Economic

Cifrele negre ale Moldovei

Costul nociv al autorizațiilor oferite de Chișinău întreprinderilor transnistrene în schimbul energiei electrice ieftine

Autor: Ilie Gulca
16/01/2024 7268

În localitatea Mateuți, Rezina, numărul oamenilor cu tumori maligne a crescut cu 80% în ultimii zece ani, de vreme ce la nivel național numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută. Această evoluție îngrijorătoare se înscrie în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit în ultimii ani autorizații de funcționare cu derogări Uzinei Metalurgice Moldovenești. Și pentru a întregi peisajul sinistru, în cea mai mare parte din acest răstimp, autoritățile de la Chișinău nici măcar nu au putut să afle cât de mult au poluat întreprinderile care țin în picioare regimul secesionist din Transnistria.       

Agenția de Mediu a emis în perioada stării de urgență, cu derogări de la legislația cu privire la protecția mediului, autorizații de funcționare pentru Uzina Metalurgică din Râbnița, unul dintre cei mai importanți contribuabili ai regimului secesionist de la Tiraspol. 

Comisia pentru Situații Excepționale a obligat constant Agenția de Mediu să emită acestui agent economic autorizație pentru emisia poluanților în atmosferă de la surse fixe și autorizație pentru gestionarea deșeurilor. Permisiunea generoasă a Chișinăului a fost acordată combinatului metalurgic de la Râbnița în schimbul prețului de dumping la energia electrică – 60 de euro pentru un megawatt-oră.

Acum Agenția de Mediu examinează actele pentru a emite cele două autorizații unui alt mare poluator - Combinatul de Ciment din Râbnița. 

Libertatea de a polua în schimbul electricității ieftine pare un târg bun la prima vedere. Numai că, până la 1 decembrie 2023, când a fost instalată stația de monitorizare a calității aerului la Mateuți, responsabilii de protecția mediului de la Chișinău nu au avut instrumente independente de monitorizare a calității aerului.

Satul Mateuți, raionul Rezina. Foto: Ilie Gulca

Satul Mateuți din raionul Rezina este situat în focul a trei factori de poluare – Uzina de Ciment din Rezina, Uzina Metalurgică Moldovenească și Combinatul de Ciment din Rezina.

„Ne-am simțit marginalizați în toată perioada asta în care au fost acordate autorizații pentru funcționarea Uzinei Metalurgice din Râbnița pe parcursul anilor 2021-2022. Noi consideram că autoritățile sunt impotente ca să intervină și să ne protejeze”, a spus primarul de Mateuți, Angela Ursachi.

Reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova a reușit să obțină de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică datele cu privire la morbiditatea populației pe Republica Moldova, raionul Rezina, Centrul de Sănătate Rezina și Centrul de Sănătate Mateuți prin tumori maligne pentru ultimii nouă ani, 2013-2022.

Numărul persoanelor înregistrate cu tumori maligne a crescut de la 20 în 2013 până la 36 în 2022 în localitatea Mateuți (80%) și de la 538 la 592 în cazul Centrului de Sănătate Rezina (10%). 

Această instituție medicală deservește orașul Rezina și satele Păpăuți, Saharna Nouă, Saharna, Buciușca, Țareuca, Țahnăuți, Socoleni, Tarasova, Lipceni, Șârcova, Piscărești, Lalova, Horodiște, Țipova, Slobozia-Horodiște, Cuizăuca, Otac, Mincenii de Jos, Chiduleni, Roșcana, Bușăuca și Cogâlniceni.

Cifrele pentru localitățile menționate mai sus sunt înregistrate în contextul următoarei evoluții a numărului de persoane înregistrate cu tumori maligne la nivel național: de la 47.604 în 2013 la 66.863 în 2023 (40%). Acesta este echivalentul numărului de locuitori al unui raion din Republica Moldova.

Două stații de monitorizare din 18 necesare

Pe moment, Republica Moldova are două stații de monitorizare a calității aerului din cele 18 necesare – una la Chișinău și cealaltă la Mateuți –, care a început să funcționeze de la 1 decembrie 2023.   

Potrivit consilierului prezidențial Iuliana Cantaragiu, fostă ministră a Mediului, stația de la Mateuți a fost instalată cu sprijinul Uzinei de Ciment Lafarge.

Referindu-se la cifrele referitoare la numărul persoanelor cu tumori maligne, Iuliana Cantaragiu a subliniat că este dificil să demonstrezi că tendința respectivă a fost determinată doar de poluare.

„În calitatea mea de activistă de mediu, am avut intenția să acționez în judecată întreprinderile care poluează. Avocații pe care i-am consultat mi-au spus că este foarte dificil de demonstrat acest lucru. Apariția tumorilor maligne este determinată și de alți factori, precum alimentația și modul de viață, nu numai de poluare”, a spus Cantaragiu.     

Până la 1 decembrie 2023, responsabilii de monitorizare a calității aerului nu au avut niciun instrument. Această situație a durat cel puțin cinci ani, din 2018 până 2023.

Stația de monitorizare a calității aerului din Mateuți, Rezina. La orizont, se observă Fabrica de Ciment din Rezina. Foto: Ilie Gulca 

Stația de monitorizare a calității aerului din Mateuți a fost pusă în funcțiune în 2007. 

În primii ani de funcționare, stația monitoriza în regim automat 12 poluanți atmosferici – oxizi de azot, dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, amoniacul, monoxidul de carbon, suma hidrocarburilor aromatice, ozonul troposferic, suspensiile solide totale și particulele fine, debitul dozei de expoziție a radiației gamma și 5 parametri meteorologici – temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, direcția și viteza vântului.

Pe parcursul anilor, din cauza lipsei unei mentenanțe sistematice și a lipsei de consumabile, stația a ajuns să înregistreze în 2018 doar suspensiile solide totale. În decembrie 2018, funcționarea stației a fost sistată.

Pentru evaluarea și gestionarea calității aerului atmosferic din orașul Rezina și imediata apropiere a zonei din stânga Nistrului, în a doua jumătate a anului 2023, au fost efectuate lucrări de re-echipare a stației din Mateuți în conformitate cu cerințele în vigoare și standardele UE.

Începând cu 1 decembrie 2023, stația înregistrează în regim automat o serie continuă de date privind calitatea aerului atmosferic monitorizată în localitatea Mateuți, care poate să fie vizualizat pe pagina web a Agenției de Mediu. 

Datorită localizării sale, stația poate colecta date cu privire la concentrația din fond rural, cât și la nivelul de poluare a aerului sub aspect industrial ce poate fi evaluat în funcție de direcția vântului.

În 2018-2023, în perioada în care nu au avut niciun fel de instrument de măsurare a calității aerului, autoritățile de la Chișinău au operat cu datele din zona orașului Râbnița oferite de Centrul Hidrometeorologic din stânga Nistrului, cu sediul administrativ în orașul Tiraspol.

Potrivit informațiilor oferite de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, această instituție are în subordine două posturi de monitorizare a calității aerului amplasate în orașul Râbnița.

 „Monitorizarea are loc conform programului de trei ori în decurs de 24 de ore – orele 7, 13:00 și 19:00 – prelevându-se probe după următorii indici de bază: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon și dioxid de azot”, se menționează într-un răspuns oferit de responsabilii ministerului.

Chiar și stațiile controlate de regimul de facto de la Tiraspol au înregistrat în perioada respectivă încălcarea normelor de mediu.

În perioada octombrie – noiembrie 2023, în urma examinării probelor de aer colectate de cele două posturi ale Centrul Hidrometeorologic din stânga Nistrului, s-a atestat un nivel sporit al poluării aerului din cauza dioxidului de azot. 

Concentrația maximă admisibilă momentană a dioxidului de azot a fost depășită în decursul a trei zile – 3-4 și 23 octombrie 2023. Concentrația maximă admisibilă a fost depășită de 1,2 – 1,3 ori, cu valoarea maximă înregistrată în ziua de 3 octombrie 2023.

Totodată, în octombrie 2023, au fost atestate valori majorate ale concentrațiilor medii zilnice a suspensiilor solide cu depășiri ale concentrației maxime admisibile a mediei zilnice pe parcursul a opt zile nenconsecutive, de maxim 1,6 ori, de la 3 octombrie, și a concentrației dioxidului de azot, de 1,3 ori, în ziua de 5 octombrie.

Orașul Râbnița are două stații de monitorizare a calității aerului gestionate de Centrul Hidrometeorologic din Tiraspol. Foto: Ilie Gulca

În noiembrie 2023, conform evaluării datelor recepționate, s-a atestat un nivel redus al poluării aerului. Concentrația maximă admisibilă momentană a fost depășită de dioxidul de azot de 1,3 ori pe parcursul zilei de 29 noiembrie. Pentru concentrația maximă admisă a mediei zilnice nu au fost înregistrate depășiri ale normelor în octombrie 2023.

În perioada 1-26 decembrie 2023, după instalarea stației de monitorizare a calității aerului la Mateuți, Ministerul Mediului a subliniat că nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor-limită a concentrațiilor medii zilnice pentru poluanții monitorizați.

Solicitați să spună dacă informația oferită de Centrul Hidrometeorologic din Tiraspol este credibilă, responsabilii Ministerului Mediului au recunoscut că nu au cum să o verifice.

Uzina Metalurgică Moldovenească și rolul său în economia regiunii

Un factor de poluare în zona Rezina-Râbnița este Uzina Metalurgică Moldovenească, unul dintre cei mai mari contribuabili ai bugetului regiunii separatiste transnistrene. 

În 2022-2023, perioadă în care Chișinăul a oferit combinatului metalurgic autorizații de mediu, regiunea transnistreană exportat anual aproximativ 260.000 de tone de produse metalurgice.

În 2022 – 2023, la solicitarea Agenției de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a efectuat șapte controale inopinate la Uzina Metalurgică Moldovenească în vederea confirmării corespunderii activității agentului economic cu cerințele de protecție a mediului în procedura de obținere a autorizației de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe și a autorizației de mediu pentru gestionarea deșeurilor.

Rezultatele acestor controale au fost consemnate în procesele-verbale prin care s-a recomandat:

● informarea permanentă a organelor de mediu despre cazurile de poluare a aerului atmosferic cauzate de accidente industruale;

● efectuarea permanentă a măsurilor corespunzătoare pentru lichidarea cauzelor și a consecințelor poluării aerului după caz;

● asigurarea permanentă a condițiilor adecvate pentru prevenirea poluării mediului cu substanțe toxice, volatile, corozive, inflamabile – uleiuri uzate, substanțe chimice – cu pulberi, praf;

● supravegherea permanentă a mediului din jurul întreprinderii, contribuirea la amenajarea teritoriului;

● asigurarea funcționării efective a sistemelor de purificare a emisiilor în componentele mediului și raportarea volumelor de emisii.

Miracolul funcționării combinatului metalurgic din Râbnița este că lucrează pe gazele naturale primite de la Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie pe care le oferă Centralei Termoelectrice Moldovenești pentru generarea de electricitate. Uzina plătește doar pentru conversia gazelor în energie electrică.

Uzina Metalurgică Moldovenească. Foto: Ilie Gulca

Misiunea principală a uzinei este să facă infuzie de capital în valută forte prin produsele metalurgice vândute pe piețele europene datorită beneficiilor Acordului de Asociere și Liber Schimb semnat de Republica Moldova și Uniunea Europeană (DCFTA) în iunie 2014, ce include și Transnistria.

De exemplu, conform unui raport al Ministerului Dezvoltării Economice de la Tiraspol, la sfârșitul anului 2021 - când a fost exportată cea mai mare cantitate de produse metalurgice aproape 480.000 de tone - vânzările uzinei au ajuns la 432,2 milioane de dolari americani, alcătuind aproape jumătate din valoarea totală a exporturilor regiunii separatiste.

Pe 12 iunie 2019, autoritățile ucrainene au adoptat o decizie privind aplicarea măsurilor definitive anti-dumping la importurile în Ucraina de bare de oțel-carbon și alte oțeluri aliate originare din Belarus și Republica Moldova (Transnistria).

Uzina a fost salvată de colapsul total de importurile de fier vechi din România. După sancțiunile aplicate de Ucraina, combinatul a fost obligat să își găsească altă regiune pentru a se asigura cu materie primă și alte piețe pentru a-și vinde produsele.

Profitând de Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și UE, Uzina Metalurgică Moldovenească a început să achiziționeze materie primă din România și să își vândă produsele în statele UE.

Dintre acestea, România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire.

Combinatul de Ciment din Râbnița. Foto: novostipmr.com

Combinatul de Ciment din Râbnița, cea mai mare sursă de poluare

Potrivit ministrei Mediului, Rodica-Iordanca Iordanov, Uzina Metalurgică Moldovenescă se conformează treptat normelor de mediu. Cel mai mare factor de poluare este însă Combinatul de Ciment din Râbnița, care nu este dotat cu filtru final.   

Conform informațiilor oferite de Ministerul Mediului, Combinatul de Ciment din Râbnița nu a deținut acte permisive din domeniul mediului eliberate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Pe moment, la Agenția de Mediu se află în examinare cererea privind eliberarea autorizației pentru emisia poluanților în atmosferă de la sursele fixe de poluare.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului a efectuat trei controale la Combinatul de Ciment din Râbnița în urma cărora au fost constatate abateri de la legislația de mediu.

Mai exact, acest agent economic a fost sancționat pentru că nu a efectuat plata pentru poluarea mediului, nu a admis inspectarea obiectivelor și nu a prezentat informaţia despre starea mediului, precum și a depăşit normativele gradului admisibil de acţiune dăunătoare asupra mediului şi emisia de poluanţi fără autorizaţie.

Amenda aplicată pentru toate aceste încălcări a constituit 20.000 de lei (400 de unități contravenționale), care a fost achitată în timp de 72 de ore, pe jumătate.

Chiar și fără autorizație din partea Agenției de Mediu, Combinatul de Ciment din Râbnița a avut exporturi. Serviciul vamal al Republicii Moldova a refuzat să ofere valoarea și volumul exporturilor de ciment din regiunea transnistreană și a indicat cantitatea la nivel național, inclusiv Tranisnistria. 

Cu toate acestea, Ministerul Mediului se bucură pentru faptul că a reușit să aplice aceste amenzi și că a reușit să stabilească o comunicare cu Centrul Hidrometeorologic din stânga Nistrului. Centrala Termoelectrică Moldovenească a fost construită în 1964 și are o capacitate disponibilă de 1.700 de megawați. Moldgres poate să funcționeze pe cărbune, gaze naturale și păcură.

Din cauza echipamentelor depășite, stația provoacă daune considerabile mediului. Potrivit Ministerului Mediului al Republicii Moldova, Moldgres a emis în atmosferă circa 3.000 de kilotone de dioxid de carbon în perioada 2015-2021. Pentru comparație, în aceeași perioadă, cea mai mare centrală electrică cu termoficare de pe teritoriul controlat de Chișinău a emis de șase ori mai puțin dioxid de carbon.

În același timp, Moldgres provoacă pierderi considerabile pentru mediu și sănătate în Ucraina. Printre acestea, se numără inundațiile în satele ucrainene din cauza Lacului de acumulare Cuciurgan și poluarea provocată de deșeurile rezultate în urma exploatării termocentralei transnistrene. Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Moldgres a vândut energie electrică pe piața UE între 2007 și 2013. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a refuzat să dezvăluie valoarea exportului, invocând faptul că este vorba de informații confidențiale.

Până în 2020, Moldgres a lucrat pe unul dintre cele mai toxice tipuri de combustibil - cărbune. Conform informației oferite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Moldgres a importat cărbune în Transnistria și din ianuarie 2020 până în octombrie 2022. Responsabilii de monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă calculează emisiile de la Moldgres în funcție de combustibilul folosit și cantitatea acestuia.

„Fiecare megawatt-oră, obținut pe gaze naturale, emite 0,202 megatone de CO2. Reieșind din proporția asta, noi calculăm emisiile de dioxid de carbon la centrala respectivă. Dacă ei funcționează pe cărbune, atunci se ia în calcul cota pe cărbune. Cărbunele are alt coeficient de emisie și calculăm proporțional cât gaz și cât cărbune și cantitatea de emisie”, a precizat directorul Institutului de Energetică din Moldova, Mihai Tîrșu. „Trebuie să menționăm că centrala respectivă are un randament de sub 30%. Asta înseamnă că noi consumăm sub 3 kilowați-oră, iar șapte îi aruncăm în aer. Acesta e randamentul la centrala respectivă.” 

Pentru stabilirea tuturor problemelor ecologice, în opinia șefului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, este necesar un control pe teren, dar, din motive politice, subalternii săi nu au acces la Moldgres. 

Potrivit lui Ion Bulmaga, Tiraspolul are o abordare specială în ceea ce privește respectarea normelor ecologice. Dacă regimul separatist de la Tiraspol are nevoie de autorizații necesare unor întreprinderi să exporte în Uniunea Europeană, admite controlul. Dacă nu are nevoie de export pe piața UE, doar în Moldova, ei refuză accesul angajaților inspectoratului pentru efectuarea controalelor.

Directorul Institutului de Energetică din Republica Moldova, Мihai Tîrșu, spune însă că în prezent, Moldgres joacă un rol determinant în infrastructura energetică a Moldovei. 

„Bine, hai să zicem că ei au închis centrala. Noi de unde luăm energie electrică? Noi suntem prinși în situația asta când nu putem să funcționăm fără ei. Mai ales că sistemul nostru energetic este interconectat prin Transnistria cu Ucraina foarte strâns”.

Vara, aproximativ 90-95% din energia electrică necesară Republicii Moldova este produsă de Moldgres. Iarna, datorită funcționării centralelor electrice cu termoficare, care funcționează pe teritoriul aflat sub jurisdicția Chișinăului, achiziția electricității de la Moldgres coboară la 65-70%.

Centrala Termoelectrică Moldovenească. Foto: mgres.com

Republica Moldova îi plătește Centralei de la Cuciurgan aproximativ 20 de milioane de dolari pe lună pentru electricitatea furnizată.

„Lunar, noi stabilim cu Mgres volumele pe care ni le furnizează, de obicei, 300.000 – 320.000 de megawați-ore. Prin urmare, înmulțit cu prețul de 60 de euro, iese aproximativ 18-20 de milioane de euro pe lună”, a precizat șeful secției achiziții a Energocom, Eugeniu Boț.

Moldgres nu plătește Moldovagaz pentru combustibilul consumat. Schema funcționează în felul următor: Moldgres plătește companiei Tisaspoltransgaz Pridnestrovie pentru gaze, iar aceasta din urmă transferă banii într-un cont special deschis în Banca Centrală a Transnistriei. Ulterior, cu acești bani este finanțat deficitul bugetar al regiunii separatiste.

Datoria pentru consumul de gaze al Тiraspoltransgaz față de Moldovagaz constituia, la mijlocul lunii august 2023, aproximativ 10 miliarde de dolari. Republica Moldova este parte a acestei scheme prin care Gazprom finanțează regiunea separatistă pro-rusă. Moldova cumpără electricitate la jumătate de preț comparativ cu piața regională.

„Noi procurăm de la Moldgres electricitate la un preț de aproximativ 50% comparativ cu prețurile din regiune. Dacă noi am cumpăra de la producători din România, asta este minimum 90 de euro. Și dacă mergem la bursă, pentru că producătorii nu pot să ne ofere cantitatea necesară, bursa variază de la 100 până la 300 de euro, în funcție de situația regională”, potrivit lui Eugeniu Boț.

Pentru a scăpa de dependența energetică față de Transnistria, Chișinăul a început construcția unei linii de înaltă tensiune directe Vulcănești-Chișinău, care va scoate din circuit Moldgres. Conform proiectului, construcția trebuie finalizată în 2025.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii