei, din care circa 95 de milioane de lei erau transferuri cu destinaţie concretă din bugetul de stat şi doar circa 10 milioane de lei constituiau veniturile proprii. Deoarece Rezina este un centru raional cu o populaţie de circa 12 mii de oameni şi tradiţii sportive destul de modeste, ziariștii de la săptămânalul CUVÂNTUL au întrebat-o pe președinta raionului cine și din care considerente a ales anume acest proiect şi nu unul mai modest. Eleonora Graur a răspuns că aceasta a fost voinţa Consiliului Raional. În luna octombrie 2020, când era deja deputată, Eleonora Graur a fost solicitată repetat să răspundă la această întrebare. Iată răspunsul: ”Ideea a apărut reieşind din faptul că primăria or. Rezina a distrus complet stadionul amplasat în lunca Nistrului (stadionul vechi care avea nevoie de renovare) pentru a construi fântâni arteziene și a asigura oraşul cu apă potabila. Respectiv, orașul nu dispunea de stadion sportiv. Plus la toate, ne-am propus ca acesta să nu fie doar un simplu stadion, ci un Complex sportiv care sa corespundă tuturor cerințelor și standardelor europene”.

Victor Lupaşcu, consilier raional la Rezina, o contrazice: „În luna februarie 2015, când pe agenda şedinţei Consiliului Raional se aflau câteva chestiuni privind alocarea resurselor financiare pentru Complexul sportiv, am declarat că asta este o aventură, că Rezina nu are nevoie de un asemenea Complex cu tribune pentru 2500 de locuri și de alte obiective de care vorbea președinta; am spus că acele cheltuieli planificate sunt absolut iraţionale, iar întreţinerea unui asemenea Complex va necesita cheltuieli peste puterile oraşului şi ale raionului. Dar majoritatea de la guvernare, formată din consilierii democrați și comuniști, ca de obicei, fără a intra în discuții, nu a îndrăznit să meargă împotriva voinței președintei”. 

Consilierul raional Andrei Gârlea spunea că cifra de 72 de milioane de lei, costul declarat al Complexului, a trezit discuţii în Consiliu, dar preşedinta raionului a dat asigurări că cea mai mare parte a cheltuielilor va fi acoperită nu din bugetul raionului, ci din investiţii atrase din bugetul de stat și din diverse proiecte investiționale şi majoritatea consilierilor a susţinut-o. 

O nouă viziune: dezvoltarea orașului Rezina prin amenajarea obiectivelor turistice aferente Complexului sportiv

Exact peste trei ani, în iulie 2018, când locuitorii raionului ar fi trebuit deja să facă sport la Complex, drept reacţie la criticile din mass-media vizavi de situația reală, pe pagina web a Consiliului Raional a apărut o știre însoțită de o fotografie în care președinta raionului și şeful de şantier apăreau pe fundalul tribunelor în proces de construcție. De fapt, din toamna anului 2017, acolo nu se mai lucra. Dar Eleonora Graur se pregătea de alegerile parlamentare din 2019 şi anunța că administraţia raionului a câştigat un concurs de proiecte la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru și a obținut finanțare pentru a doua etapă a construcției Complexului. Costul total al obiectului se ridica deja la circa 118 milioane de lei, anunța președinta. „Atunci când proiectul a început, în anul 2015, s-a contat foarte mult pe impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător care venea în bugetul raional de la Compania „Lafarge Ciment” (Moldova) SA. Dar așa cum ulterior acest impozit a fost direcționat în Bugetul de Stat, raionul a rămas fără importante surse financiare. Astfel, autoritățile sunt în căutare de bani din diferite surse”, a spus Eleonora Graur. Ea a adăugat atunci că la etapa a doua a construcției va contribui și Federaţia Moldovenească de Fotbal. 

Într-adevăr, la 20 iunie 2018, Guvernul Filip a adoptat Hotărârea nr. 585 prin care a inclus proiectul “Dezvoltarea durabilă și competitivă a orașului Rezina prin amenajarea structurilor turistice, aferente Complexului sportiv Rezina” în Documentul unic de program pentru anii 2017-2020 și a dispus finanțarea lui din mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, începând cu anul 2018. La 09 august 2018 însă, Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, din care fac parte majoritatea miniştrilor şi alţi demnitari de rang naţional şi regional, contrar Hotărârii Guvenului, a respins unanim solicitarea Eleonorei Graur privind includerea proiectului dat pentru finanțare în anul 2018.

Construcția stadionului începe cu tribunele?

Construcţia primei părți a Complexului a fost încredinţată firmei „Litarcom” SRL, care este administrată, la fel ca alte două întreprinderi, SRL „Capillati“ și SRL „Ave-Borș”, de aceeași persoană - Liviu Jitari. În perioada președinției Eleonorei Graur aceste firme au obținut cele mai scumpe contracte de investiții capitale în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor obiectelor de menire socială din raionul Rezina, în pofida încălcării serioase de către aceste firme a obligațiilor contractuale la mai multe lucrări. 

De exemplu, la apeductul şi reţeaua de evacuare a apelor reziduale din satul Sârcova, „Litarcom“ SRL s-a obligat să efectueze lucrările în 12 luni, dar a durat patru ani. Staţia de epurare a apelor reziduale din Rezina, construcţia căreia a fost încredinţată tot „Litarcom“ SRL la începutul anului 2014, pentru a fi dată în exploatare cel târziu în toamna lui 2015, nu funcţionează nici astăzi, deşi s-au cheltuit circa 13 milioane de lei din Fondul Ecologic Naţional şi bugetul local. Lucrările de eficientizare energetică a clădirii grădiniţei din satul Ignăţei, finanţate din Fondul de Eficienţă Energetică, contractate în 2012, nici astăzi nu sunt finalizate. La licitația pentru selectarea antreprenorului care urma să repare încăperile Consiliului Raional Rezina, grupul de lucru în frunte cu Eleonora Graur a dat prioritate ofertei SRL „Litarcom”, pe motiv că ar fi fost cea mai avantajoasă din punct de vedere financiar. Mai apoi însă au fost încheiate două acorduri adiționale care au majorat costul lucrărilor cu circa 30 la sută. La fel de suspectă este şi istoria construcţiei sub peretele Primăriei Rezina, a unui havuz, pentru care Consiliul Raional a plătit firmei “Capillati” SRL o sumă de câteva ori mai mare decât una reală, iar havuzul a ieșit din funcțiune chiar în perioada de garanție. Redacția săptămânalului CUVÂNTUL a solicitat, în repetate rânduri, răspunsuri referitoare la aceste obiecte de la administrația SRL „Litarcom”, însă toate solicitările au fost ignorate. 

Construcţia Complexului sportiv a început nu cu terenurile pentru sport, cum ar fi fost logic, dar cu zidirea tribunelor la care, potrivit datelor oferite de Vasile Gobjilă, succesorul Eleonorei Graur la conducerea raionului, până la sfârșitul anului 2017 au fost executate lucrări de terasament şi circa 70% din lucrările de construcţie. Pentru aceste lucrări CR a achitat deja 12 mln 247 mii de lei, aproape toată suma prevăzută în contract.

După publicarea primei investigaţii la această temă, redacţia a solicitat Consiliului Raional Rezina, CNA și Procuraturii să analizeze istoria acestui obiect și anume cât de adecvat este el pentru localitate şi cât de corect au fost cheltuite finanţele publice alocate. Nu a urmat nicio reacţie. Atunci redacţia a rugat doi ingineri constructori din Rezina, cu experienţă, să calculeze costul real al lucrărilor efectuate de SRL „Litarcom”, având ca puncte de reper cantitatea materialelor utilizate. Mina de piatră din Lalova a livrat firmei „Litarcom”, pentru construcţia tribunelor, 324 de metri cubi de coteleţi în valoare de 167,04 mii de lei, iar firma „Covcor” din Rezina – 787,5 metri cubi de beton de diverse mărci în valoare de 915 mii de lei. Luând în calcul şi lucrările de terasament, volumul tribunelor, specialiştii solicitați de CUVÂNTUL au ajuns la concluzia că cheltuielile reale pentru tribune s-ar încadra în cel mult 4 milioane de lei. Totodată specialiștii au menționat că după trei ani de la oprirea lucrărilor, acestea ar putea fi continuate numai după o expertiză tehnică a obiectului.

Pentru finalizare, ar mai fi nevoie de 54 de milioane de lei, potrivit fostei președinte a raionului

Solicitat să comenteze cheltuielile suportate de bugetul raionului la acest obiect și calculele experților independenți, ex-președintele raionului Vasile Gobjilă, în prezent secretar al Consiliului Raional Rezina, ne-a răspuns: „Ar fi bine să le comenteze colaboratorii Secţiei Construcţii... Eu personal regret că nu am putut să influenţez conducerea raionului să nu înceapă construcţia acestei «mahine»”. 

Marcel Rusu, șeful Secţiei Construcţii, Drumuri şi Gospodării Comunale a Consiliului Raional Rezina, s-a arătat contrariat de calculele specialiştilor noştri, declarând că nu le recunoaște.

Solicitată în luna octombrie 2020, adică la doi ani de când ar fi trebuit finalizată construcția, fosta președintă a raionului, Eleonora Graur, a spus că de fapt, lucrările nu au fost stopate, ci că ele se desfășoară în mai multe etape, începând cu anul 2015: „În cadrul primei etape au fost contractate lucrări de execuţie în sumă de 12 998 882 lei şi au fost finalizate, conform contractului, la data de 31 decembrie 2018. Pentru etapa a doua a proiectului se preconizează identificarea surselor finaciare în mărime de 54 108 810 lei”. Ea nu a precizat ce lucrări prevede etapa a doua și cum s-a ajuns anume la această sumă. 

Eleonora Graur sugerează că vina pentru nefinalizarea construcției ar fi a succesorilor săi 

Actuala deputată spune că lucrările nu au fost finalizate din cauza lipsei surselor financiare. „Atunci când am început acest proiect, impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător era achitat și suplimenta soldul disponibil al Consiliui Raional. Apoi, la inițiativa Ministerului Finanțelor, achitarea acestui impozit s-a transferat către bugetul de stat, nu în cel raional. Aceasta și a dus la crearea impedimentelor și tergiversarea lucrărilor la acest obiect”, mai explică Eleonora Graur. 

La întrebarea: „Ce se va întâmpla cu această construcție executată parțial, dar pentru care s-au cheltuit aproape 13 milioane de lei?”, Eleonora Graur a răspuns: „Prioritar la moment este identificarea surselor financiare pentru a finaliza acest complex sportiv. Lucrările pentru perioada cât am fost eu responsabilă de proiect au fost executate conform planului. Faptul că ulterior, inclusiv din motivul instabilității politice și lipsei unor responsabili din partea Guvernului cu care s-ar fi putut discuta și identifica bani pentru următoarea etapă a construcției, nu este nici vina mea și nici a locuitorilor raionului Rezina. Totodată, este foarte important ca în abordarea unor asemenea chestiuni, cum este Complexul sportiv din Rezina, să nu punem problema de ce s-a inițiat, dar de ce nu se finalizează construcția și cum rezolvăm. Dacă vom arunca cu pietre pentru fiecare obiectiv construit pe care succesorii nu sunt capabili să-l dea în exploatare ca acesta să înceapă să aducă beneficii pentru oameni și bani pentru buget, cum este cazul Arena Chișinău, atunci descurajăm puținii demnitari și funcționari care încă mai înțeleg că datoria lor este nu să asigure o sărăcie stabilă, dar să genereze lucruri utile și așteptate de comunitate”.

Cum construiesc stadioane alte localități

Ne-am interesat ce cheltuieli au suportat pentru construcţia unor obiective similare autorităţile din alte localităţi. Acum vreo zece ani, a fost reconstruit stadionul din orașul Teleneşti. Boris Burcă, în acea perioadă preşedinte al raionului, ne-a spus că pentru reamenajarea câmpului de fotbal, construcţia tribunelor, a unei clădiri unde sunt amplasate vestiarul, oficiile, dar și alte încăperi, construcția gardului stadionului, autorităţile au cheltuit circa 100 de mii de lei.

Anul trecut a fost dat în exploatare, după o reconstrucţie capitală, stadionul din or. Glodeni, care, pe lângă câmpul de fotbal, include un teren de volei, unul de tenis de câmp și o pistă de alergări. Are o capacitate de 1450 de locuri. Reconstucţia a costat 5,5 milioane de lei. 

Câţiva activişti, originari din satul Ţareuca, raionul Rezina, au decis să caute mijloace şi să construiască în localitatea lor un stadion modern, cu tribune pentru suporteri, parcare auto, alte comodităţi. La Primăria Ţareuca am văzut proiectul acestui obiectiv, costul căruia, conform calculelor prealabile, ar ajunge la circa un milion de lei.

Asociația băștinașilor din s. Pepeni, r-l Sângerei, a inițiat un proiect de renovare a stadionului din localitate. În primăvara anului 2019 Asociația a depus un proiect la concursul anunțat de Programul Migrațiune și Dezvoltare Locală (MiDl) și a obținut o finanțare de 10 mii de euro (circa 200 mii MDL) pentru renovarea stadionului și amenajarea unei zone de parc în regiunea adiacentă. Proiectul care se numește ”Stadion cu parc amenajat – localitate atractivă pentru traiul tinerilor – emigrare în descreștere”, presupune și acumularea unei sume de 10 mii de dolari (circa 170 mii MDL) din donații, în special de la diasporă.

Proiectul presupune amenajarea tribunei cu 360 de locuri și a unor bănci pe partea opusă a terenului de fotbal, construcția unor trotuare pavate spre tribună, amenajarea unui scuar la intrarea în stadion, a unei parcări și reabilitarea fântânii din preajmă. Lucrările, după cum ne-au informat liderii Asociației în luna august 2020, sunt în toi.

Cum reacționează instituțiile statului 

După publicarea, în noiembrie 2019, a primei investigații la această temă, redacția ziarului regional CUVÂNTUL a organizat o consultare publică cu locuitorii din raion, în urma căreia a fost formulată propunerea de a cere Consiliului Raional Rezina să formeze o comisie care ar verifica documentele și cheltuielile suportate de comanditar pentru acest obiect. Reacţia actualului președinte al raionului, Valeriu Ciorici, la interpelarea redacţiei, a fost: “Conform prevederilor Legii 436/2006 privind administraţia publică locală, preşedintele raionului nu are competenţe să constituie o comisiei de evaluare, cea din urmă fiind de competenţa consilierilor raionali”.

În vara anului 2020, mai mulți locuitori ai raionului Rezina au protestat la sediul din Chișinău al Procuraturii Generale, cerând investigarea a ceea ce ei au numit „actele de corupţie şi abuzurile” comise de administrația raionului Rezina, în frunte cu ex-preşedinta raionului şi actuala parlamentară Eleonora Graur. Drept reacţie, procurorul Adrian Rusu a răspuns, în scris: „Faptele de sustragere a mijloacelor financiare destinate pentru construcția stadionului din or. Rezina și a mijoacelor financiare pentru construcția havuzului din fața Primăriei or. Rezina sunt investigate în ordinea art. 274 din Codul de procedură penală în carul procesului penal nr. 20202800223 și respectiv nr. 20202800288. Procese sau cauze penale în privința acțiunilor fostului președinte al raionului Rezina, Eleonora Graur, nu au fost inițiate de către organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Rezina sau procuratura teritorială, nefiind înregistrate astfel de sesizări”.

Solicitată în octombrie 2020 să ne informeze dacă în perioada 1 ianuarie 2015 – 1 septembrie 2020 a recepționat vreo sesizare în privința investigării eventualelor fapte ilegale comise în legătură cu construcția Complexului Sportiv din or. Rezina și dacă a pornit vreun control, Procuratura Anticorupție a răspuns: ”În rezultatul procesării informațiilor din Sistemul Web-Document al Procuraturii Anticorupție, destinat circulației documentelor, căutările nu au generat rezultate ce ar indica faptul că există cauze penale sau procese penale în examinare în privința factorilor de decizie ai Consiliului Raional Rezina”. 

Procuratura a notat, de asemenea, că în privința agentului economic implicat la prima etapă a construcției, „Litarcom” SRL, în aprilie 2016 a fost pornită o urmărire penală în baza art. 335 al (1 prim) din Codul Penal – abuz în serviciu comis de o persoană dintr-o organizație comercială sau nestatală - obiectul investigației vizând un pretins prejudiciu adus Administrației de Stat a Drumurilor, însă cauza a fost clasată în noiembrie 2019, pe motiv că fapta „nu întrunește elementele infracțiunii”. „Totodată, în cadrul verificării cauzelor penale aflate în exercitare și conducerea urmăririi penale a Procuraturii Anticorupție, nu au fost depistate cauze penale al căror obiect de investigație să constituie construcția Complexului Sportiv Raional Rezina”, a mai informat Procuratura Anticorupție. 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii