Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii statului
Imagine de la protestul organizat pe 27 august 2016. Sursa foto: Radio Europa Liberă/Nicu Gușan
Autor: Mariana Rață
19/09/2017 19462
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordați în noiembrie 2014 și martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) și Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenții celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari și 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordați în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de Guvern, a cărei componență este ținută în mare secret. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcții publice importante. Deși modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanțiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reușit recuperarea a doar 2% din banii fraudați. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperați de la patru companii din aşa-numitul „grupul Șor”, în baza unor hotărâri judecătorești care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Pretextul fals
În noiembrie 2014, când guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a mers la ședința secretă de Guvern solicitând oferirea unei garanții de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei pentru a salva depozitele oamenilor simpli de la cele trei bănci stoarse de bani prin credite neperformante, peste 96% din deponenții BEM, BS și Unibank, persoane fizice, își puteau recupera banii păstrați la bancă fără nicio intervenție din partea statului. Potrivit informațiilor oficiale obținute de Centrul de Investigații Jurnalistice de la Banca Națională a Moldovei (BNM), la cele trei bănci, în acel moment, existau 2,3 milioane de conturi bancare, deținute de persoane fizice, în valoare de până la 6.000 de lei fiecare. Pe cele 2,3 milioane de conturi se găseau 280 de milioane de lei. Pentru acești deponenți, întreaga sumă păstrată la bancă urma să fie recuperată din contul Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care are obligația legală să restituie până la 6.000 de lei fiecărui deponent persoană fizică. Mecanismul a fost însă activat în momentul în care BNM decide retragerea licenței unei bănci. La recomandarea BNM și a Comitetului Național de Stabilitate Financiară (CNSF), Guvernul a decis să recupereze acești bani din fonduri publice și nu din cele bancare.
Cum a pierdut statul 800 de milioane de lei
În toamna anului 2015, când a fost luată decizia de închidere a celor trei bănci, lichidatorii BEM, BS și Unibank au apelat totuși la Fondul de garantare, doar că pentru recuperarea a 159.605 lei, pentru 53 de persoane. „Numărul celor care au beneficiat de recuperarea banilor de la Fondul de garanție a fost nesemnificativ. De la Banca Socială am primit o listă de 21 de persoane, cu recuperarea a 99.812 lei, de la Banca de Economii – o listă de 25 de persoane, care urmau să primească 51.139 de lei, iar Unibank a transmis o listă de șapte persoane care aveau depozite în valoare totală de 8.654 de lei. Cineva, de exemplu, din acea listă, avea de primit doar 22 de bănuți”, afirmă Eduard Usatîi, directorul executiv al Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar.
Un calcul simplu arată că dacă Fondul ar fi fost activat pentru toți deponenții celor trei bănci, din contul banilor publici ar fi fost economisiți peste 800 de milioane de lei. Usatîi recunoaște că Fondul nu deține lichidități atât de mari, dar, apelând la împrumuturi de la bănci sau de la stat, ar fi putut face față.
Infograficul a fost realizat în baza informațiilor oferite de BNM. Sursa: CIJM
Cui au servit garanțiile de stat?
Cea mai mare parte din banii oferiți prin garanții de stat au fost cheltuiți pentru a restitui depunerile bănești ale 15.967 de persoane care aveau pe conturile lor bancare mai mult de o sută de mii de lei. Potrivit datelor furnizate de BNM, pe conturile acestor persoane, care reprezintă doar 0,66 % din numărul total al deponenților celor trei bănci în proces de lichidare, se păstrau 4,4 miliarde de lei, sau 65% din volumul total al depozitelor persoanelor fizice.
Potrivit stenogramei ședinței secrete a Guvernului din 7 noiembrie 2014, atunci când a fost acordată prima garanție de stat, de către Guvernul Leancă, ministrul de atunci al Afacerilor Interne, Dorin Recean, a propus instituirea unui plafon pentru restituirea depozitelor din mijloacele de stat. Venind în întâmpinarea lui Recean, guvernatorul BNM a sugerat că poate fi stabilit un plafon de până la un milion de lei. Ministrul de atunci al Economiei, Andrian Candu, a insistat – „Nu va fi plafonat!”. Datele BNM arată că în cele trei bănci existau doar 354 de depozite mai mari de un milion de lei. Valoarea totală a acestora era de circa un miliard de lei.
Cum au fost cheltuiți banii din cele două garanții de stat la BEM, BS și Unibank. Infograficul a fost realizat în baza informațiilor oferite de BNM. Sursa: CIJM
„Filtrul” secret
Fragment din stenograma ședinei secrete de Guvern, la care s-a decis acordarea primei garanții de stat pentru BEM, BS și Unibank
În cadrul aceleiași ședințe secrete de la Guvern, luat la rost cu privire la riscurile de fraudare a banilor acordați prin garanție de stat, Candu a dat asigurări că a fost creat un filtru incontestabil - o comisie specială. Comisia urma să analizeze soldurile din conturile persoanelor fizice și juridice, cu capital privat, inclusiv societăți comerciale în care statul deține sub 25% din acțiuni, pentru a stabili care dintre ele pot beneficia de restituirea depunerilor bănești. „Comisia-filtru” urma să nu permită ca banii să ajungă în mâinile deponenților-persoane fizice și juridice care ar fi fost identificate ca fiind afiliate băncilor sau/și neconforme legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor. În atenția acestei comisii urmau să ajungă toate depozitele mai mari de 500.000 de lei. În cazul persoanelor fizice, potrivit lui Drăguțanu, ar fi fost vorba despre 1.400 de deponenți.
Centrul de Investigații Jurnalistice a încercat să afle cine a făcut parte din acea comisie specială care a împărțit o bună parte din cei 14,2 miliarde de lei. Într-un răspuns oficial primit de la Ministerul Finanțelorsuntem informați că „în principiu, prevederile Hotărârii de Guvern din 13 noiembrie 2014 au fost executate în modul corespunzător și în termenii stabiliți de Ministerul Finanțelor”. Dat fiind însă faptul că „actele și datele prelucrate și emise întru executarea hotărârii Guvernului din 13 noiembrie 2014 constituie informații oficiale cu accesibilitate limitată”, „satisfacerea pretențiilor referitoare la accesul la informații nu este posibilă”, ne informează ministrul Octavian Armașu.
Carieră fulminantă pentru unii membri ai comisiei
Lilia Palii, alături de premierul Pavel Filip. Sursa: gov.md
Din stenograma ședinței de Guvern la care a fost adoptată hotărârea la care face trimite ministrul Finanțelor, reiese că în componența comisiei urmau să intre reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Băncii Naționale, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate. În hotărârea adoptată de membrii Cabinetului de miniștri, din comisie dispare însă Ministerul Justiției. „Nu a fost vorba ca cineva de la Justiție să facă parte din comisie. Noi nu am fost invitați”, ne-a declarat ministrul de atunci Oleg Efrim. Fostul ministru al Afacerilor Interne, Dorin Recean, susține că nici de la MAI nimeni nu a fost inclus în comisie, dar cel mai probabil a fost delegat cineva din cadrul Poliției.
Fostul ministru al Finanțelor, Anatol Arapu, care, potrivit stenogramelor de la ședințele secrete de Guvern, a susținut activ acordarea celor două garanții de stat, ne dă asigurări că acea comisie specială a existat și chiar a avut zeci de ședințe. Arapu susține că din componența comisiei făceau parte secretarii de stat de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei – Veronica Ursu și Lilia Palii (ulterior numită consilier de stat principal al premierului Pavel Filip, în prezent secretar general al Guvernului – n.r.), viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, cineva din șefii de direcție de la Procuratura Generală, CNA și SIS, numele cărora nu și le amintește.
„Activitatea acestei comisii nu era o glumă. Deciziile vizau acordarea unor sume mari de bani. Comisia a expediat multe demersuri către Procuratură și SIS. Au fost mai multe cazuri în care companii sau persoane în privința cărora existau suspiciuni că ar fi complice la devalizarea băncilor solicitau restituirea depozitelor. Până la urmă nu știu dacă le-au fost eliberați banii. Decizia o lua comisia. Nu cred însă că era posibil așa ceva”, ne-a declarat Arapu.
2,4 miliarde de lei erau suficienți?
Veaceslav Ioniță
Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, consideră că decizia Guvernului de a restitui integral depunerile persoanelor fizice și juridice de la cele trei bănci în proces de lichidare nu are nicio justificare logică și economică.
„Acceptăm ideea oportunităţii dezbaterilor privind restituirea depunerilor de până la 100.000 de lei. În luna octombrie 2014 numărul lor se ridica la 75,8 mii persoane şi ei deţineau 2,1 miliarde lei. Nu există o explicaţie economică din ce cauză statul ar fi trebuit să acopere cu garanţie aceste mijloace ale celor care au depus în bănci sume de sute de mii sau chiar milioane de lei. Cu atât mai mult nu își găsește justificare garantarea depunerilor persoanelor juridice. Oare statul compensează pierderile unui agent economic care investește bani într-o afacere care nu merge? Deschiderea unui depozit bancar este un fel de afacere pentru agenții economici. De ce ar trebui statul să le compenseze ultimilor investițiile pierdute, discriminându-i pe primii? Din totalul de 13,4 miliarde lei putem găsi o justificare plauzibilă doar pentru o sumă de 2,4 miliarde lei care reprezintă suma depozitelor persoanelor fizice de până la 100.000 de lei. Această sumă putea fi recuperată ulterior din vânzarea activelor acestor trei bănci”, susține Ioniță.
Iurie Leancă, ex-prim-ministru (10 iulie 2017):
Iurie Leancă
„Acea garanţie a fost acordată pentru ca oamenii să nu rămână fără depunerile de o viaţă. Am semnat garanţia doar după consultarea/recomandarea instituţiilor financiare internaţionale: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.”
(Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au negat ulterior că ar fi aprobat această soluție a Executivului de la Chișinău).
Sergiu Cioclea, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (3 august 2017):
Sergiu Cioclea
„Cele 14 miliarde au fost înaintate de BNM pentru a compensa toți deponenții și creditorii și alte depuneri în bancă. Acum efortul este de a recupera toate activele care nu au fost în bancă în acel moment. Sunt bani care sunt sustrași prin credite neperformante, bani care au fost sustrași prin circuite frauduloase și alte active nelichide care s-au acumulat în bancă. Recuperarea are loc pe toate aceste direcții.”
Anatol Arapu, fost ministru al Finanțelor:
Anatol Arapu
„Eu consider că decizia de a compensa sută la sută depozitele din cele trei bănci din mijloacele statului a fost una corectă. Au venit experți de la Banca Mondială și ne-au spus care a fost experiența în diferite țări. Ei nu ne-au recomandat decizia, dar ne-au descris experiența altor state. Era clar de la bun început că băncile vor fi închise. Fondul de garantare a depozitelor putea acoperi o sumă infimă, vreo 270 de milioane de lei. De unde ați luat că din acel fond erau acoperite depozitele pentru 96% din deponenți? Noi nu am avut asemenea cifre și nu pot să afirm că ele sunt corecte sau nu. Dar în afară de banii oamenilor, acolo erau fonduri publice, întreprinderi de stat, trezoreria era la BEM. Dar, Doamne ferește, Banca Națională nu voia în niciun chip să… ei erau cei mai activi. Dacă se închideau băncile, oamenii veneau la ei. De asta a fost implicat Guvernul ca să îi dea garanție. Sunt aici anumite lucruri pe care nimeni nu vrea să le spună. Aspectul politic al problemei din 2014, amintiți-vă cine și cum răcnea prin Parlament, cine a generat această problemă și cine sunt oamenii care erau acționari la bănci. Au fost factori care au influențat decizia. Eu continui să insist că decizia luată este corectă. Acest lucru a fost explicat foarte clar în revista «The Economist», altfel aveam prăbușirea totală a sistemului financiar și a economiei din Moldova. Consecințele se văd acum pentru că economia nu a fost ștearsă de pe fața pământului. Efectul asupra bugetului va fi de lungă durată, gradual va fi acoperită această gaură”.
Legile care au pregătit terenul
În iulie şi septembrie 2014, cu câteva luni până la acordarea primei garanții de stat, prin asumarea răspunderii, Guvernul Leancă a modificat legislaţia din domeniul financiar-bancar, creând astfel premise legale de creditare de urgenţă a băncilor comerciale în dificultate de către BNM, cu garanţia guvernului.
Asumarea răspunderii se referă la modificări în Legea cu privire la BNM, Legea instituțiilor financiare și Legea cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și recreditarea de stat. Potrivit acestor modificări, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, definite astfel de un organ naţional instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, este autorizat să emită valori mobiliare de stat pentru capitalizarea băncilor, precum şi valori mobiliare de stat sau garanţii de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de BNM băncilor.
Aceleași modificări stabilesc că în cazul garanţiilor de stat acordate în situații de criză financiară sistemică, hotărârile de acordare a garanțiilor sunt luate de Guvern și nu de Parlament, așa cum prevede regula generală.
„Cuvintele-cheie din aceste modificări sunt «criză financiară sistemică» și «organ național instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice». În cazul celor două hotărâri de Guvern secrete, din noiembrie 2014 și martie 2015, garanțiile de stat au fost acordate fără a fi declarată criză financiară sistemică. Mai mult de atât, Executivul a neglijat și obligația de a institui acel organ național pentru gestionarea crizelor sistemice. Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) nu avea funcții de gestionare a crizelor financiare sistemice și nici de luare a unor decizii sau de a face recomandări Guvernului pentru acordarea de credite de urgență, așa cum prevede Legea asumată de Guvern în septembrie 2014”, atenționează Veaceslav Negruța, expert al Transparency International - Moldova
Panoul de recuperare, cu „iluzii optice”
1 septembrie 2017. Panoul de recuperare a activelor fraudate de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, amplasat pe site-ul Ministerului Finanțelor la inițiativa premierului Pavel Filip, anunță optimist că în aproape trei ani s-a reușit recuperarea a unui miliard de lei din cei 14,2 miliarde acordați de Guvern celor trei bănci în calitate de garanție de stat, iar ulterior transformați în datorie de stat. „Șmecheria” panoului poate fi observată doar de cei mai atenți. Banii întorși statului nu fac parte din cei sustrași în mod fraudulos, ci sunt recuperați fără efort din vânzarea activelor celor trei bănci (136 de milioane de lei), a gajului (68,68 de milioane de lei), din titluri executorii și proceduri de insolvabilitate (134,9 milioane de lei). Cea mai mare sumă recuperată, 562 de milioane de lei, vine din încasări aferente creditelor de bună-credință acordate anterior de cele trei bănci. Din credite neperformante, potrivit unui răspuns oferit CIJM de către BNM, până pe 30 aprilie 2017, au fost recuperați doar 72,54 de milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 2,2%.
Câți bani pot fi recuperați?
Într-un studiu realizat recent, „Monitorizarea evoluțiilor în sectorul financiar-bancar”, experții Trasparency International-Moldova și IDIS Viitorul susțin că există câteva grupuri distincte din care ar trebui recuperați banii sustrași din cele trei bănci în procedură de lichidare: bani fraudați din grupul de companii care ar fi controlate de Ilan Șor, bani fraudați din alte grupuri care au contractat credite neperformante, bani care ar urma să fie recuperați din credite compromise sau dificil de recuperat, banii din credite oferite persoanelor de bună-credință și bani recuperați din vânzarea activelor și gajurilor celor trei bănci.
În cazul ultimului grup, deja au fost recuperați 204,68 de milioane de lei din totalul de 20,9 miliarde de lei, conform bilanțurilor contabile ale valorilor activelor celor trei bănci. Totuși, potrivit unui răspuns oferit de BNM, pe recuperarea întregii valori a activelor nu se poate miza deloc. La 16 octombrie 2015, în momentul retragerii licențelor BEM, BS și Unibank, administratorii speciali ai celor trei bănci au calculat valoarea estimativă a activelor băncilor care ar putea fi valorificate, iar rezultatul lor este stupefiant. Din 20,9 miliarde de lei, ar putea fi recuperate doar 1,4 miliarde, sau 7% (!).
Licitațiile, tot mai neatractive
Prețul hotelului de pe str. Frumoasa, din Chișinău, a scăzut de la 30 de milioane de lei la 4,3 milioane de lei. Foto: bem.md
Astăzi este greu să iei în calcul chiar și această sumă estimativă calculată de administratorii speciali, ori de mai bine de jumătate de an, lista bunurile scoase la licitații de către cele trei bănci rămâne aproape intactă. Din lipsa cumpărătorilor, administratorii BEM, BS și Unibank sunt nevoiți să scadă mereu din prețul obiectelor propuse spre vânzare. Spre exemplu, un hotel de pe str. Frumoasa din Capitală, gajat inițial la bancă de compania Alegor-Comerț, la valoare de 30 de milioane de lei, a fost ulterior scos la vânzare de BEM cu 4,3 milioane de lei. În prezent, clădirea se vinde cu 2,6 milioane de lei. Într-un alt caz, un complex de clădiri de producere și depozite din or. Lipcani, Briceni, gajat la BEM cu valoarea de 39,6 milioane de lei, este vândut cu 1,35 de milioane de lei. Banca a expus bunul din Lipcani la 37 de licitații publice, dar nu a găsit încă un cumpărător.
30,7 miliarde de lei, revendicați în dosare penale
Cele mai mari nemulțumiri ale societății și experților se referă la „progresele” autorităților în recuperarea banilor fraudați. Potrivit datelor plasate pe pagina web, Banca de Economii se regăsește, ca parte vătămată, în 40 de dosare penale intentate, iar valoare prejudiciului calculat este de 14,6 miliarde de lei. Banca Socială figurează în 27 de dosare penale, cu un prejudiciu de 16 miliarde de lei. Unibank ar trebui să recupereze 709 milioane de lei în baza a șapte dosare penale intentate. În total, din aceste cauze penale ar urma să fie recuperați 30,7 miliarde de lei, dacă e să credem datelor furnizate de cele trei bănci, care nu dezvăluie lista companiilor vizate în dosarele penale. Multe dintre aceste cauze penale s-au împotmolit în judecată, iar în cazul unora, recuperarea prejudiciului este imposibilă, banii fiind transferați în baza unor acte judecătorești în zone off-shore.
Ilan Șor „grațiat” de BEM, BS și Unibank
Potrivit raportului Kroll, doar „grupul de companii Șor” ar fi adus celor trei bănci un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari. Patru companii afiliate lui Ilan Șor: Caritas Grup, Voximar-Com, Provolirom și Dracard ar datora cinci miliarde de lei Băncii de Economii. Potrivit Judecătoriei Chișinău, în prezent, pe rolul instanței nu se află niciun litigiu înaintat de administrația BEM împotriva acestor firme. În schimb, BNM ne informează că BEM a fost recunoscută ca parte civilă într-un dosar penal care vizează acordarea creditelor neperformante celor patru companii. „Având în vedere că Ilan Șor a exercitat funcția de președinte al Consiliului BEM, la sesizarea băncii, organul de urmărire penală a intentat cauză penală de încasare a prejudiciilor suportate de bancă în legătură cu acordarea creditelor Dracard SRL, Provolirom SRL, Caritas Group SRL, Voximar-Com SRL. Pe marginea cauzei penale intentate, BEM a fost recunoscută în calitate de parte civilă ca urmare a cauzării prejudiciului material în valoare de 5,2 miliarde de lei. Recuperarea prejudiciului material prin acțiunea civilă înaintată în cadrul examinării cauzei penale depinde de finalitatea examinării dosarului penal în instanța de judecată”, ne informează BNM.
Dosarul la care face referire BNM, pare să fie cel în care Ilan Șor a fost condamnat la 7,6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, „pentru cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire”. Atunci, Judecătoria Chișinău a admis de principiu acțiunea civilă înaintată de BEM, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile. Nu am reuşit să aflăm dacă în cadrul procedurii civile au fost aplicate măsuri de asigurare a acțiunii.
Întrebată de Centrul de Investigații Jurnalistice de ce BEM nu a înaintat o acțiune civilă împotriva lui Ilan Șor, BNM ne-a răspuns că fostul președinte al Consiliului băncii nu figurează în calitate de debitor în registrele/documentele băncii și astfel nu există temei pentru un astfel de demers.
Firmele lui Șor - prejudiciu de 20,2 miliarde de lei
Ilan Șor, fost președinte al Consiliului BEM. Foto: ziarulnational.md
Pe lângă cele 5,2 miliarde de lei care urmează să fie recuperați de la companiile care ar fi controlate de Ilan Șor în favoarea BEM, cele patru firme plus încă una din acelaşi grup au fost obligate de judecată să restituie alte 15 miliarde de lei Băncii Sociale. Acțiunile în instanță au fost depuse de bancă încă în 2015, iar potrivit hotărârilor judecătorești, Banca Socială a cerut declararea nulă a contractelor de credit încheiate cu aceste firme. Instituţia bancară a oferit împrumuturi acestor firme în perioada de după adoptarea hotărârii de Guvern privind acordarea garanțiilor de stat (13 noiembrie 2014 - n.r.) și introducerea administrării speciale la BS (28 noiembrie 2014 - n.r.).
Danmira-Com SRL a fost obligată de judecătoarea Cornelia Vârlan de la Judecătoria sectorului Rășcani să restituie 29,6 milioane de dolari, 101,3 milioane de euro și 720,8 milioane de lei, bani acordați în baza a trei credite pe 25 noiembrie 2014, cu trei zile înainte de introducerea administrării speciale la BS. În mod surprinzător, acțiunea în judecată pentru anularea contractelor de împrumut a fost depusă pe 12 februarie 2015, adică la nici două luni și jumătate de la oferirea împrumutului. Hotărârea a fost pronunțată pe 6 iunie 2016. Între timp au fost anunțate 14 ședințe de judecată, dintre care șapte amânate din cauza concediilor magistratului. Reprezentanții Danmira-Com SRL nu au participat la proces.
Caritas-Group SRL a fost obligată să restituie 28,9 milioane de euro, 13,6 milioane de dolari și 1,8 miliarde de lei, luați cu împrumut de la Banca Socială pe 26 noiembrie 2014. Contrade SRL trebuie să întoarcă băncii 24,9 milioane de dolari și 105 milioane de euro luați cu împrumut tot pe 26 noiembrie 2014, iar Davema-Com SRL va trebui să restituie 3,1 miliarde de lei, luați credit de la BS cu o zi înainte, pe 25 noiembrie 2014. Aceste trei hotărâri au fost adoptate pe 28 și 29 iunie 2017 de același magistrat de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, Nina Arabadji. În toate trei cazuri, dispozitivul hotărârilor de judecată amintesc și de o companie off-shore din Marea Britanie cu care ar fi fost încheiate contracte de cesiune a creditelor, chiar în ziua în care acestea au fost luate de la Banca Socială. În cadrul proceselor de judecată pe toate trei dosare, judecătorul a solicitat să îi fie prezentat rezultatul unei comisii rogatorii din Marea Britanie.
Voximar-Com SRL este singura companie din „grupul de companii Șor” care a atacat cu recurs decizia primei instanțe prin care a fost obligată să restituie un împrumut în valoare de trei miliarde de lei. Potrivit Băncii Naționale, procesul se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău.
În niciunul dintre dosarele menţionate mai sus nu a fost publicată hotărârea motivată a instanței, iar dispozitivele hotărârilor au fost excesiv anonimizate, contrar prevederilor legale. Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, afirmă că în baza acestor dispozitive este imposibilă recuperarea banilor din străinătate. Din hotărâri nu este clar dacă aceste companii dispun de banii care ar trebui recuperați și care va fi modalitatea prin care ar putea fi restituiţi banii. „Aici ar trebui să intervină procurorii”, a punctat Gribincea.
Veaceslav Negruța, expert Transparency International - Moldova: „Speranța de recuperare a banilor este tot mai mică”
Veaceslav Negruţa
„Azi este dificil să operezi cu o cifră exactă cât trebuie să fie recuperat. Fraudele bancare care au avut loc în acele trei bănci (și nu doar) fac parte din diferite scheme de fraudare: «spălătorie/laundromat», credite neperformante sau «furtul miliardului». Investigații reale și veritabile pe unele dintre aceste fraude încă nici n-au început. Asta s-ar putea întâmpla doar dacă organele de investigație vor lucra serios cu informațiile sistematizate în raportul Kroll și în deplină de-sincronizare cu deciziile politice luate în acea perioadă descrisă în raportul Kroll. Cu atât mai dificil este să vorbim despre procentajul recuperării. Cu cât timpul se scurge mai departe fără investigații și măsuri de blocare sau sechestru pe mijloacele obținute fraudulos, fie aflate aici sau în alte jurisdicții, cu atât speranța recuperării este mai mică. Cel mai grav este că observăm tentative și inițiative de legalizare a mijloacelor obținute ilegal prin promovarea de «legi» de către un grup anume în ultima perioadă: fie că e vorba de «legea legalizării capitalurilor», fie că e vorba de «legea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor». Din aceste considerente, probabil, nu este deloc întâmplătoare tărăgănarea și zădărnicirea sau chiar lipsa unor investigații veritabile pe fraudele bancare avute loc.”
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, doar din creditele oferite persoanelor de bună-credință vor putea fi recuperați toți banii. Potrivit datelor de la BNM, în acest caz ar fi vorba de circa 740 de milioane de lei.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” implementat de Transparency International - Moldova în colaborare cu IDIS Viitorul şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
CANTINELE DE LUX ALE PUTERII
Un prânz cald în cantinele Parlamentului, Guvernului sau Băncii Naționale vine cu un bonus plăcut și responsabil direct de starea de sațietate a creierului – prețul! Cu banii pe care îi achită un ales sau un funcționar al poporului pentru un meniu complet, muritorii de rând își pot pune pe tavă doar jumătate de porție. „Masa bogaților” este subvenționată din bugetele instituțiilor cu sume deloc neglijabile. Principala instituție financiară din țară, de exemplu, deja a pus deoparte, pentru anul 2023, aproape 1 milion 500 de mii de lei pentru achiziționarea produselor alimentare, dar și alte peste 570 de mii
TERENUL-FANTOMĂ DE LA BAZINUL „DINAMO”
Statul își adjudecă în instanță dreptul asupra terenului de peste un hectar de pe teritoriul bazinului Dinamo care, în urma unui contract de locațiune cusut cu ață albă, ar putea ajunge pe un termen nelimitat în buzunarul companiei „Prosport Invest”. Deși reprezentanții firmei își declară nobila intenție de a dezvolta sportul, mai multe instituții de control vorbesc despre un potențial risc de înstrăinare a bunului public, care ar aduce un prejudiciu de 58 de milioane de lei vistieriei statului. Terenul în litigiu ar putea repeta soarta altor proprietăți funciare care, prin aplicarea schemelor dubioase, au încăput pe mâna unor
GĂURILE NEGRE DIN „FONDUL VERDE” AL STATULUI
Anual, sute de milioane de lei sunt alocate de către stat pentru implementarea proiectelor ecologice. Aproximativ 90 la sută din această „mană bugetară” ajunge la autoritățile publice locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare. Spuma care rămâne, până la 10 procente din total, este disputată aprig de asociații neguvernamentale și agenți economici, iar tendința să-și facă drum cu coatele și ocolind legea nu este o raritate. Timp de 29 de ani din momentul în care a fost creat, Fondul Ecologic Național a împărțit miliarde de lei, dar statisticile oficiale arată că în 2022 moldovenii trăiesc tot
Pe urmele „miliardului”: 30 de milioane de la Banca de Economii, „înecate" pe malul unui iaz de lângă Nisporeni
Credite în sumă de peste 30 de milioane lei, luate de la Banca de Economii printr-o schemă dubioasă pentru un gaj care nu acoperă nici a zecea parte din sumă, şi-au pierdut urma la Nisporeni. Banca a reuşit să recupereze puţin sub jumătate de milion din imensul împrumut, după ce a vândut gajul pentru cele 30 de milioane. În schemă apare numele unuia din cei mai prosperi oameni de afaceri din raionul Nisporeni, Dorin Cibotaru, fiul fostului preşedinte al raionului şi actualului consilier, Gheorghe Cibotaru, şi ginerele judecătorului de la Curtea de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan, cumnat cu fostul preşedinte al
Firma de securitate a poliţiştilor lui Igor Dodon
Întreprinderea de Pază şi Securitate Premium Security Grup, al cărei beneficiar efectiv este fostul ministru de Interne din perioada aflării la guvernare a Partidului Socialiştilor, Pavel Voicu, a reuşit să câştige câteva contracte bănoase cu instituţiile statului, licitaţiile fiind desfăşurate după ce Parlamentul a votat în a doua lectură amendamentele la legislaţie, prin care a fost interzisă prestarea serviciilor de pază pentru instituţiile statului de către firmele private. PSG este singura companie privată care a „pus mâna” pe contracte cu instituţiile statului, printre acestea fiind şi cele cinci sedii ale Judecătoriei din Chişinău. Vulnerabilitatea situaţiei a ieşit la suprafaţă în
Sheriff: Platforma germană
● După pretinsul proces de privatizare în Transnistria, Victor Gușan și Ilya Kazmaly și-au deschis firme în Germania unde apar ei înșiși ca acționari
● Firmele nemțești ale celor doi oligarhi sunt prezentate actualmente drept investitori germani în Transnistria
● Victor Gușan și Ilya Kazmaly reprezintă, direct și prin interpuși, clientela anturajului Kremlinului
De la echipamente de comunicații și televiziune până la imobiliare, caviar și textile, micul imperiu transnistrean Sheriff este legat ombilical de țări din Europa. Afacerile patronilor transnistreni Viktor Gușan și Ilya Kazmaly în Germania, Cipru și Rusia, sunt administrate de o serie de angajați, prieteni și parteneri.
Deși rapoartele independente
Diabeticii din Moldova, la cheremul fostei firme a Ruxandei Glavan
Fosta firmă a Ruxandei Glavan, Polisano Prim SRL, este acuzată, din nou, că ar fi favorizată la procedura de achiziții de consumabile și glocumentre pentru diabetici. În cazul atribuirii contractului, Polisano Prim, ar câștiga cu 30–40% mai mult decât ceilalți operatori economici. Administrația firmei nu vrea să comenteze situația, sugerând că toate întrebările trebuie puse Centrului de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), iar fosta ministră a Sănătății și actuala deputată Ruxanda Glavan respinge orice asociere cu firma respectivă.
După ce nu a mai efectuat achiziții de consumabile și dispozitive medicale pentru diabetici din 2018, CAPCS intenționează să procure, pentru
Complex sportiv gigantic început și abandonat la Rezina, după o investiție de cca 13 milioane de lei
Un obiect lansat cu fast în anul 2015 în orașul Rezina, care urma să devină un complex sportiv modern și prezentat inițial ca un grandios proiect al guvernării democrate, a fost abandonat după ce în el s-au investit aproape 13 milioane de lei, bani publici. De trei ani acolo nu se mai fac lucrări. Fosta președintă a raionului Rezina, care a fost unul dintre inițiatorii proiectului, spune acum că ce s-a făcut este doar prima etapă. Pentru o a doua etapă ar fi nevoie, potrivit ei, de 54 de milioane de lei. Eleonora Graur, devenită între timp deputată, afirmă
Bani europeni, destinați unei grădinițe din Ungheni, au dispărut în conturile unui ONG
Grădinița „Licurici” din orașul Ungheni ar fi ajuns astăzi una dintre cele mai moderne și bine amenajate instituții preșcolare din țară, dacă banii oferiți în anul 2014 de Uniunea Europeană ar fi fost folosiți conform destinației. Pentru că banii au început să dispară cu miile chiar la începutul implementării proiectului, Delegația Uniunii Europene a oprit finanțarea. După cinci ani, banii așa și nu au fost restituiți și nimeni nu a fost tras la răspundere.
Început promițător
În anii 2011-2012, cațiva experți autohtoni au elaborat mai multe proiecte cu impact asupra mediului și de imbunătăţire a condiţiilor de trai ale cetăţenilor, pentru a
REFORMA UNIVERSITARĂ: între necesitate și riscuri
Din an în an tot mai puțini tineri aleg să învețe la universitățile din Moldova. Dacă în 2009 în sistemul universitar își făceau studiile 110 mii de studenți, pe parcursul a zece ani numărul lor s-a înjumătățit, ajungând, în 2019, la 52 de mii. Învățământul superior în Moldova devine neatractiv, spun cei care aleg să-și facă studiile în universități din afara țării. Calitatea modestă a învățământului superior din Moldova se răsfrânge asupra calității democrației și dezvoltării economice. Experți în domeniu afirmă că întreg sistemul universitar trebuie reformat și adus la standardele internaționle. O reformă a învățământului superior a fost
Abuzuri și fraude de zeci de milioane la Rezina, „protejate” de organele de drept
Organele de drept din Republica Moldova au lansat linii telefoninice dedicate, numite linii verzi sau de încredere, și îi îndeamnă pe cetățeni să comunice cazuri de corupție, să dezvăluie abuzurile și practicile ilegale admise de funcționarii public, aleșii locali sau demnitarii de la conducerea entităților publice. La nivel oficial, autoritățile afirmă că mizează și pe rolul mass-media în acest sens, realitatea arată însă că anchetele jurnaliștilor de investigație despre schemele de corupție, abuzuri, cheltuirea frauduloasă a banilor publici sunt trecute cu vedere de cei care sunt obligați să întreprindă măsuri. Bunăoară, la Rezina, jurnaliștii de investigație rămân singuri în lupta cu cei care încalcă legea,
Pricopseală pe timp de pandemie
Firma vicepreședintelui raionului Criuleni, Oleg Ogor, s-a căpătuit cu 170 de mii de lei din fondul de rezervă al raionului în perioada stării de urgență din primăvară. Banii au fost alocați întreprinderii Olcriscom pentru cazarea și hrana personalului medical din Criuleni, antrenat în tratarea pacienților infectați cu Covid-19. Oleg Ogor face parte din consiliul de administrare al Spitalului Raional Criuleni, iar în perioada stării de urgență a fost membru al Comisiei Raionale pentru Situații Excepționale. Suma ajunsă în contul firmei lui Ogor depășește resursele alocate din fondul de rezervă al raionului Criuleni pentru procurarea echipamentelor de protecție și a dezinfectanților în perioada respectivă.
Medicii cazați la tabăra lui
Afacerea „preoțească” cu terenuri la Trușeni
Un teren public cu suprafața de aproape 800 de ari din centrul comunei Trușeni, suburbie a Capitalei, a ajuns gratuit în posesia unui om de afaceri, în urma unei scheme în care este implicată biserica și reprezentanți ai autorității publice. Terenul a fost împărțit în loturi mai mici, destinate construcțiilor, iar în prezent acestea sunt vândute cu circa 2.000 de euro pentru un ar. Noul proprietar ar urma să se căpătuiască cu cca 1,6 milioane de euro, bani care ar fi putut să ajungă în bugetul local, dacă se organiza o licitație publică, așa cum prevede legea. Cazul a fost investigat
Șantierul - monstru de la Rezina care înghite milioane din banii publici
Construcţia Complexului sportiv din Rezina, proiect estimat iniţial la 72 milioane de lei, ulterior la 100 mln de lei, a fost prezentat ca o mare realizare a președintei raionului, Eleonora Graur, tot ea şi vicepreşedintă a Partidului Democrat. Vorbim, de fapt, de o cifră ireală pentru bugetul raionului Rezina, care, fusese aprobat la venituri şi cheltuieli, de aproape 105 mln lei. Locuitorii din Rezina cred că noul Complex sportiv este încă un obiect de spălare și deturnare a banilor publici în scopuri personale și de grup. Pentru comparație, pentru construcția unui asemenea Complex sportiv, în alte localități din țară, au fost cheltuite până la 5 milioane de lei.
Un proiect cu multe
Investiţii mâncate de rugina nepăsării şi a ignoranţei
Peste 30 de milioane de dolari au fost investiţi, în anii 2011-2018, în instalarea sistemelor de încălzire cu biomasă în peste 230 de instituții publice din R.Moldova, în cea mai mare parte școli și grădinițe. Sistemele de încălzire au fost furnizate gratuit în cadrul Proiectului Energie şi biomasă în Republica Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD. Comunităţile participante au contribuit la realizarea acestui proiect cu aproape 28,3 mln de lei. Alte 24 centrale termice pe biomasă, în valoare de 5,96 mln de lei au fost instalate în instituții publice în perioada 2014-2015, cu contribuția Guvernului Japoniei, prin
Parlamentul este igienizat din bani publici, iar grădinițele din Capitală sunt lăsate la mila părinților
De mai mulți ani, grădinițele din Capitală nu sunt asigurate cu săpun lichid suficient și nici cu hârtie igienică. Autoritățile publice locale motivează prin faptul că nu sunt bani suficienți pentru aceste produse. De regulă, sunt alocate mijloace financiare doar pentru detergenți, var, clor, iar igiena copiilor este lăsată în grija părinților. În schimb, pentru aleșii poporului statul alocă resurse din belșug pentru produse igienice de calitate. Bunăoară, dacă anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 29 de lei pentru procurarea produselor igienice de uz casnic pentru un copil, atunci pentru un angajat din clădirea Parlamentului au
Politicieni și afaceriști controversați se bat pe banii românești din grădinițele moldovenești
Peste 17 milioane de euro a investit statul român în Republica Moldova pentru ca aproape 800 de grădinițe să fie renovate și, astfel, redate circuitului educațional. Printre cele două sute de firme de construcții care au primit lucrări, însă, se regăsesc și profitori politici, dar și oameni de afaceri care au probleme legale sau de integritate.
Licitațiile s-au făcut la țară
În 2010, România și Republica Moldova au încheiat un acord de asistență financiară nerambursabilă prin care statul din dreapta Prutului acorda vecinului său o sută de milioane de euro pentru a investi în domenii ca infrastructra, educația, energia sau mediul.
„Reforma Filip” și nașul de la CRIS Registru
Mai multe entități publice din cadrul Guvernului ar putea să fie lichidate prin absorbție de către ÎS Centrul de Resurse Informaționale de Stat Registru. În componența întreprinderii ar putea ajunge Serviciul Stare Civilă (SSC), ÎS Camera Înregistrării de Stat (CIS) și Camera de Licențiere (CL). Proiectul vine de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), fondator al CRIS Registru, în contextul reformei anunțate în vara anului trecut de premierul Pavel Filip de optimizare a structurii Guvernului. Experții consideră proiectul periculos, dat fiind faptul că statul nu poate delega unei întreprinderi astfel de atribuții, iar Inspecția Financiară și Curtea de
Scenarii // Ar putea fi fraudate alegerile prezidențiale?
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie s-a lansat cu suspiciuni grave din partea societății că scrutinul ar putea fi fraudat. Numărul mare de alegători anunțat de CEC, cu aproape 54.000 mai mulți decât la parlamentarele din 2014 și cu peste 200.000 față de cele din 2010, dar și diferența de peste 320.000 de persoane așteptate la urne, față de numărul total de cetățeni moldoveni numărați la ultimul recensământ al populației, au creat derută și au dat naștere mai multor speculații. În presă au apărut investigații despre morții din liste, dar și despre posibile cazuri de votare multiplă. CEC dă
VIDEO // Istorie ruinată de interesele unor firme
Zeci de edificii din patrimoniul național al Republicii Moldova, care cândva cucereau prin eleganță și bun-gust, au ajuns astăzi sălașul șobolanilor și al câinilor fără stăpân. Multe dintre acestea au fost abandonate pentru că nu s-au mai găsit bani pentru restaurarea lor. Mai mult, monumentele de importanță națională au degradat și din vina așa-numitor specialiști, care din conac sau castel vor să facă o clădire modernă. Unul dintre aceste monumente este casa boierului Balioz din satul Ivancea, raionul Orhei. Complexul architectural datează din secolul XIX și este luat sub protecția statului doar că… pe hârtie. La fel, orașul medieval care datează
Fondul „democrat” pentru eficiență energetică
Fondat în vara anului 2012 pentru a asigura eficientizarea cheltuielilor energetice, prin finanțarea unor proiecte locale de reducere a consumului de energie și de utilizare a energiei regenerabile, Fondul de Eficiență Energetică (FEE) a aprobat în ultimii trei ani finanțări în valoare de aproape jumătate de miliard de lei pentru izolarea termică, schimbarea geamurilor și a ușilor și pentru instalarea iluminatului public în diferite localități ale republicii. Cei mai mulți din acești bani au fost oferiți localităților conduse de primari democrați. FEE se subordonează Ministerului Economiei, condus de exponenți ai aceluiași partid. Politizarea Fondului nu este însă singura problemă,
Tranzacții dubioase cu imobile și terenuri publice la Rezina care găuresc bugetul local
De-a lungul anilor, autorităţile din orașul Rezina au permis tranzacții cu terenuri sau spații nelocative publice și au autorizat mai multe construcții în mod dubios. Aceste „afaceri” au adus pagube bugetului local. Deși Poliția și Procuratura au fost sesizate în repetate rânduri, oamenii legii nu s-au grăbit să cerceteze penal cazurile, pe unele clasându-le pe motiv că funcționarii nu ar fi admis fraude sau încălcări în activitatea lor.
În imagine: În locul unui "chioşc comercial vremelnic", care urma să fie înălţat pe 39 m.p., Fariman Godjaev a construit un centru comercial capital. Foto: Tudor Iaşcenco
Afaceri la comandă
Prin Decizia nr. 5/84 din 25 mai 2012 Consiliul Orăşenesc Rezina permite formarea unui bun imobil cu
VIDEO// Un proiect energetic împotmolește în datorii orașul Taraclia
Primăria din Taraclia este obligată să plătească un credit de aproape 2 milioane de dolari, după ce a încercat să modernizeze rețeaua de încălzire a șase clădiri de menire socială din oraș. Problemele au apărut când au trecut cei patru ani de grație pentru rambursarea împrumutului și primăria s-a pomenit fără banii necesari. Totodată, aceasta se arată nemulțumită de calitatea lucărilor. Firma contractată afirmă că a făcut totul conform planului și așa cum i-a cerut primăria. Fosta administrație, care a obținut cteditul în cadrul proiectului Energetic II, susține că proiectul ar fi fost eficient dacă sediile conectate la noile cazangerii ar fi fost mai întâi
Penitenciarele din regiunea transnistreană – milioane din bugetul public pentru condiții degradante
Penitenciarele din regiunea transnistreană scurg din bugetul public de la Chișinău milioane de lei anual. Deși cu acești bani ar putea fi asigurate condiții mai bune pentru deținuți, în prezent acestea rămân aspre și nu au fost îmbunătățite, în pofida recomandărilor experților europeni. În același timp, administrația regiunii motivează lipsa acțiunilor pe acest segment tocmai prin lipsa mijloacelor financiare. De partea cealaltă, în locurile de detenție din stânga Nistrului ajung preponderent oamenii incomozi, condamnaţi pentru... extremism, trădare de patrie şi spionaj. În închisoare sunt torturaţi, iar dacă protestează, sunt bătuți cu bestialitate.
În orașul Bender sunt două penitenciare administrate de
Cum a ajuns un iaz al statului în proprietate privată
Orașul Taraclia rămâne fără iazul care îl protejează de inundații. Lacul a ajuns pe mâini străine și este scos la vânzare, în timp ce Primăria orașului încearcă să-și recupereze bunul pierdut. Statul a investit 3.5 milioane de lei - bani publici - pentru a repara o parte din baraj, chiar dacă în anul 2011, Judecătoria Economică a decis că lacul aparține cooperativei „Rodina Nova”. Procurorii se chinuie de cinci ani să descopere cum a ajuns iazul pe mâini străine, însă așa și nu au reușit. Reporterii noștri au deconspirat întreaga schemă, după ce s-au dat drept cumpărători și au filmat
Cum au fost cheltuiţi banii publici pentru un drum până la casa unei consiliere liberale
La sfârşitul anului trecut, Primăria Chişinău a dispus amenajarea cu criblură a circa 1.000 de metri de drum într-un sector de vile de pe lângă comuna Tohatin, o suburbie a Capitalei. Edilul Dorin Chirtoacă a alocat 300.000 de lei din bugetul municipalităţii. Indignate de decizia primarului, autorităţile locale din Tohatin susţin că drumul a fost făcut anume acolo pentru că în acel sector locuieşte Mariana Lungu, consilieră PL în Consiliul Municipal Chişinău, drumul ducând până-n poarta liberalei. Oficialii din Tohatin mai spun că în apropiere oamenii înnoată în noroi, iar din puţinul care le este acordat pentru reparaţia drumurilor, abia de le ajunge pentru astupatul gropilor.
Sectorul de vile din Întovărăşirea pomicolă "Izvoraşul vesel",
Foto // Case în pădure, scoase la vânzare cu sute de mii de euro
Unii proprietari care și-au ridicat case în codri la limita legii le scot de vânzare. Bunăoară, mai multe agenții imobiliare anunță că la Durlești se vinde o vilă de lux dosită în pădure pentru care stăpânul cere peste jumătate de milion de euro. Anunțurile o propun cu tot cu 35 de ari de pădure. Bărbatul, fost angajat al Ministerului de Interne, susține că are toate actele în regulă. O altă casă se vinde la Dănceni, Ialoveni. În acest caz, agenții imobiliari o propun cu 100 de ari de pădure. Între timp, Ministerul Mediului a început să revizuiască toate contractele încheiate între
Afaceri subterane cu Primăria Chișinău pun în pericol activitatea Staţiei seismice
Construcția unui bloc de locuit cu 16 etaje pe un teren de doar cinci ari din preajma Stației seismice centrale din Chișinău pune în pericol activitatea acestei instituții. Savanții bat alarma și spun că procesul de construcție va perturba activitatea seismologilor. De cealaltă parte, Primăria Chișinău, care a autorizat construcția, se spală pe mâini și spune că nu poate încălca dreptul la proprietate privată. Proiectul imobiliar controversat aparține companiei Lucet - Comerț SRL, o firmă "de-a casei", beneficiara celor mai mari contracte pe bani publici cu muncipalitatea.
Cum a ajuns o parte din parcul Academiei de Ştiinţe în proprietatea Lucet - Comerţ
Terenul pe care vrea să construiască SRL
Extragerile ilegale de nisip din Nistru și Prut: unii adună averi, iar țara pierde
Republica Moldova are două căi navigabile interne de importanţă internaţională: Nistru şi Prut. Reprezentanţii flotelor de pe aceste două râuri insistă că trebuie să curețe în permanență căile navigabile, doar că sub acest pretext, în fiecare an, sunt extrase ilegal sute de tone de nisip, prundiș, pietriș și pietre. Materialele sunt vândute la negru, fără ca cineva să ducă o evidență. De cele mai multe ori, lucrările sunt făcute în locuri unde, de fapt, navele nu navighează, afirmă angajați ai Ministerului Mediului. Mai mult, extragerea de nisip din râuri nu este o activitate comercială prevăzută de Camera de Licențiere, iar asta înseamnă că cei care o desfășoară
„Spargeri” în sistemul judecătoresc
Chiar dacă Inspecția Judiciară nu a depistat încălcări în modul de distribuire a dosarelor, datele din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor indică asupra existenței mai multor probleme.
Programul de repartizare aleatorie a dosarelor funcționează perfect, susține Inspecția Judiciară (IJ) care a verificat mai bine de nouă luni modul în care au fost înregistrate și distribuite dosarele în instanțele de judecată moldovenești, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).
Constatarea Inspecției vine la câteva săptămâni după ce Procuratura Generală a anunțat că a expediat în judecată un dosar penal care îl vizează pe judecătorul Iurie Țurcan de la Judecătoria
Dezmățul rudelor de la Moldatsa
Salarii grase, sporuri, prime pentru activități incluse în atribuțiile de serviciu și împrumuturi de zeci și sute de mii de lei, fără dobândă. De toate acestea au beneficiat, în ultimii doi ani, angajații Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, mulți dintre care sunt rude ale unor persoane cu funcții de decizie în stat. Asta în condițiile în care, în 2014, venitul total obţinut de întreprindere s-a diminuat cu 68,7 milioane de lei în raport cu 2013.
La început de septembrie 2015, Veaceslav Frunze, cel care a condus ÎS „Moldatsa” din august 2014, a fost demis. La scurt timp, Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor
Bani publici semănaţi în vânt. 120 mii de lei pentru iarba care nu a mai răsărit
Primăria Rezina a alocat, în mai curent, 120 mii de lei unui agent economic pentru reamenajarea gazonului de pe ambele părţi ale străzii centrale din urbe. Gazonul afânat nu a mai înverzit, pentru că iarba, semănată înainte de alegerile locale, nu a mai răsărit. De vină ar fi seceta, se îndreptățește agentul economic care a câștigat licitația. Întâmplător sau nu, directorul companiei care a câștigat licitația a făcut donații generoase partidului din care făcea parte primarul orașului Rezina.
În luna mai curent, locuitorii orașului Rezina au constatat că pe lateralul străzii 27 August au început lucrări de afânare a solului. Gazonul, altă dată verde,
Cum câștigă finanțatorii partidelor licitații pe timp de criză
Firmele de construcții care au finanțat partidele la alegerile locale din acest an se bucură de succes la licitații în perioada în care procesul de achiziții publice este blocat.
În plin sezon de austeritate, după ce Ministerul Finanțelor a anunțat categoric că sistează finanțarea tuturor achizițiilor publice, cu excepția celor de primă necesitate, mai multe instituții ale statului au ignorat interdicția și au cheltuit peste o sută de milioane de lei pentru lucrări de reparație și construcție a drumurilor naționale și locale.
Întâmplător sau nu, câștigătoare ale mai multor astfel de licitații au devenit firme apropiate partidelor de la guvernare sau
Fondul Ecologic Național, pentru presa apropiată partidelor aflate la guvernare?
Creat acum două decenii pentru a susține inițiative privind protecția mediului ambiant, Fondul Ecologic Național (FEN) a devenit în ultimii ani o sursă de finanțare a unor proiecte media apropiate unor partide și a unor acțiuni de lustruire a imaginii șefilor de la Mediu. În lipsa unui mecanism transparent de alocare a banilor, aceștia sunt împărțiți la discreția câtorva funcționari din Ministerul Mediului, în baza unei evaluări formale.
Bani pentru asociația consilierului lui Andrian Candu
În ultimii cinci ani, peste 7,7 milioane de lei din bugetul Fondului Ecologic Naţional (FEN) au fost alocate pentru proiecte de informare şi educaţie
Negoț cu terenuri publice
Agenții economici din Republica Moldova au găsit o modalitate prin care pot acapara terenurile publice contra unor sume de bani de câteva ori mai mici decât prețul de piață al pământului. Schema este simplă: arendează de la autoritățile locale terenurile pe care au pus ochii, construiesc pe ele imobile cu destinație economică, iar ulterior solicită să cumpere pământul la preț normativ ca fiind aferent construcțiilor private. Curtea de Conturi dă alarma de ani de zile, atenționând că această practică reduce drastic veniturile bugetare și poate fi calificată drept „risc de producere a fraudei”, însă nimeni nu ia atitudine.
Cele mai
Opt milioane de lei din Fondul Ecologic pentru „manuale” din care n-are cine învăța
O jumătate de milion de cărți pentru disciplina opțională „Educația ecologică” au fost editate în 2015, în timp ce doar 22.000 de elevi au ales să studieze acest obiect. Astfel, unui elev îi revin circa 30 de cărţi. Autoritățile speră că numărul celor care vor să studieze ecologia va crește, directorii de școli spun însă că există riscul ca aceste cărți să fie stocate cu anii în bibilioteci fără ca cineva să le răsfoiască vreodată, mai ales că autorii le-au elaborat în baza vechiului curriculum.
Setul de materiale didactice (suport pentru elevi și ghid pentru profesori) pentru disciplina opțională „Educația
Cum a pierdut CFM vagoane de milioane
Calea Ferată din Moldova (CFM), ajunsă anul acesta în incapacitatea de a plăti salariile angajaților, a ratat în anii precedenți venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase. Procurorii bănuiesc că patronii acestor firme au lucrat mână în mână cu șefii de la CFM.
Intermediarii de milioane
În perioada 2005-2007, CFM a transmis în arenda a trei companii private din Republica Moldova 800 de vagoane. Companiile, două dintre care fuseseră fondate cu doar jumătate de an înainte, au
Banii statului, „îngropați” într-un parc ce nu există
Primăria comunei Suruceni din raionul Ialoveni ar putea fi obligată să restituie Ministerului Mediului 216.000 de lei, bani alocați din Fondul Ecologic Naţional pentru amenajarea unui parc public. Parc ce n-a mai fost amenajat. În plus, s-a constatat că terenul forestier pentru care fusese solicitat grantul era dat în arendă de un an unei societăți comerciale, pe un termen de 39 de ani.
Într-o scrisoare din 9 septembrie 2015 adresată consilierilor locali din Suruceni, ministrul Mediului, Valeriu Munteanu (PL), avertizează că va întreprinde acţiunile necesare pentru recuperarea celor 216.000 de lei, care „nu au fost utilizaţi conform destinaţiei”. Potrivit lui
Cum „otkat-urile” din achizițiile publice ajung în bugetele partidelor politice în campaniile electorale
Campania electorală a partidelor politice în scrutinul local din iunie curent a fost finanțată din greu, la fel ca și în alegerile parlamentare din noiembrie trecut, de angajați ai firmelor, care au câștigat contracte grase cu statul în ultimii ani. Analiza rapoartelor financiare depuse de formațiunile politice la Comisia Electorală Centrală (CEC) în scrutinul din 14 iunie 2015 a scos la iveală faptul că fondatorii, administratorii și simplii angajați ai unor firme care au încheiat contracte de achiziție cu diferite instituții ale statului se numără printre sponsorii generoși ai partidelor. Unele dintre aceste companii au obținut contracte grase chiar
Casa Presei fără presă
La Casa Presei îşi au sediile companii ce prestează servicii care mai de care - de la avocatură şi notariat și consultanţă în afaceri până la turism, comerț și alimentație publică. Există chiar și un cabinet stomatologic. Instituţia poate fi numită, mai degrabă, centru de business decât o casă a presei libere.
În Casa Presei, întreprindere aflată în gestiunea Cancelariei de Stat a Guvernului din anul 1994, îşi au sediul (în spații închiriate) 171 de entităţi juridice. Doar 27% sunt firme din domeniul mass-media - 44 de publicaţii periodice şi două agenţii de știri. Printre instituțiile de presă care închiriază
800.000 de lei și declarații de avere ce nu-s la vedere
La patru luni de la expirarea termenului prevăzut pentru depunerea declarațiilor pe venit, acestea nu sunt publicate încă pe site-ul Comisiei Naționale de Integritate, așa că opinia publică nu poate afla ce averi au acumulat funcționarii anul trecut. Mai mult, declarațiile nici n-au fost scanate deocamdată pentru a fi plasate online. În același timp, cheltuielile pentru scanare și publicare s-au triplat față de 2014. Astfel, firma care va presta acest serviciu, selectată în urma licitații ce a avut loc cu mare întârziere, abia cu două săptămâni în urmă, va încasa aproape 800.000 de lei.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) este
Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri
Guvernul Gaburici are 11 miniştri noi. Mulţi dintre aceştia au activat şi până acum în funcţii publice, fapt ce le-a permis să aibă acces facilitar la fonduri de stat. Astfel, mulţi dintre noii miniştri, prin intermediul firmelor administrate de familiile lor, au manifestat „slăbiciune” pentru banii publici, beneficiind în ultimii ani de contracte cu statul de zeci de milioane de lei. Alţi miniştri, prin intermediul unor membri ai familiilor lor, administrează afaceri în domeniile pe care le vor conduce, astfel nefiind excluse eventuale conflicte de interese pe parcursul desfăşurării activităţii.
Stephen Bride, vicepremierul şi ministrul Economiei, s-a născut la Dakar,
Bani publici tocaţi în „secret” pe-un sistem de vot mort în Parlament
Sistemul de vot electronic, instalat în clădirea renovată a Parlamentului acum un an, rămâne obiect de decor şi în cadrul şedinţelor plenare ale noilor legislatori. Aceştia nu-şi fac griji că echipamentul, pentru care s-au cheltuit bani publici şi care e menit să le facă mai transparentă şi mai uşoară activitatea, este nefuncţional. Deputaţii se acuză reciproc şi spun că habar nu au cât a costat sistemul. În acelaşi timp, autorităţile responsabile de instalarea şi buna funcţionare a tehnicii, precum şi şefii de la compania care a executat lucrările refuză să ofere informaţii privind costurile, invocând „secretul de stat”.
Acum un
Chișinău: școli-fantomă cu bugete de sute de mii de lei
Autorităţile din Chişinău risipesc anual sute de mii de lei pentru două gimnazii din sectorul Botanica în care nu se mai fac lecții din 2012. Cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru salarizarea celor două directoare și a câtorva paznici, care supraveghează clădirile lăsate să se năruie. Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Primăriei Chișinău a propus de opt ori aleşilor locali să lichideze de jure instituţiile, pentru ca spaţiile să poată fi oferite unor şcoli ce se înghesuie în grădiniţe. Consilierii comunişti se opun însă, pe motiv că elevii n-ar avea condiții mai bune dacă s-ar muta.
De
Angajați ai firmelor abonate la bani publici, sponsori ai partidelor în campania electorală
Printre donatorii generoși ai partidelor în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 sunt fondatori și angajați ai mai multor companii care fac afaceri cu statul.
Analiza rapoartelor financiare depuse la CEC de formațiunile politice intrate în Parlament au scos în vileag faptul că patronii, managerii sau angajații de rând ai unor firme câștigătoare a unor licitații publice bănoase se numără printre sponsorii darnici ai partidelor. Unele dintre aceste companii au semnat contracte de achiziții publice importante chiar în toiul campaniei electorale.
Legătura dintre donatori, partide şi licitaţii câştigate, la prima vedere, nu este una directă, dar, întâmplător sau
Cum se pierd terenurile publice din Chișinău: afacerea „Terenuri pentru familii nou-create”
În ultimii trei ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mâini private. Fără licitaţie, dar nu fără concursul unor funcţionari din cadrul Primăriei Chișinău, a unor judecători, avocaţi şi executori judiciari. Fiecare teren pierdut valorează zeci de mii de euro. Reprezentanţi ai primăriei şi membri ai Consiliului Municipal se învinuiesc reciproc sau dau vina pe legislaţia imperfectă şi pe judecători, care s-ar „substitui ilegal administraţiei publice locale”. Problemele sunt cu barbă, schemele sunt cunoscute de ani buni, iar pierderile de pe urma înstrăinării ilegale a patrimoniului public sunt de miliarde,
Analiză // Care sunt legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului
Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupţie şi favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susţin experţi, care nu exclud că aceste legi şi hotărâri ar putea fi contestate şi anulate ulterior, aşa cum s-a întâmplat şi cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului.
Veaceslav Ioniță
Acuzaţiile aduse de către preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, precum că majoritatea legilor pentru care Guvernul Leancă şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului conţin scheme de delapidare a banilor publici şi că prejudiciile ar fi de peste un
Soţia primarului din Ungheni, „abonată” la banii primăriei
Firma soției primarului orașului Ungheni a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani datorită contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma, din care Alexandru Ambros a ieșit când a obținut mandatul de primar, cedând soției partea sa din afacere, a livrat administrației locale achiziții de birou și alte mărfuri.
Astăzi primarul Ambros susţine că relaţia trainică dintre firma soţiei sale, „Aledex-Info”, şi bugetul primăriei pe care îl administrează a devenit o povară din cauză că banii ajung târziu în conturile familiei. Mai mult, primarul susţine că în unele cazuri i-a interzis soţiei să mai participe la licitaţiile Primăriei
Mafia terenurilor din Capitală
Mai multe scheme de acaparare a terenurilor municipale funcționează de ani buni în Chişinău, aducând prejudicii de milioane bugetului local. Terenurile ajung în proprietate privată fără să fie scoase vreodată la licitație, iar ilegalitățile sunt trecute cu vederea de autorități şi organele de drept.
În septembrie anul trecut, şeful Direcţiei Sănătate a Primăriei Chişinău, Mihai Moldovanu, anunţa o megareformă a reţelei spitaliceşti din Capitală. Între altele, urmau să fie comasate Maternitatea nr. 2, Spitalul nr.4 şi Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Mihai Moldovanu dădea asigurări că totul se face spre binele sistemului municipal de sănătate, în timp ce managerii spitalelor vizate
Municipiul Chişinău a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public
Un raport elaborat de Centrul Expert-Grup arată că din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor, subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chişinău pierde anual sute de milioane de lei. Experţii au constatat că preţurile normative la privatizarea suprafeţelor nelocuibile sunt de zece ori mai mici decât cele de piaţă.
Schemele de înstrăinat averea municipală merg ca pe roate în Chişinău
Numai în urma privatizării unor astfel de încăperi, în ultimii cinci ani, pierderile bugetului municipal au fost estimate la cel puţin 300 de milioane de lei. Specialiştii Expert-Grup au depistat schema păguboasă prin care imobilele din patrimoniul
Unde s-au dus banii pentru sistemul de încălzire a Centrului pentru copii „Artico”?
Din 2008, de când a fost inaugurat cu mult fast Centrul Republican pentru Copii şi Tineret „Artico”, fără să fie însă finalizate lucrările, somptuoasa clădire din centrul capitalei nu este încălzită pe timp de iarnă. Renovarea „Artico” a costat buzunarul public peste 97,4 milioane de lei, iar firma de construcţie solicită alte 8 milioane pentru finalizarea lucrărilor. Reporterii Centrului de Investigaţie Jurnalistice au intrat în posesia unor facturi fiscale, care arată unde s-au dus de fapt banii pentru căldură.
Cuţite, farfurii, ceşti şi tacâmuri, tigăi, dar şi electrocasnice extrem de costisitoare, frigidere, plasme şi mobilier de lux. Sunt doar câteva
„Cadou” din bugetul de stat pentru firma unui deputat
Anul trecut, ex-preşedintele raionului Basarabeasca, Ilie Cernăuţan, şi fostul vicepreşedinte al aceluiaşi raion, Ion Achiruş, au fost eliberaţi din funcţiile pe care le ocupau şi au fost puşi sub învinuire penală pentru luare de mită.
La sfârşitul lui 2012, a izbucnit aici un nou scandal legat de încercarea de a transfera câteva milioane de lei din bugetul de stat în contul unei firme private. Aceasta se numeşte Societatea cu răspundere limitată „Carpeni” şi care-i aparține lui Ivan Ionaş, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, Ivan Ionaş deține 70% din acțiunile firmei, restul, de 30% fiind înregistrate
Articolul precedent la aceeaşi temă
Articolul următor la aceeaşi temă
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.