Economic

FISURI ÎN SISTEMUL BANCAR sau care este următoarea bancă ce va pica

Foto: CIJM
Autor: Diana Madan
08/02/2016 13217

Lichidarea celor trei bănci - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - din care a dispărut circa un miliard de dolari, a avut un efect pozitiv: s-a redus numărul băncilor cu o structură de acţionariat netransparentă. Jaful secolului însă a condus la scăderea încrederii cetățenilor în sistemul bancar, iar temerile că noi bănci ar putea intra în insolvabilitate devin tot mai persistente. O radiografie a sistemului bancar, făcută de Centrul de Investigații Jurnalistice, scoate în vileag fisurile din sistem și schemele obscure din jurul unor instituții bancare.

Moldova înregistrează în prezent cel mai mic număr de bănci de la 1994 încoace, dar și cel mai mare număr de bănci aflate în insolvabilitate. În picioare au rămas 11 bănci, în timp ce alte 11 sunt în proces de lichidare.

Analizele efectuate de experţi, dar şi datele din rapoartele financiare relevă că problemele din sistemul bancar devin tot mai accentuate. În ultimele zile s-au intensificat temerile privind o posbilă nouă criză bancară. De unde ar putea să apară aceasta nu se ştie, părerile experţilor find împărțite.  Fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţa a vorbit despre cele trei bănci aflate sub supraveghere, iar un studiu al Expert-Grup făcut public săptămâna trecută arată şi spre alte bănci.

Criza de la Veneto şi Eximbank

Foto: CIJM

Evoluţiile din ultimii ani denotă că lichidarea celor trei bănci nu înseamnă că în mod automat au dispărut şi problemele din sector. Elocvent este cazul Eximbank, al cărui singur acţionar este grupul bancar italian Veneto Banca, care a cumpărat instituţia în anul 2006, de la controversatul om de afaceri Boris Birştein.

Deşi Eximbank are în spate un grup financiar cu prezenţă regională, cu subsidiare în România, Croaţia şi Albania, ea nu a demonstrat rezultate spectaculoase. Din contră, a înregistrat pierderi majore. Doar în perioada 2012-2014, Eximbank a înregistrat pierderi de 350 milioane de lei.  

În cazul Eximbank, prezenţa italienilor nu se reduce doar la bancă. Astfel, Veneto Banca din Italia mai deţine în Moldova Trevcons Grup SRL, firmă care a fost proprietarul sediului Eximbank de pe strada Ştefan cel Mare 171/1.

Pe aceeaşi adresă se mai află şi alte câteva firme afiliate, precum Venetos-Grup, Venetos-Informatica, Venetos-Imobil, care au în calitate de fondatori persoane afiliate grupului Veneto. De asemenea, Eximbank este fondator la Parcul Industrial Floreşti, care însă există doar pe hârtie.

În anul 2014, în presă s-a vehiculat că Eximbank are probleme de lichiditate şi că proprietarul s-ar gândi la vânzarea ei. Preşedintele băncii Lucio Gaita a negat aceste informaţii.

La finele anului trecut, însă grupul Veneto Banca, supranumit anterior şi „perla Nordului” în Italia pentru succesele din trecut, a ajuns într-o situaţie financiară gravă, fiind în prag de faliment.

Veneto, pierderi de două miliarde de euro

Astfel, în ultimii trei ani banca a acumulat pierderi de aproape 2 miliarde de euro, iar valoarea creditelor depreciate a ajuns la cinci miliarde de euro. Banca a emis obligațiuni convertibile în valoare de peste 300 de milioane de euro achiziționate de numeroşi clienți, care apoi au fost transformate în acțiuni. Dar cei care în 2013 au plătit pentru o acţiune 40 euro, astăzi pot obţine doar 7,30 de euro (preț de retragere stabilit de Consiliul de Administraţie). Rezultă o pierdere de circa 3,3 miliarde de euro pentru aproximativ 88.000 de oameni, inclusiv pentru guvernatorul regiunii Veneto, Luca Zaia.

Presa din Italia a scris că la gaura de la Veneto Banca a contribuit şi Eximbank din Moldova. Astfel, s-a depistat un pachet de împrumuturi de 35 milioane de euro acordate subsidiarei din Moldova, folosite de aceasta pentru a acoperi găurile formate în bilanţurile băncii ca urmare a unor credite alocate unor companii şi care nu mai pot fi recuperate.

„17 companii debitoare se află în diferite proceduri de faliment sau sunt sub suspiciune de spălare a banilor”, scria în august 2015, publicaţia Ilfatto.

În raportul financiar pentru anul 2014, este specificat că „în decembrie 2014, Eximbank a semnat 17 acorduri de cesiune cu Veneto Banca pentru cesiunea drepturilor de creanţe şi a celor conexe aferente a 17 debitori”. Valoarea totală a cesiunii a fost de 897,72 milioane de lei, iar fără provizoanele pentru depreciere a constituit 666,9 milioane de lei.

Peste un an de la această operaţiune, un studiu realizat de Alexandru Fala, economist la Expert-Grup relevă că situaţia de la Eximbank, dar şi la alte câteva bănci nu s-a îmbunătăţit. Ba chiar se atestă o înrăutăţire. „La mai multe bănci se atestă atât creșterea rapidă a reducerilor calculate pentru pierderi la active, cât și un raport mare dintre suma reduceri calculate pentru pierderi și soldul activelor. Astfel, procesul de înrăutățire a calității activelor afectează întregul sector bancar”, afirmă Alexandru Fala.

Pentru a evita soarta altor patru bănci regionale din Italia, care au ajuns în faliment, dar şi pentru a se putea racorda la cerinţele impuse de Banca Centrală Europeană, la finele lunii decembrie 2015, acţionarii Veneto Banca au acceptat un plan de restructurare a băncii şi transformarea acesteia din Cooperativă în Societate pe Acţiuni. Prin această operaţiune Veneto Banca speră să atragă circa un miliard de euro pentru majorarea capitalului.

Totodată, Pierluigi Bolla, preşedintele Veneto Banca, a declarat că în două-trei luni va trebui de decis dacă banca abandonează Europa de Est „pentru a se concentra resursele pe teritoriul nostru (n.r. Italiei)”.

Foto: captură logos.press.md

Decizia de a vinde activităţile din Europa de Est, inclusiv Moldova, a venit însă mai rapid. Deja la finele lunii ianuarie 2016 Veneto Banca a decis să pună în vânzare activităţile din România, Moldova, Albania şi Croaţia şi a anunţat că a angajat un expert pentru a găsi cumpărători. 

Larisa Adamova, responsabilă de marketing la Eximbank, a declarat că nu poate comenta şi oferi alte informaţii despre cele ce se întâmplă în Italia sau despre soarta băncii.

Noul proprietar – să fie unul cunoscut și credibil

„Chiar dacă în ultimii ani Eximbank a raportat pierderi datorate de escaladarea ratei creditelor neperformante, nimeni nu a pus la îndoială credibilitatea acestei instituții financiare, deoarece toată lumea a fost conștientă că în spatele acestei bănci stă un grup bancar cunoscut, care a făcut infuzii de capital aici în mai multe rânduri. Acum dacă cei de la Venetto cu adevărat își orchestrează o ieșire de pe piața bancară din Moldova, pentru sector cel mai benefic ar fi ca noul proprietar la fel să fie unul cunoscut și credibil”, susţine Stanislav Madan, expert la Business Investment Services.

„Or, dacă până nu demult tematica transparenței acționariatului era tratată cu adevărat serios doar de partenerii de dezvoltare, care ani la rândul veneau cu recomandări pentru autoritățile noastre, după Jaful Secolului și efectele sale, acest subiect ar trebui să sensibilizeze întreaga societate, deoarece vom plăti încă mulți ani înainte pentru lipsa de transparență în acționariat. Economic vorbind, transparenţa pe piaţa bancară este extrem de importantă, în condiţiile în care funcţia principală a unei astfel de instituţii este intermedierea financiară, ceea ce implică utilizarea banilor străini. Modul transparent de a acţiona ar asigura şi un confort psihologic pentru clienţii băncilor, care ar spori credibilitatea sistemului şi nu ar lăsa loc speculaţiilor”, a adăugat expertul.

Foto: CIJM

Situația băncilor cu capital străin

O altă bancă cu capital 100% străin este BCR Chişinău, al cărui pachet de acţiuni este deţinut de Banca Comercială Română, membră a Erste Group din Austria. Evoluţia băncii a fost una modestă, instituţia fiind şi una dintre cele mai mici din ţară. De exemplu, de doi ani banca se chinuie, fără succes deocamdată, să vândă oficiul din strada Tricolorului 32.

Acţionarii ProCredit Bank sunt băncile germane ProCredit Holding AG şi KfW cu 82,09% şi, respectiv, 14,1%, iar 3,81% îi revin DOEN Foundation din Olanda. Această bancă a fost creată în anul 2007 pe baza companiei de microfinanţare Procredit.

În prezent, banca trece printr-un proces de restructurare. Vladislav Gârbu a demisionat din funcţia de preşedinte  şi în Comitetul de Conducere au mai rămas doar trei membri din cei cinci.

Evoluţia Mobiasbancă

Foto: CIJM

La Mobiasbancă acţionar majoritar este banca franceză Societe Generale (Socgen), care deţine 67,85%. Alte 20% îi revin subsidiarei BRD din România, în consecinţă grupul Socgen are 87,85% din capitalul Mobiasbancă. Un pachet de 8,84% deţine Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), iar restul de 3,3% aparţin unor persoane fizice.

Societe Generale a preluat pachetul majoritar de la Mobiasbanca încă în anul 2006 pentru 18 milioane de euro, dar şi acum un grup minoritar de acționari mai contestă modul cum s-a realizat operaţiunea. Intrarea unui investitor serios precum Societe Generale nu a salvat Mobiasbanca de probleme.

Un control realizat de Banca Naţională a Moldovei în anul 2008 constata  o serie de încălcări şi atenţiona Mobiasbanca asupra riscurilor complexe ce implică externalizarea procesării datelor şi obliga instituţia să nu înceapă acest proces până nu obţine permisiunea în scris a BNM. Peste doi ani BNM atesta că problema persistă.

În 2009, Mobiasbanca a fost obiectul altui control de la BNM, depistându-se că instituţia nu a raportat mai multe „tranzacţii suspecte”, încălcând legea cu privire prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului.

Peste un an un control complex la Mobiasbanca scotea la iveală faptul că instituţia nu a raportat, de exemplu, în termenele stabilite de lege la CNA, o serie de tranzacţii suspecte ale unor rezidenţi din zone offshore. La fel se depistau şi alte încălcări.

În 2012 în România a izbucnit cel mai mare dosar de fraudă bancară din România, care viza şi Republica Moldova. Astfel la începutul lunii noiembrie 2012, procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane ce făceau parte dintr-un grup format din demnitari şi bancheri. Aceştia erau acuzaţi de DIICOT că au fraudat mai multe bănci din România prin credite garantate de stat. Capii reţelei erau un fost spion şi un om de afaceri controversat. Printre cei reţinuţi se număra şi Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedintele Băncii Române de Dezvoltare (BRD), care ulterior a fost eliberat. Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, a făcut parte din conducerea Mobiasbancă, după preluarea acesteia, în anul 2006, de Societe Generale, fiind împuternicit de grup să asigure coordonarea "proectului Mobiasbanca".

În ultimii doi ani banca a fost ocolită de scandaluri şi înregistrează cele mai înalte ritmuri de creştere, fiind în prezent a patra ca mărime instituţie din Moldova.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii