Integritate

7 aprilie 2009. Piramida ruşinii

7 aprilie 2009. Gheorghe Papuc, fostul ministru de Interne, alături de Alexandru Jizdan, actualul şef de la MAI. Foto: Constantin Grigoriţă
Autor: Anastasia Nani, Mariana Rață
07/04/2017 81045

Acum opt ani, mii de tineri au ieșit în centrul Capitalei să ceară dreptul la democrație și o viață mai bună. Înțelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat protestele pașnice în revolte violente și în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituții în stat. Au urmat sute de reţineri şi „un coridor al morţii”. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a cel puţin trei tineri. Doar cazul lui Valeriu Boboc a fost însă probat. Chiar şi aşa, după ani la rând în care a fost examinat acest dosar, un singur poliţist, fugar acum, a fost condamnat la închisoare. Între timp, cazul tânărului Boboc a ajuns la CEDO. Puţini dintre demnitarii de atunci, fideli partidului de la guvernare – PCRM, au fost judecaţi pentru că au acţionat cu nepăsare. Toţi, unul ca unul, au fost spălaţi de acel aprilie 2009, iar mulţi s-au adăpostit sub umbrela PD şi cea a PSRM. 

DECIDENŢII POLITICI 

Vladimir Voronin, ținând o conferință de presă în clădirea Președinției, devastată de protestatari Sursa: Karadeniz Press

Vladimir Voronin. În septembrie 2010, procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, a cerut ridicarea imunității parlamentare a lui Vladimir Voronin, acuzat că în aprilie 2009, în calitate de comandant suprem, nu a asigurat ordinea publică și a permis maltratarea tinerilor. În documentul prezentat de procuror deputaților se arată că Voronin a dat dovadă de neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc şi cu mari pagube. Demersul lui Valeriu Zubco nu a fost acceptat de Parlament din cauza insuficienței de probe. Și experții independenți au criticat la acel moment solicitarea procurorului general, precizând că argumentele invocate de Valeriu Zubco pot fi combătute cu ușurință. După evenimentele din aprilie 2009, Vladimir Voronin și Partidul Comuniștilor au pierdut puterea politică. Deși s-a regăsit în toate legislaturile de după 5 aprilie 2009, influența fostului şef al statului și a partidului său a fost în descreștere. În prezent, Voronin este membru al celei mai mici fracțiuni parlamentare, fracțiunea comuniștilor.

Zinaida Greceanîi. Premier al Republicii Moldova în timpul evenimentelor din aprilie 2009, Zinaida Greceanîi a rămas în memoria publică prin avertismentul lansat în seara zilei de 7 aprilie, că polițiștii sunt gata să folosească arme împotriva protestatarilor. „Organizatorii celei mai mari crime planifică să folosească copii și în zilele următoare. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității, inclusiv armele”, a fost mesajul lui Greceanîi. Șase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat în cadrul unei emisiuni TV că a procedat corect atunci când a declarat în 2009 că „vor fi vărsări de sânge”. Astăzi, Zinaida Greceanîi este președinta Partidului Socialiștilor care are una dintre cele mai mari fracțiuni parlamentare.

Artur Reşetnicov. Unul dintre oamenii apropiați liderului PCRM, Vladimir Voronin, se afla în aprilie 2009 la şefia Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Reșetnicov a fost ulterior acuzat că a dat indicaţii în baza cărora a fost nimicită o bună parte din informaţiile operative cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. „Materialele iniţiale ce ţin de elucidarea cazului au fost remise Procuraturii Generale în perioada activităţii fostului director al SIS, Artur Reşetnicov, la indicaţia căruia, ulterior, o mare parte din informaţiile operative au fost nimicite. Aceste circumstanţe nu permit evaluarea exhaustivă a activităţii instituţiei în timpul evenimentelor.”, se arata în declaraţia SIS. „Au fost doar emoţii şi euforii de moment care au permis lansarea unor astfel de declaraţii politice. Acest lucru a şi fost demonstrat în timp. Acum, nici în calitate de fost şef la SIS, nici în calitate de deputat nu pot da aprecieri desfăşurării anchetei privind evenimentele din aprilie 2009”, ne-a comentat Artur Reşetnicov. 

După acele evenimente, Artur Reşetnicov a devenit deputat, fiind membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. După ce ani la rând a fost fidel PCRM, în decembrie 2015, Artur Reşetnicov, alături de alţi 13 deputați, a părăsit formaţiunea, anunțând că nu mai vrea să facă jocurile partidului care l-a adus în Parlament. În martie, cei 14 parlamentari au aderat la PD.

Larisa Catrinici. În aprilie 2009, ministra Sănătăţii declara că Valeriu Boboc a decedat fiind intoxicat cu o substanță necunoscută. Expertizele suplimentare au contrazis-o şi au arătat că victima a murit în urma loviturilor în regiunea capului. În 2015, fostul demnitar s-a alăturat echipei PSRM, devenind consilier municipal în Chișinău. A renunțat la mandat în aprilie 2016. Ulterior, Larisa Catrinici s-a retras în domeniul privat. În noiembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a anunţat că ea este noua șefă a Institutului Oncologic, fiind desemnată în această funcție în urma unui concurs. Interimatul acestui post a fost asigurat până atunci de fratele ei, Sergiu Ștepa. Rezultatele concursului au fost contestate de singurul său contracandidat, Ion Mereuță, şeful catedrei Oncologie, Hematologie şi Radioterapie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

CULOARELE POLIȚIEI

Cordoane de polițiști în fața Președinției. Sursa: hotnews.md

Papuc s-a făcut bancher, Zubic a ajuns în slujba lui Plahotniuc, iar Botnari asigură securitatea Moldtelecom

Gheorghe Papuc, ex-ministru al Afacerilor Interne și Vladimir Botnari, ex-comisar al municipiului Chișinău, judecați în cadrul unui dosar penal pentru neglijenţă în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, au reușit să se reabiliteze ușor în societate după ce au plecat din funcțiile publice pe care le dețineau.

În august 2014, în plin proces de judecată în dosarul „7 aprilie”, Papuc a fost ales preşedinte al Consiliului de administrare al Băncii Sociale. Numirea a avut loc în perioada în care din bancă au fost scoase, prin credite neperformante, sume exorbitante care au plecat în zone off-shore. Potrivit unui angajat de la Banca Socială, Sergiu Sagaidac, Papuc ar fi fost omul de încredere al lui Ilan Șor în toate acțiunile care au ținut de devalizarea băncii. În octombrie 2014, cu doar o lună înainte ca Banca Națională să ceară eliberarea unor garanții de stat pentru a acoperi găurile financiare de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, BNM a refuzat numirea lui Papuc în funcția de președinte al Consiliului de administrare al Băncii de Economii.

Pe 19 ianuarie 2015, Gheorghe Papuc a fost condamnat de către Curtea de Apel Chișinău la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „7 aprilie”. Prin aceeași decizie de judecată, Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Lăsat să iasă liber din sala de judecată, Papuc a reușit atunci să fugă din țară, revenind abia peste jumătate de an, după ce Curtea Supremă de Justiție l-a absolvit pe el și pe Botnari de pedeapsă. Decizia instanței a fost criticată dur de societatea civilă. Gheorghe Papuc nu ne-a răspuns la telefon pentru a ne spune cu ce se ocupă în prezent și ce crede despre modul în care au fost gestionate dosarele cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. Foști colegi de serviciu ai ex-ministrului ne-au comunicat însă că de ceva vreme Papuc administrează o afacere moldo-rusească.

Vladimir Botnari de asemenea și-a găsit un loc de muncă confortabil. Din toamna anului trecut, el este șef al Direcției securitate din cadrul Moldtelecom. Centrul de Investigații Jurnalistice a trimis încă în noiembrie 2016 un demers către întreprindere solicitând informații despre condițiile și criteriile în baza cărora a fost angajat Botnari. Până în prezent, nu am primit un răspuns la solicitare. Director al Moldtelecom, din aprilie 2016, este Dan Mitriuc, ex-angajat al Victoriabank. Soacra lui Mitriuc, Tamarei Andruşca, membru al Curții de Conturi, a fost anterior director financiar al Prime Management, firma care administrează holdingul media al lui Vlad Plahotniuc.

Gheorghe Papuc și Valentin Zubic, în fața clădirii Președinției. 7 aprilie 2009. Foto: Constantin Grigoriță

Dosarul lui Valentin Zubic, ex-viceministru la Interne, care ar fi coordonat intervenţia forţelor de ordine în Piaţa Marii Adunări Naţionale în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, aşa şi nu a ajuns în instanţa de judecată. Fostul demnitar, şef al statului major, a fost surprins în acea noapte de camerele de supraveghere, alături de mai mulţi subalterni de-ai săi. Ani la rând procurorii au tot declarat că adună probe, mai întâi să-i înaineze învinuirea, iar apoi ca să pregătească această cauză pentru examinarea în instanţa de judecată. În martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, încadrându-se la limită în termenul prevăzut de legislaţie. Peste doi ani însă, după ce Valentin Zubic a contestat decizia procurorilor, magistraţii de la Judecătoria sectorului Centru au anulat ordonanţa de punere sub învinuire. Foşti comisari de Poliţie au declarat de mai multe ori în instanţă că în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 au primit indicaţii de la Valentin Zubic, lucru confirmat şi de Gheorghe Papuc. 

Acum Valentin Zubic este noul conducător al companiei de pază Argus-S, una dintre firmele fondate de off-shore-ul olandez Otiv Prime Services B.V., afiliat lui Vlad Plahotniuc. Fostul viceministru a condus şi alte firme ale liderului PD. În 2015, el a fost numit director la Finpar Invest, după ce Ghenadie Sajin, administratorul companiei, a devenit şef la Inspecţia de Stat în Construcţii. În prezent, conducător la Finpar Invest este Mihail Pocnea, fostul șef al Agenției pentru Protecția Consumatorilor.

Au devenit șefi în Poliție

Ministrul Alexandru Jizdan și Alexandru Pânzari, șef al IGP. Sursa foto: igp.gov.md

Actualul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, a fost decorat în 2009, de ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Pe atunci, Jizdan era șef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI. El apare în mai multe fotografii făcute lângă Președinție pe 7 aprilie 2009, dând indicații polițiștilor. 

Fost șef al Direcției de Combatere a Crimei Organizate din cadrul MAI, Alexandru Pânzari, a fost judecat penal pentru că a acceptat conștient mărturii false într-un dosar în cadrul căruia au fost reținuți frații Stepuleac, fiind acuzați că au participat la protestele violente din fața Parlamentului de pe 7 aprilie 2009. În toamna anului trecut, Curtea de Apel Chișinău l-a achitat pe polițist. În cadrul aceleiași cauze penale, s-a constatat că martorii falși au fost racolați de controversatul om de afaceri Adrian Nichifor și Dorin Damir, finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc. Potrivit hotărârii de judecată, Adrian Nichifor a fost condamnat la doi ani şi opt luni de puşcărie.

În pofida dosarului penal, Alexandru Pânzari a avut parte în ultimii ani de mai multe promovări. În 2010 a fost numit şef adjunct al Poliţiei Criminale a Direcţiei Generale Servicii Operative. În octombrie 2015 a fost promovat în postul de director interimar al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, iar pe 30 martie 2016 a fost numit șef al Inspectoratului General de Poliție.

Ruslan Saachian, la reţineri, pe 8 aprilie 2009. Foto: Ziarul de Gardă

Despre Ruslan Saachian, care în aprilie 2009 era şeful Poliţiei Criminale a Comisariatului General de Poliţie, s-a vorbit mult în contextul dosarelor privind maltratarea protestatarilor. Foştii săi subalterni au declarat în repetate rânduri că au primit indicaţii de la Ruslan Saachian. O declara în instanţa de judecată şi Ion Perju, singurul poliţist condamnat pentru moartea lui Valeriu Boboc. În cadrul aceluiaşi proces penal, Vitalie Golubenco, polițist în cadrul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, audiat în calitate de martor în dosarul lui Ion Perju, a declarat că în noapte de 7 spre 8 aprilie 2009 a transportat un cadavru la Spitalul de Urgență. Era vorba despre Valeriu Boboc, iar indicaţia a primit-o tot de la Ruslan Saachian. Omul legii a fost acuzat şi de activistul Anatol Mătăsaru că l-ar fi torturat, fiind pornit şi în acest caz un dosar penal. Saachian a fost însă scos de sub urmărire penală. Ulterior, el a fost suspendat de mai multe ori din funcţie din alte motive, dar de fiecare dată a revenit în structurile Ministerului de Interne. Acum colonelul de Poliţie este şeful Inspectoratului de Poliţie Ciocana. „Ce vreţi să obţineţi de la mine? Indiferent de ce aş spune veţi interpreta cum consideraţi de cuviinţă. Nu pot să comentez nişte evenimente care au avut loc cu mulţi ani în urmă. Cunosc însă poliţişti care au fost maltrataţi, schingiuiţi, cariera cărora a avut de suferit. Cei care au lovit poliţiştii au rămas nepedepsiţi. Să aveţi o zi bună”, a tăiat-o scurt Ruslan Saachian. 

Sergiu Cociorva era în aprilie 2009 şef-adjunct al Departamentului serviciilor operative. La un an de la acele evenimente, Dorin Chirtoacă a declarat, între altele, într-o conferinţă de presă că Sergiu Cociorva a participat la maltratarea tinerilor în comisariate. Omul legii a respins acuzaţiile, dar în 2010, pe când ocupa funcţia de comisar al Capitalei, şi-a prezentat demisia, fiind repus în funcţie la scurt timp. Ulterior, Cociorva a devenit şeful Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău. În 2015, şeful statului Nicolae Timofti a refuzat să semneze un decret privind avansarea în gradul de general a lui Sergiu Cociorva. El s-a retras din structurile MAI cu aproape un an în urmă.  

Imagini surprinse în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, de camerele de supraveghere instalate pe clădirea Guvernului

Viaţa de după 7 aprilie a lui Bodorin, Cojocaru şi Corduneanu

Petru Corduneanu (dreapta) este consilier municipal Chișinău din partea PSRM. Foto: Ziarul de Gardă

După un proces lung, fostul şef al Direcţiei ordine publică a Comisariatului de Poliţie Chişinău, Petru Corduneanu, şi adjunctul său Dumitru Rusu, ambii acuzaţi că au bătut-o pe ex-deputata Valentina Cuşnir, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, au fost absolviţi de pedeapsă. Decizia a fost luată în decembrie 2016 la Curtea de Apel Chişinău. Astăzi, Petru Corduneanu este consilier municipal Chișinău din partea PSRM.

Igor Bodorin, fostul şef al Serviciului Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), potrivit raportului Comisiei de anchetă a evenimentelor de acum opt ani, condusă de Vitalie Nagacevschi, a permis la trei protestatari, împreună cu intendentul clădirii, să urce sus şi să arboreze drapelul Uniunii Europene „pentru a linişti masele”. „Din imaginile video se observă cum acest grup s-a ridicat pe edificiu şi a arborat drapelul UE la 13.45. Tot din imaginile video se observă cum mai târziu este arborat şi drapelul României”, potrivit acelui raport. După ce s-a retras din funcţia publică, Igor Bodorin a devenit director al agenţiei private de securitate Klassika-Force, afiliată grupului controlat de omul de afaceri Ilan Şor şi devenită insolvabilă din cauza falimentului Băncii de Economii, al Băncii Sociale și Unibank. Am încercat să aflăm opinia fostului şef al SPPS despre felul în care s-a desfăşurat ancheta privind evenimentele de acum opt ani. „Sunt într-o şedinţă. Reveniţi într-o oră”, ne-a spus el după ce a auzit întrebarea. Ulterior nu a mai răspuns la telefon.

Dosarul lui Grigore Cojocaru, fost șef al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, pare să fi fost rătăcit în Procuratură. Fostul şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale, Corneliu Bratunov, ne-a comunicat că nu știe care a fost soarta acestui dosar. „Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este că lui Cojocaru i-a fost înaintată învinuirea, pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, soldate cu urmări grave. Știu că dosarul nu era transmis în judecată ultima dată”, ne-a răspuns Bratunov, recomandându-ne să-l contactăm pe procurorul Sergiu Roșu care a administrat mai multe dintre dosarele legate de evenimentele din 7 aprilie 2009. Roșu afirmă însă că el nu a avut în gestiune niciun dosar în privința lui Cojocaru. Mai mult de atât, Roșu susține că în prezent, la Procuratură nu a mai rămas în lucru niciun dosar cu privire la evenimentele de acum opt ani. Nici procurorul Ion Caracuian, șef interimar al Secției de combatere a torturii din cadrul Procuratura Generală, nu a găsit numele lui Cojocaru în lista învinuiților în dosarele legate de 7 aprilie. „Ați putea să căutați la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale. Dar, într-adevăr, acum nu se mai află pe rol niciun dosar privind evenimentele din aprilie 2009”, ne-a comunicat procurorul. Centrul de Investigații Jurnalistice a depus un demers oficial în adresa Procuraturii Generale pentru a ne comunica soarta dosarului fostului șef de la „Fulger”. Cojocaru este astăzi director al filialei de la Ciocana a unei mare rețele de magazine de materiale de construcție. Contactat de reporterul CIJM, fostul șef de la «Fulger» de asemenea ne-a comunicat că nu știe care este soarta dosarului penal în care a fost pus sub învinuire. „Nu m-au mai chemat la Procuratură de prin 2014. Nu știu nimic de dosar. Poate că e clasat, dar nu am fost anunțat. Nu pot spune că evenimentele din 7 aprilie mi-au marcat viața. Nu cred că e bine să vorbesc în general despre cum au gestionat procurorii aceste dosare, fiind pus sub învinuire. Eu am plecat de la „Fulger” și nu am mai făcut tentative să revin în instituțiile de drept pentru că nu cred că aveam dreptul moral să o fac”, ne-a răspuns Grigore Cojocaru.

Gumeniţă şi Perju, cu probleme penale

Imagini din noaptea de 7 aprilie din PMAN. Sursa: ipn.md

Iacob Gumeniță, ex-vicecomisar al mun. Chișinău, pare să fie singurul dintre foștii șefi de poliție a cărui viață a „încremenit” în aprilie 2009. El a fost demis din funcție în septembrie 2009 de către ministrul de Interne Victor Catan. Potrivit avocatului fostului vicecomisar, Ion Vâzdoagă, Gumeniță nu a mai reușit de atunci să își găsească un loc de muncă din cauza dosarului penal în care este implicat. Astăzi, fostul polițist este șomer și se confruntă cu probleme de sănătate. Informația a fost confirmată și de foști colegi din MAI ai vicecomisarului. Dosarul lui Iacob Gumeniţă încă se mai află pe rol în instanțele de judecată. În aprilie 2016, după un proces care a durat șase ani, judecătorul Sergiu Lazari, de la Judecătoria Buiucani din Capitală, a decis achitarea fostului polițist. Hotărârea nu a fost publicată însă nici până în prezent pe portalul instanțelor de judecată. În prezent, dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință de judecată urma să aibă loc cu câteva săptămâni în urmă, dar a fost amânată din cauza neprezentării părții vătămate. Următoarea ședință este programată pentru 19 aprilie. Iacob Gumeniță este judecat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, atunci când cel puţin un tânăr, Valeriu Boboc, a fost ucis. În presă au apărut anterior şi imagini în care Gumeniţă lovea în tinerii răniţi care zăceau pe jos în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Procesul de judecată de la Judecătoria Buiucani s-a desfășurat cu ușile închise. L-am contactat telefonic pe fostul vicecomisar, dar nu a vrut să discute cu noi. „Cine sunteți? Ce vreți de la el? Acesta nu e numărul lui”, ne-a răspuns o voce asemănătoare că ce a lui Gumeniță.

Ion Perju (dreapta), în instanţa de judecată. Foto: Adevărul Moldova

Ion Perju, fostul poliţist acuzat că i-ar fi aplicat lui Valeriu Boboc o lovitură fatală în timpul protestelor violente din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, a fost condamnat la zece ani de închisoare. Sentinţa a fost dictată de magistraţii Curţii de Apel Chişinău şi menţinută de Curtea Supremă de Justiţie după ce în decembrie 2013 Judecătoria sectorului Buiucani l-a achitat. Chiar dacă a fost pronunţată o decizie de condamnare la închisoare cu executare, inculpatul nu a fost luat sub strajă de către instanţa de apel. Fostul poliţist a părăsit şedinţa de judecată înainte de anunţarea verdictului. Acum el este căutat de Interpol. Deşi Ion Perju a insistat că nu el este cel care l-a lovit pe Valeriu Boboc, o expertiză tehnică a secvenţelor video efectuată în 2010 de Departamentul Investigaţii Computerizate şi Examinarea Probelor din SUA a demonstrat contrariul. Specialiştii au constatat că Ion Perju apare în imaginile surprinse de camerele de supraveghere de pe clădirea Guvernului în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, aplicându-i lui Valeriu Boboc lovitura care, potrivit procurorilor, i-ar fi fost fatală. „Nu am mai comunicat cu el de mult timp, după ce a plecat. Nu cunosc care e situaţia”, ne-a spus avocatul Anatol Ceachir, care l-a reprezentat în instanţa de judecată. După opt ani de la omorârea lui Valeriu Boboc, dosarul a ajuns la CEDO.

 

 

PROCURORII 7 APRILIE

Eduard Harunjen, procurorul general, îşi prezintă adjuncţii. Foto: Procuratura.md

Eduard Harunjen. Actualul procuror general a fost acuzat anterior că ar fi nimicit dosarul penal pornit pe faptul decesului lui Ion Țîbuleac, unul dintre tinerii decedați în condiții misterioase urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen și a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră pe acest caz, dar și pentru că ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­t. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut vinovat de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Procurorul a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vin­ța sa, soli­ci­tând anu­la­rea ei. Consiliul Superior al Procurorilor, condus pe atunci de Iurie Garaba, a dat curs solicitării lui Harunjen și a anulat decizia Colegiului disciplinar. Recent, Harunjen l-a numit pe Garaba adjunct al procurorului general.

După evenimentele din aprilie 2009, Eduard Harunjen a avut o carieră fulminantă. În perioada 2013-2015, el a deținut funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție, apoi a fost avansat în funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar din martie 2016 a asigurat interimatul funcției de procuror general. În 8 decembrie 2016, prin decretul şefului statului, a fost numit procuror general.

Igor Popa este procurorul care a instrument dosarul penal şi a condus ancheta pornită imediat după evenimentele din 7 aprilie 2009. Printr-o ordonanţă semnată de Vasile Pascari, fost adjunct al lui Valeriu Gurbulea, la 8 aprilie 2009 a fost format un grup de urmărire penală constituit din 72 de procurori şi 114 ofiţeri de urmărire penală. Şef al grupului a fost numit Igor Popa, pe atunci șeful Secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale din cadrul Procuraturii Generale. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009, Igor Popa a fost cel care a chemat judecătorii să judece în comisariate şi să elibereze mandate de arestare în 69 de cazuri. Procurorul a mai fost acuzat că a dosit probele video privind asasinarea lui Valeriu Boboc. Ulterior, în 2010, solicitat de presă să vorbească despre ilegalitățile comise de polițiști, procurori și judecători în cazul 7 aprilie, Popa a răspuns: „Pentru ce să răspund? Am fost doar un soldat!”. În decembrie 2015, Popa a fost numit șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău, iar în martie 2016 a câștigat concursul pentru funcția de procuror șef al Capitalei. Cu o lună în urmă, a fost numit adjunct al procurorului general.

Valeriu Gurbulea, procuror general în perioada evenimentelor din aprilie 2009. Foto: Flux.md

Valeriu Gurbulea. Procurorul general din perioada evenimentelor din aprilie 2009, Valeriu Gurbulea, evită să vorbească astăzi despre modul în care procurorii au administrat dosarele „7 aprilie”, dar și despre actualul său loc de muncă. Contactat de reporterul CIJM, fostul procuror general ne-a răspuns: „Întrebați de actualii șefi de la Procuratura Generală despre acest dosar dacă a fost obiectivă investigația, multilaterală, dacă nu a fost cumva cineva eroizat și altcineva demonizat. Cine în acești ani a încercat să dea măcar un dram de obiectivitate în aceste investigații? Întrebați guvernarea care a venit după 2009 dacă au făcut tot ce au promis în raport cu dosarul 7 aprilie. Nu vreau să comentez pentru că de fiecare dată când mi-a fost solicitată opinia mi s-a promis că totul va fi tratat echidistant, dar de fiecare dată a fost isterizare, exagerări. Au fost materiale cu caracter propagandistic”, ne-a răspuns Valeriu Gurbulea. Cât privește locul actual de muncă, ex-procurorul general ne-a comunicat că i se pare irelevant acest lucru. „Pentru ce vă trebuie? Nu cred că este curios acest lucru dacă-l întrebați o dată în șapte ani”, s-a eschivat el. Întrebat dacă este adevărat că este angajat în calitate de consilier în cadrul holdingului lui Vlad Plahotniuc, fostul procuror a negat. „Sunt niște minciuni banale. Nu cred că aș fi ascuns dacă eram acolo. Pot să vă mai spun că nu am o afacere”, a menționat Gurbulea.

Fostul procuror general ar fi activat, după demisie, în cadrul asociației Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului, un ONG fondat de fostul ministru al Justiției, Vitalie Pârlog, cel care în 2013 a fost desemnat candidat la funcția de procuror general, iar în noiembrie 2016 a fost numit de Guvernul Filip membru al Comisiei de Control al Fișierelor (CCF) din cadrul Interpol.

(IN)JUSTIŢIA

După reţinerile în masă, au urmat arestările. Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 a mai arătat că atunci, „pentru prima dată în istoria modernă a statului Republicii Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către Poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”. Potrivit documentului, şase judecători au mers în comisariate pentru a aplica mandate de arestare. Este vorba despre Dorin Popovici, Ghenadie Morozan, Mihai Drosu, Mihail Diaconu, Anatolie Galben şi Sergiu Crutco.

Sub presiunea societăţii civile, doar trei au fost scoşi din sistem: Sergiu Crutco, Dorin Popovici şi Mihai Drosu. „Nu vreau să mă întorc la acele evenimente. Mă abţin de la comentarii. Este o chestiune dureroasă pentru mine. Consider că am fost pedepsit pe nedrept”, ne-a spus Sergiu Crutco, astăzi avocat. Şi Mihail Drosu, în cazul căruia Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să-l propună în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă,
a încercat să obţină licenţa de avocat. În 2010, Curtea de Apel Chişinău a decis casarea hotărârii Judecătoriei sectorului Râşcani prin care Baroul de avocaţi a fost obligat să-l admită în breaslă.

Despre Dorin Popovici, supranumit judecătorul din iad, Ziarul de Gardă a relatat că, la scurt timp după ce a fost demis, a ajuns să lucreze la Victoriabank, în Direcţia creditare. Serviciul de presă al băncii ne-a răspuns că, în prezent, nu au aşa angajat.  

Ceilalţi trei au fost lăsaţi în funcţii sau chiar promovaţi. Anatolie Galben, de exemplu, este în continuare judecător de instrucţie la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. În 2016, magistratul a devenit membru al Colegiului disciplinar, organ subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. Şi Mihail Diaconu este judecător de instrucţie în cadrul aceleiaşi instanţe. Ghenadie Morozan a devenit în iulie 2015 judecător la Curtea de Apel Chişinău. 

Tinerii care au arborat drapelul UE pe Parlament și Președinție, businessmani peste hotare

Dragoș Musteață și Ion Galațchi, arborând drapelul UE pe clădirea Parlamentului

Dragoș Musteață și Ion Galațchi sunt probabil cei mai cunoscuți dintre tinerii protestatari de pe 7 aprilie. Băiatul în tricou galben (Ion, pe atunci avea 17 ani) și colegul său în cămașă dungată și geacă neagră (Dragoș, pe atunci avea 19 ani) s-au făcut remarcați prin faptul că au reușit să arboreze drapelul UE atât pe clădirea Parlamentului, cât și pe cea a Președinției. O vreme, în presă au existat suspiciuni că cei doi ar fi fost provocatori ai regimului comunist. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să ia legătura cu Dragoș și Ion. Ambii sunt plecați din republică și au lansat afaceri peste hotare. Ion Galațchi, stabilit peste Prut imediat după evenimentele din 2009, are o companie de construcții care activează pe piața din România și Ucraina. Dragoș Musteață s-a stabilit în Marea Britanie unde a pornit o afacere în domeniul transportului.

„A fost o oportunitate și o dorință de a face o afacere într-un mediu în care îți poți prognoza o creștere stabilă și sigură. E posibil de făcut acest lucru și în Moldova, dar cu mai multe șanse de a eșua. O spun pentru că am făcut afaceri și în Moldova. Chiar imediat după 7 aprilie am deschis o mică agenție de publicitate în Chișinău”, spune Dragoș Musteață.

Referindu-se la evenimentele din 7 aprilie, tânărul le tratează ca pe un „vaccin”. „Eram fraged când s-au întâmplat toate. Nu m-am gândit că făcând bine poți să ajungi rău, de aceea toată murdăria care a fost aruncată atunci în capul meu am tratat-o ca pe o lecție de viață. Astăzi încerc să fiu optimist și să cred că sacrificiul tinerilor de pe 7 aprilie va avea un impact benefic în dezvoltarea Republicii Moldova”, analizează Dragoș.

Ion Galațchi recunoaște că evenimentele din 7 aprilie 2009 l-au marcat, iar acum realizează că nu ar mai face ceea ce a făcut atunci. „Democrația care ne-a fost oferită pe tavă a fost flegmă în ochi. Toți foștii politicieni care ne insuflau ca să luptăm pentru democrație și adevăr stau acum închiși. Acum nimeni nu e interesat să ducă la bun sfârșit dosarul 7 aprilie. Cei care și-au tras foloasele de pe acele proteste conduc și astăzi”, a conchis tânărul, cunoscut drept băiatul în tricou galben de pe 7 aprilie.  

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii